Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-23 / nr. 673

Pag. 4 ­CUVINTUL NOU încheierea vizitei prinţului Norodom Stanik, şeful statului Cambodgia (Urmare din pag. 7) Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialis­te România acreditat pe lingă şe­ful statului Cambodgia. întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pa­vilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stan­k. Urarea „Tră­iască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportu­lui. La aeroport au venit să-i salu­te pe solii poporului cambodgian tovarăşii­­ Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, N­­ie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări,, în semn de salut se trag 21 de salve de ar­tilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele ofi­ciale române prezente pe aero­port. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii a­­flaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidu­lui şi statului nostru. La despărţire, prinţul Noro­dom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string căl­duros mîinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Avionul special cu care călăto­resc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres) (Urmare din pag. I) lor de prietenie şi solidaritate pe care poporul român le nutreş­te faţă de poporul cambodgian. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cam­bodgia, preşedintele Frontului U­­nit Naţional al Cambodgiei, Al­teţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk, au avut convorbiri la ca­re au participat : Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri; János Fazekas, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afaceri­lor externe; Aurel Duma, mem­bru al C.C. al P.C.R., şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R.; Marin A­­lexie, ambasadorul R.S. Româ­nia acreditat pe lingă şeful sta­tului Cambodgia Din partea cambodgiană : leng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului U­­nit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Ie­gal de Uniune Naţională (G.R.U.N.C); Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C al F.U . C. şi mi­nistrul afacerilor externe al G.R.U.N.C.; Hout Samba­h, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatu­lui Cambodgia în R.S. România; Thiounn Prasith, membru suple­ant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională; Al­teţa Sa prinţul Sisowath Metha­­vi, director de cabinet al şefu­lui statului. In cadrul întîlnirilor şi­­ con­vorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie şi înţelegere reciprocă, cele două părţi s-au informat re­ciproc asupra preocupărilor ac­tuale ale popoarelor român şi cambodgian, au examinat etapa actuală şi perspectivele relaţiilor bilaterale şi au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la probleme ale vieţii internaţiona­le, îndeosebi situaţia din Pen­insula Indochina Preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o prezentare a activităţii intense desfăşurate de poporul român, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, pentru în­făptuirea amplului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, adoptat la cel de-al X-lea Congres al partidului. Şeful Statului Cambodgia, Al­teţa Sa Regală prinţul Norodom Sianik, a informat despre evolu­ţia situaţiei din Cambodgia, sco­ţând în evidenţă lupta neabătu­tă şi fără compromis dusă de poporul cambodgian şi de forţe­le sale armate populare de eli­berare naţională, sub conducerea Frontului Unit Naţional al Cam­bodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgi­ei, împotriva agresiunii imperia­liştilor americani şi împotriva valeţilor lor, trădătorii de la Pnom Penn­, pentru restaurarea suveranităţii şi integrităţii teri­toriale a ţării, pentru edificarea unei Cambodgii independente, paşnice, neutre, democrate şi prospere. El a scos, de aseme­nea, în relief victoriile străluci­te ale poporului cambodgian ob­ţinute pe plan militar, politic şi diplomatic, în ultimii doi ani, şi, mai ales, pe cele obţinute recent la Pnom Penh şi în suburbiile sale, ca şi în numeroase provin­cii, unde 27 de baze şi poziţii strategice importante, deţinute de către mercenarii de la Saigon şi trădătorii de la Pnom Penh, au fost în întregime lichidate şi controlate de către forţele arma­te populare de la Swayb­eng, de la Preyveng, de la Kampat şi de la Takeo. Toate aceste victorii au permis o nouă lărgire a zone­lor eliberate, care reprezintă în prezent peste opt zecimi din te­ritoriul naţional, cu peste şapte zecimi din populaţie. In faţa ameninţării prăbuşirii totale, grăbite de aceste noi vic­torii, agresorii imperialişti şi trădătorii de la Pnom Penh şi-au intensificat febril manevre­le politice şi diplomatice înşelă­toare pentru a încerca să dea o aparenţă de legalitate regimului fantomă al clicii Lon Nol-Shrik Matak-Son Ngoc Thahh prin „re­ferendum“ şi mascarada „alege­rilor“, prin încercarea „soluţiilor de compromis“ între F­rontul U­­nit Naţional al Cambodgiei şi trădătorii de la Pnom Penh, prin aşa-zisele „conferinţe internaţio­nale“, printr-o pretinsă reconci­liere naţională, prin „încetarea pe loc a focului", prin interven­ţii ale organizaţiilor internaţio­nale. Partea cambodgiană a de­nunţat şi respins din nou toate aceste manevre, care nu vizează decit prelungirea şi intensificarea războiului de agresiune imperia­list în Cambodgia şi în Indo­china. Procedînd la o trecere în re­vistă a principalelor evenimente în desfăşurare pe arena interna­ţională şi analizînd fenomenele majore şi dezvoltarea lor, cele două părţi au subliniat convinge­rea lor că tendinţa dominantă a epocii actuale o constituie con­solidarea şi influenţa crescîndă a forţelor păcii, democraţiei şi progresului social. Evoluţia po­zitivă survenită în raportul de forţe pe plan mondial limitează tot mai mult spaţiul de acţiune al forţelor retrograde ale impe­rialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Ea favori­zează manifestarea tot mai ho­­tărită a voinţei popoarelor de a-şi afirma independenţa şi su­veranitatea. Reafirmînd simpatia şi solida­ritatea militantă a poporului ro­mân cu cauza dreaptă a po­porului cambodgian, partea ro­mână a dat o înaltă apreciere luptei sale eroice şi acţiunilor întreprinse de Guvernul Regal de Uniune Naţională de sub egida F­.U.N.C .pentru unirea tuturor forţelor patriotice din Cambod­gia în apărarea fiinţei şi liber­tăţii naţionale, a dreptului im­prescriptibil de a dispune de propriile destine, conform voinţei şi intereselor legitime. R.S. Ro­mânia susţine ferm Proclamaţia în 5 puncte din 23 martie 1970 a Alteţei Sale Regale prinţul Norodom Sianik, şeful statului Cambodgia, şi programul politic al Frontului Unit Naţional al Cambodgiei. Partea română se pronunţă pentru respectarea ne­abătută a independenţei şi suve­ranităţii Cambodgiei, a neutrali­tăţii şi integrităţii sale teritoria­le — drepturi fundamentale ga­rantate prin acordurile de la Ge­neva din 1954 , pentru înceta­rea intervenţiei, a celorlalte acte de agresiune ale imperialiştilor împotriva acestei ţări. Guvernul şi poporul român vor acorda şi în viitor sprijinul lor poporului cambodgian pentru victoria cauzei de eliberare naţio­nală, pentru realizarea aspiraţii­lor sale de progres şi dreptate so­cială, de neutralitate şi pace şi pentru acţiunea şi eforturile sale în vederea obţinerii recunoaşte­rii Guvernului Regal de Uniune Naţională ca singurul şi unicul guvern legitim şi legal al Cam­bodgiei. Partea cambodgiană a exprimat şi cu aceast prilej o vie gratitudi­ne şi recunoştinţă poporului şi guvernului Republicii Socialiste România pentru recunoaşterea o­­ficială, de la constituire, a Guver­nului Regal de Uniune Naţiona­lă ca unic reprezentant legal şi legitim al Cambodgiei, pentru sprijinirea consecventă a poporu­lui cambodgian în înfăptuirea i­dealurilor sale de libertate şi in­dependenţă, în lupta armată con­tra intervenţiei imperialiste. In a­­celaşi timp, partea cambodgiană a adresat călduroase felicitări pen­tru realizările importante obţinu­te de poporul român în opera de construcţie socialistă a ţării, în înfăptuirea obiectivelor trasate de ultimul congres al P.C.R. Cele două părţi se pronunţă in modul cel mai energic şi militea­ză cu fermitate pentru a se pune capăt cit mai grabnic războiului din Vietnam şi din întreaga In­­dochină, pentru încetarea bom­bardamentelor şi anularea măsu­rilor de escaladare militară lua­te în ultimul timp de S.U.A., pen­tru retragerea tuturor trupelor a­­mericane şi ale aliaţilor lor din Peninsula Indochineză şi asigura­rea condiţiilor necesare pentru ca popoarele cambodgian, vietnamez şi laoţian să-şi poată rezolva sin­gure problemele interne, fără aici un amestec din afară. Ele consideră că propunerile Republicii Democrate Vietnam, propunerile în 7 puncte ale Gu­vernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, precum şi propunerile Guvernu­lui Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei şi ale Frontului Pa­triotic din Laos reprezintă o ba­ză realistă pentru a se ajunge la o reglementare politică, paşnică, a războiului din Indochina. Pen­tru soluţionarea problemei viet­nameze, ele cer reluarea imedia­tă a Conferinţei de la Paris. Cele două părţi îşi exprimă convingerea că dreapta cauză a popoarelor cambodgian, viet­namez şi laoţian şi lupta lor unită, pe baza Declaraţiei comune a Conferinţei la nivel înalt a po­poarelor din Indochina, vor tri­umfa ! Republica Socialistă România este hotărîtă să acorde, ca şi pînă acum, întregul său sprijin — ma­terial, politic şi diplomatic — po­poarelor din Indochina, pînă la victoria finală împotriva imperia­lismului, pentru a-şi cuceri drep­tul de a hotărî singure asupra propriilor lor destine, asupra dez­voltării lor viitoare, corespunză­tor intereselor şi aspiraţiilor lor vitale. Ambele părţi sprijină lupta po­porului coreean pentru retrage­rea trupelor americane din Coreea de sud, propunerile guvernului Republicii Populare Democrate Coreene privind realizarea reuni­­ficării independente şi paşnice a ţării. Profund preocupate de situaţia existentă în prezent în Orientul Apropiat, care ameninţă în mod primejdios securitatea şi pacea internaţională, cele două părţi s-au pronunţat pentru găsirea u­­nei soluţii conform justiţiei, echi­tăţii şi principiilor, unanim recu­noscute, ale dreptului internaţio­nal şi care să respecte, în mod ne­cesar, drepturile fundamentale ale poporului palestinian. Profund ataşate dreptului ina­lienabil al fiecărui popor la exis­tenţă liberă şi independentă,cele două ţări au reafirmat sprijinul lor faţă de lupta mişcărilor de eli­berare naţională pentru lichida­rea asupririi coloniale, faţă de e­­forturile popoarelor din Asia, A­­frica şi America Latină, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, împotriva dominaţiei imperialiste şi a prac­ticilor neocolonialiste, a discrimi­nării rasiale, pentru dreptate so­cială şi un viitor de prosperitate şi pace. Cele două părţi se pronunţă cu hotărîre pentru ca relaţiile dintre state să se întemeieze trainic pe principiile independenţei şi suve­ranităţii naţionale, egalităţii de­pline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantaju­lui reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, pentru li­chidarea practicilor imperialiste de dominaţie şi dictat în relaţi­ile internaţionale. Ele au subliniat că respectarea neabătută a aces­tor principii — care capătă o tot mai largă recunoaştere interna­ţională — constituie un impera­tiv fundamental al lumii de as­tăzi, o condiţie decisivă pentru dezvoltarea ascendentă a socie­tăţii omeneşti. Părţile sunt ferm convinse că în prezent soluţionarea reală şi trainică a marilor probleme cu care este confruntată omenirea impune luarea în considerare a intereselor tuturor popoarelor, fără excepţie, reclamă participa­rea directă şi activă la viaţa in­ternaţională, cu drepturi egale, a tuturor statelor lumii — mari, mijlocii şi mici. Cele două părţi au subliniat semnificaţia deosebită pentru triumful luptei antiimperialiste în întreaga lume, pentru cauza păcii şi înţelegerii internaţionale a eforturilor care se depun în prezent în Europa, îndreptate spre întărirea securităţii şi exclu­derea forţei în raporturile inter­statale, realizarea destinderii şi promovarea largă a colaborării pe continent. Partea cambodgia­nă a dat, în acest context, o înal­­­tă apreciere activităţii consec­­­vente desfăşurate de Republica Socialistă România, vizînd edifi­carea unui sistem trainic de se­curitate în Europa şi găsirea mij­loacelor acceptabile, pentru toate părţile, în vederea realizării a­­cesteia. Părţile şi-au exprimat deose­bita satisfacţie pentru rezultatele vizitei efectuate în România de Alteţa Sa Regală prinţul Noro­dom Sianik, apreciind că discu­ţiile rodnice purtate cu acest pri­lej au contribuit la dezvoltarea legăturilor de prietenie şi soli­daritate dintre poporul român şi poporul cambodgian, dintre Par­tidul Comunist Român şi Fron­tul Unit Naţional al Cambodgiei. Ele au dat expresie convingerii lor nestrămutate că relaţiile din­tre Republica Socialistă România şi Cambodgia se vor dezvolta continuu, în interesul celor două popoare, al cauzei luptei împo­triva imperialismului, al progre­sului şi păcii în lume. Şeful Statului Cambodgia, pre­şedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk, şi Alte­ţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk, împreună cu personali­tăţile oficiale care i-au însoţit, au exprimat preşedintelui Consi­liului de Stat, preşedintele Con­siliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, Secretarul Ge­neral al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşei Elena Ceauşescu, guver­nului şi poporului român cele mai sincere mulţumiri pentru primirea caldă şi prietenească, pentru ospitalitatea ce le-a fost rezervată în timpul vizitei în Re­publica Socialistă România, Bucureşti, 21 iunie 1972. DECLARAŢIA COMUNA NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Secretar General al Partidului Comunist Român NORODOM SIANUK, Şeful Statului Cambodgia, Preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei ibibii (Urmare din pag. 1) Este suficient să străbaţi cei 1 300 km ai fluviului pentru a-ţi da seama că Rinul a de­venit, la ora actuală, „cel mai mare canal de scurgere din Europa“ şi că fiecare ţară îşi are partea sa de contribuţie la aceasta. Poluarea începe la Basel, în Elveţia. Deşi este destul de mare (213 000 locuitori), oraşul îşi varsă pur şi simplu apele sale murdare în Rin. Strîns între Franţa şi R. F. G., Ba­selul caută de ani de zile un teren pe care să-şi instaleze o staţie de epurare, dar nici o comună din împrejurimi nu acceptă s-o primească. Cine ar putea, aşa stînd lu­crurile, să aducă vreun reproş oraşului Basel ? Nici Stras­bourg, nici Bonn, nici Koblenz şi nici majoritatea oraşelor din bazinul renan nu au uzine de epurare. Şi astfel, jumătate din apa folosită de o populaţie de 40 milioane locuitori este a­­runcată direct în fluviu. In ce priveşte uzinele, este şi mai ra­r. Pe malurile germa­ne, acestea se înghesuie unele în altele. Şi fiecare din ele aruncă în fluviu cîte puţin din specialitatea sa. Firma chimică R.A.S.F. din Mannheim aspi­ră zilnic 2,4 milioane metri cubi de apă pe care o colo­rează în verde sau albastru, potrivit sezonului. Intre Frank­furt și Mainz, uzinele chimice Hoechst, care se întind pe 4 km de-a lungul fluviului, com­pletează cu roşu şi galben curcubeul poluării. După un scurt repaos ro­mantic în apropierea stîncii lui Lorelai, Rinul se aruncă în infernul negru al Ruhr-ului. La Leverkusen, uzinele Bayer se alătură Ruhr-ului pe cîţiva kilometri pentru a arunca zil­nic în Rin aproximativ 760 000 metri cubi de apă poluată. La Duisburg, fumul este atît de dens, încît nu se vede mai de­parte de 9 m distanţă şi doar la 3 m în apropierea lacului Constanţa. Pentru a întregi tabloul, tre­buie adăugat că 18 000 nave străbat fluviul. Marinarii re­zistă foarte greu tentaţiei de a nu arunca, discret, în nop­ţile fără lună, uleiul de golire sau chiar încărcături prea vo­luminoase. Este cazul, de exemplu, al vasului vest-ger­­man Jürgen Bernhold, botezat „campion mondial al poluării“. In trei ani, acesta a reuşit să arunce peste 8 000 tone de de­şeuri de petrol pe care tre­ci vorba de peşti comestibili. Cu 60 ani în urmă se pescuiau atîţi somoni — 150 000 pe an — încît cei care se angajau pri­mind pensiunea completă pre­tindeau prin contract să nu li se dea acest peşte mai mult de două ori pe săptămînă. As­tăzi, rarii somoni care se mai pescuiesc sînt atît de mult im­pregnaţi cu fenol încît nu mai pot fi consumaţi. Pentru Olanda, problema a devenit dramatică. Căci apa Rinului reprezintă pentru a­­ceastă ţară un izvor de viaţă. Doi olandezi din trei folosesc această apă pentru băut, pen­tru treburi menajere sau ca situl anului trecut, gospodinele olandeze au trebuit să-şi spele pînă şi rufele cu apă minerală importată din Norvegia, pen­tru a evita iritarea pielii pro­vocată de apa poluată a Rinu­lui. Apa Rinului este folosită la irigare şi la desalinizarea par­celelor smulse mării care re­prezintă bogăţia agriculturii o­­landeze. Or, Rinul vehiculează peste 35 000 tone de sare pe an. Aşa se explică de ce gu­vernul de la Haga este cel mai înverşunat adversar al poluării fluviului cu sare, responsabi­lă fiind în cea mai mare mă­sură Alsacia. S-a spus chiar că apropiata vizită a reginei Juliana în Franţa va avea în program şi o plimbare turis­tică în împrejurimile Mulhou­­se-ului, plimbare care seamă­nă mai mult a turneu de in­specţie. Au trecut cîţiva ani de cînd Franţa refuză să acorde aten­ţie recriminărilor olandeze. Minele de potasiu din Alsacia aparţin statului şi furnizează potasiul necesar întregii agri­culturi a Franţei. Dar ele sînt deficitare şi nu ştiu ce să facă pentru a se debarasa în con­diţii favorabile, altfel decît a­­runcînd în Rin, aproximativ 8 milioane tone de reziduuri să­rate pe an. POLUAREA RINULUI-SIS.­IIBISIHIEllKNIESUBISSIBIRii­ buia să le arunce de fapt în să-şî stropească lalelele. La sfîr­largul mării Nordului. Mai sînt şi vinovaţi care nu au fost descoperiţi, cum ar fi cei care în 1969, au otrăvit fluviul cu endosulfit. Cînd, în sfîrşit, Rinul trece frontiera şi ajunge în Olanda, el se îmbogăţeşte în fiecare an cu 120 000 tone de fier, 85 tone de mercur, 1 000 tone de arsenic, 1 500 tone de plumb. Bineînţeles că nu mai poate Ra Ia ■ a ■ u u UBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBI fllBIBII giBIBIBIBIBIBIBIBIIICIHIBIBIfllI iiDiaai; SKBB raraoHBnBaa IGIII u ■ din vi­a­ța internaționala Noi incidente libanezo— israeliene DAMASC 22 (Agerpres). — Mi­nisterul Afacerilor Externe al Si­riei şi Comandamentul Forţelor Armate siriene au dat publicităţii declaraţii, transmise de postul de radio Damasc şi reluate de agen­ţiile Reuter, France Presse, T.A.S.S. şi Associated Press, în care se arată că cinci ofiţeri si­rieni au fost capturaţi în timpul atacului lansat la 21 iunie de tru­pe terestre, aviaţia şi artileria is­­raeliană în zona localităţii Has­­baya, din Liban. Potrivit comu­nicatelor, cei cinci ofiţeri sirieni se aflau într-o vizită oficială în Liban, în cadrul schimbului, de delegaţii militare dintre cele două ţări. Ei au fost capturaţi, se ara­tă în comunicat, în timp ce in­spectau unităţi ale armatei libane­ze, amplasate la 70 km de fron­tiera libanezo-israeliană. TEL AVIV 22 (Agerpres).­­ Guvernul israelian a cerut repre­zentantului permanent al Israelu­lui la O.N.U., Joseph Tekoah, să transmită Consiliului de Securita­te o notă de protest în legătură cu incidentele care au avut loc la 20 iunie, în apropiere de frontie­ra israeliano-libaneză, a anunţat postul de radio Tel Aviv, reluat de agenţia France Presse. Potri­vit­ postului de radio amintit, gu­vernul israelian a cerut autorită­ţilor libaneze să pună capăt unor asemenea acte, prin toate mijloa­cele posibile. , UN ELICOPTER FRANCEZ DE TIPUL „LAMA“, atingînd al­titudinea de 12 440 metri, a dobo­rît vechiul record mondial de 10 984 metri, stabilit, în anul 1958, de către un aparat de tipul „A­­louette E“. Zborul a durat în to­tal 45 de minute, din care 25 au fost afectate urcării. La înălţimea maximă, pilotul şi aparatul au a­­vut de înfruntat o temperatură de minus 60 grade Celsius. • IN INTENŢIA DE A REDU­CE PRESIUNILE LA CARE ES­TE SUPUSĂ IN PREZENT LIRA STERLINĂ, Banca Angliei a a­­nunţat majorarea taxei sale de scont, de la 5 la 6 la sută. Măsura, apreciază agenţia Associated Press, este destinată, pe de o parte, să facă mai atractivă men­ţinerea capitalurilor străine în Marea Britanie, şi, pe de alta, să reducă anumite cheltuieli inter­ne, prin „scumpirea“ creditelor. • REPREZENTANTUL PER­MANENT AL LIBANULUI LA O.N.U., Edouard Gherra, a pre­zentat preşedintelui Consiliului de Securitate, la cererea guvernului Libanului, o plîngere în legătură cu atacurile lansate de Israel la 21 iunie în zonele din sud-estul Li­banului, anunţă agenţiile Reuter şi France Presse. Secretariatul O.N.U. a precizat că plîngerea nu a fost însoţită de o cerere pri­vind convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate. • URAGANUL „AGNES“ a continuat marţi şi miercuri să fa­că noi victime şi importante pa­gube materiale de-a lungul coas­tei atlantice a Statelor Unite. Un prim bilanţ transmis de agenţiile internaţionale de presă relevă că, în ultimele 48 de ore, s-au înre­gistrat 11 morţi sau dispăruţi, sute de răniţi, mii de persoane ră­­mînînd fără adăpost. • LA CHEMAREA CON­VENŢIEI NAŢIONALE A OAME­NILOR MUNCII DIN URUGUAY, zeci de mii de cetăţeni au parti­cipat la o demonstraţie organiza­tă în capitala ţării, Montevideo, cerînd îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă. In fruntea coloanelor de demonstranţi s-au aflat liderii sindicatelor şi ai organizaţiei „Frente Amplio“. ş. ■. . . Lumea este confruntată la ora actuală de trei probleme majore : războiul din Indochina, apartheidul din cîteva ţări africane şi de­teriorarea mediului înconjurător. Toate trei pun în pericol viaţa omului în diferite puncte ale glo­bului. în caricatura alăturată apărută în Morning Star reprezen­tanţii la Conferinţa O.N.U. pentru Mediul Înconjurător de la Stockholm privesc cu îngrijorare la celelalte două pete negre de pe glob : războiul din Vietnam și apartheidul. imi Hi Biini Ki Biaisiiei Biiiaiini Kmii simii ANUL V NIr. 673 Luptele din Vietnam VIETNAMUL DE SUD 22 (A­­gerpres). — Forţele armate popu­lare de eliberare naţională din re­giunea Quang Tri-Thua Thien, din Vietnamul de Sud, au inter­ceptat, la 20 iunie, un batalion de infanterişti marini saigonezi, ca­re acţionau la 8 km est de locali­tatea Hai Lang — anunţă agen­ţia „Eliberarea“. In urma ciocni­rii cu forţele patriotice, trupele marionetă au pierdut efectivul a două companii. Paralel cu această acţiune, unităţi ale forţelor de e­­liberare au atacat două batalioa­ne saigoneze, în nordul satelor Wan Quy şi Hoi Ky Phuong, lichi­­dînd o companie, decimînd alte două companii şi capturînd mari cantităţi de arme şi muniţii. Luptătorii forţelor patriotice au doborît, de asemenea, cinci avioa­ne, au distrus numeroase poziţii­ de artilerie ale inamicului, 15 tu­nuri de mare calibru, precum şi un depozit de muniţii. HANOI 22 (Agerpres). — Agen­ţia V.N.A. anunţă că forţele ar­mate populare din­­provinciile Vinh Phu şi Ha Ban din R. D. Vietnam au doborît, miercuri, do­uă avioane americane de tipul F—-4 şi au capturat echipajele a­­cestora. Alte două avioane ameri­cane au fost doborîte săptămîna trecută, în provinciile Ha Tinh şi Nghe An, ceea ce ridică la 3 665 numărul total al avioanelor ameri­cane doborîte în R. D. Vietnam — precizează agenţia V. N. A. Declaraţia senatorului­­ democrat Edward Kennedy WASHINGTON 22 (Agerpres). — Senatorul democrat Edward Kennedy a dat publicităţii o decla­raţie în care precizează că, „în scopul prevenirii oricăror specu­laţii din partea presei şi a înde­părtării oricărei îndoieli din par­tea delegaţilor la Convenţia naţio­nală a partidului democrat sau a publicului“, repetă hotărîrea sa finală „de a nu accepta sub nici un motiv candidatura în cursul acestui an, pentru vreo funcţie o­­ficială“. Declaraţia survine în­­tr-un moment în care se intensi­ficaseră speculaţiile că senatorul Kennedy va putea fi convins, în ciuda dezminţirilor sale repetate, să accepte la Convenţia Partidu­lui democrat candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al S.U.A. De remarcat că principalii doi candidaţi, senatorii George Mc­Govern şi Hubert Humphrey, şi-au manifestat dorința de a-l determina pe Edward Kennedy să li se alăture în cursa­­electora­lă pentru Casa Albă, pentru func­ția de vicepreşedinte. . ­ibibibibibibibii IIBIBSIBIBIBIBI. REDACJIA §1 ADMINISTRAJIAi cartierul gîmeria, telefonj 13­88. Abonamentele te rag la Sfielile poştale şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul. Tipografia Sfintu Gheorghe

Next