Cuvîntul Nou, iulie 1972 (Anul 5, nr. 680-705)

1972-07-04 / nr. 682

Pag. 2 UN REZULTAT MERITORIU Duminică, în etapa a II-a a concursului interjudeţean coristic „Cîntare Patriei“, etapă televiza­tă de la Cluj, Corul de cameră a­ Casei de cultură din Baraolt, , a reuşit să se claseze pe locul 10 în ierarhia corurilor din întreaga ţa­ră. De remarcat noutatea progra­mului, repertoriul conţinînd două piese în primă audiţie. Rezultatul, după două etape (locul 10) nu mai dă dreptul for­maţiei de a participa într-o fază superioară, dar pentru aceste două etape colectivul corului din Baraolt merită felicitări. 7. V EXPOZIŢIE DE MATERIAL DIDACTIC In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii a fost or­ganizată o expoziţie de material didactic, confecţionat de către cadre didactice şi elevi, materia­le necesare cabinetelor de ştiin­ţe sociale. Exponate excepţionale, atît în ceea ce priveşte grafica cît şi în privinţa conţinutului au prezentat liceele din Tîrgu Secuiesc, Co­­vasna, Şcolile generale din Sîc­­zieni, Catalina, Brateş, Aninoasa, Estelnic, Lemnia. CSIRI paraschiva preună cu cadrele didactice şi sa­nitare de aici, salariaţii au ame­najat 400 m.p. de parcuri, alei, şi au plantat peste 500 de flori or­namentale. în această perioadă s-au renovat 3 vile, 2 băi calde, ştrandul, s-au efectuat reparări la biroul de recepţie, la cele două cantine, s-a construit un chioşc, o grădină de vară-restaurant, un teren ele parcare (pentru circa 50 de autoturisme), s-au corectat ma­luri etc. Valoarea totală a acestor rezul­tate este de 17.000 Iei. Evidenţiaţii naţiunilor sunt : Fabian Heia, Fet Sándor, Constantin Munteanu, Raduly Emma, Pu­stoi Árpád, Pus­­toi Elena, Veres Ildikó etc. KADAR BEI­A „CONSTRUCTORII" Vineri şi sîmbătă, pe „şantie­­rul“ noului cămin cultural din Bricani, numeroşi tineri absol­venţi ai clasei a VIII-a şi elevi ai Liceului din întorsura Buzăului, aflaţi în vacanţă, au participat la executarea unor lucrări. Acţiunea va fi continuată şi în zilele urmă­toare pentru că beneficiarii nou­lui lăcaş de cultură sunt hotărîţi să fie în mare măsură şi „con­structori“. C. SOLOMON „LA ZI“, ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ Cooperatorii din Iiieni, în ciu­da timpului nefavorabil, se pre­zintă, în aceste zile, cu cîteva re­zultate bune. Astfel, la culturile de sfeclă de zahăr s-a efectuat răritul pe o suprafaţă de 200 ha şi lucrările de praşilă manuală pe 180 hectare, iar pe întreaga su­prafaţă de 250 hectare s-au efec­tuat cele două praşile mecanice. La culturile de cartofi, pe întrea­ga suprafaţă, s-au efectuat toate lucrările de întreţinere, la cultu­rile de porumb siloz, din cele 170 hectare s-a efectuat praşila me­canică pe 66 hectare. Cositul lucernei a fost re­alizat în totalitate (58 hec­tare). Trifoiul a fost cosit pe o suprafaţă de 15 hectare (întreaga cantitate fiind însilozată) şi s-au cosit 180 hectare din 323 hectare de fineţe. Aceste din urmă lucrări, din cauza timpului nefavorabil, con­tinuă să fie „problema nr. 1“ a cooperatorilor, problemă ce se va rezolva prin organizarea unei campanii susţinute NICOLAE OPREA De la C.A.P. Hăghig aflăm că în ultimele zile cooperatorii au participat intens la executarea lu­crărilor de sezon. În acest sens se menţionează faptul că în cadrul lucrărilor de recoltare a furajelor s-au realizat, pînă acum, 300 hec­tare fineţe naturale, 71 hectare lucernă, 35 hectare trifoi, 41 hec­tare sparcetă. In cadrul lucrărilor de întreţi­nere au fost efectuate praşile pe următoarele suprafeţe : 160 hecta­re sfeclă, 165 hectare cartofi, 20 hectare gulii, 2 hectare seminceri de sfeclă, anul I, 10 elită sfeclă anul I, 20 hectare cicoare, 2 hec­tare legume. MARIA MAREŞ Baraolt m­ilieni­­ I 500 DE FLORI Salariaţii staţiunii Malnaş Băi, raportează rezultatele lor în ac­ţiunile de muncă patriotică. Ast­fel, de la începutul anului, mobi­lizaţi de organizaţia de bază, în­ Malnaş ! Se aşteaptă, poate, o inovaţie Comuna Dobîrlău. Stăm la o şuetă în faţa bufetului. Jur-împrejur, pietre şi bolovani albicioşi. Cremene. Zic : „Care ai un chibrit?" Aud o voce: „Ia cu cremene!“. „Da, da, cu cremene“ îmi spun cîteva voci în cor. Intru, încrezător, în bufet. Mă şi gîndeam că pentru 15—20 de bani nu merită să te osteneşti cu cremenea şi ias­ca. Rog pe gestionar să-mi dea „un chibrit“. — N-avem. Lipseşte ... — ? ! — Da, toată lumea caută. Au ajuns la mare preţ... — Şi fumătorii ? ! Responsabilul mă ia deoparte şi-mi zice la ureche, şoptit... „Se aude că se lucrează la o inovaţie în materie de chibrituri. Vor să mute gămălia de fosfor de la capătul băţului, aşa cum este acum, la celălalt capăt. O să fie o eficienţă grozavă... Ehe...“. — Şi pînă atunci ? !... DOREL ANDRAŞ Blocul A 1 de pe strada Rozelor... nu stă pe roze Cel mai recent recepţionat bloc proprietate personală, abia predat beneficiarilor din oraşul Tîrgu Secuiesc (şi a­­ceasta cu o întîrziere de 2 (două) luni), prezintă o serie de defecţiuni în special la instalaţiile sanitare. Infiltraţiile şi scurgerile de apă pe pereţii din camerele de baie au apărut la mai multe apartamente. Ca urmare apare pericolul de crăpare şi rupere a pereţilor precum şi deteriorarea instalaţiei electrice, care ar putea provoca accidente prin incendii sau electrocutări. Pe lingă aplicele de perete din băi curg şuviţe de apă. Ţinînd cont că mai sunt apartamente în curs de preluare, un­de instalaţiile sanitare încă n-au fost... încercate, surprizele ar putea să crească, în ... dimensiuni. Cu toate reclamaţiile locatarilor şi intervenţiile energice ale Consiliului popular orăşenesc, remedierile ce se fac sunt­­ lipsite de calitate, se fac parţial, reducîndu-se unori la în­chiderea robinetelor de trecere cu care se opreşte şi apa la apartamentele respective. Stînd de vorbă, personal, cu fiecare locatar mutat în apartament, pînă în ziua de 16.06. 72, am aflat că n-au fost remediate nici defecţiunile semnalate în procesul—verbal de predare — primire, defecţiuni care, fiind numeroase, nu le mai înşir... Pot, însă, să spun că acestea provin tot din culpa constructorului. Ca urmare la constatările făcute, se impun, de la sine, ■ următoarele concluzii : întîrzierea predării apartamentelor, faţă de contract, cu 2 luni, nu s-a făcut pentru creşterea ■ calităţii lucrărilor. — cererea de a aprecia calitatea apartamentelor la 2—3 zi­le de la intrarea locatarilor în apartamente trebuie modifica- I tă. Să se facă la 10—15 zile, după ce fiecare familie foloseşte instalaţiile sanitare la întreaga capacitate — timp în care a­­par mai clar deficienţele ascunse. — să se formeze o comisie de specialişti care să verifice gradul de deficienţe constatate de noii locatari şi să fie o­­bligat constructorul şi instalatorul să facă remedieri totale şi de calitate. — pe viitor, la toate apartamentele cu defecţiuni din cauza­­ lucrărilor necorespunzătoare, remedierile să se facă în con­tul celor vinovaţi, contribuind prin aceasta la responsabilita­­g­­ea şi calitatea lucrărilor de construcţie şi instalaţie. MARCU LAPADAT TEOFIL , membru al Comitetului executiv al Consiliului popular­­ orășenesc Tîrgu Secuiesc. UN ÎNCEPUT... Duminică, în satul Iarăş, a avut loc o frumoasă acţiune de muncă patriotică iniţiată de tinerii Dănuţ Istrate, Gisică Fulea şi Adrian Hora. Desigur lucrarea începută de ei nu este de mare amploare, dar, pentru locuitorii satului, ea capătă o importanţă deosebită, fiind vorba de Căminul cultural. Aşadar s-au început săpăturile pentru gardul ce va împrejmui clădirea căminului cultural. Pri­ma zi a fost rodnică, o mare par­te a reţelei de şanţuri fiind ter­minată. Aşteptăm rezultatul fi­nal... De asemenea, în sat, a început lucrul la amenajarea trotuarelor din beton, acţiune la care parti­cipă şi cetăţenii comunei, efec­­tuînd pentru aceasta un număr mare de ore de muncă patriotică. La Iarăş, putem spune, există o dorinţă unanimă: „localitatea cît mai frumoasă CLAUDIA GUŢESCU CUVINTUL NOU La toamnă, cînd se numără... recoltele în 1962, la Zăbala se năştea Cooperativa agricolă de pro­ducţie, eveniment de seamă in viaţa comunei prin tocmai transformările pe care viito­rul trebuia să le aducă. Prin­tre primele „cereri“ — Vale­ria Munteanu. De atunci au trecut 10 ani. Şi azi, Valeria Munteanu este una dintre ce­le mai harnice cooperatoare din brigada nr. 1. La finele anului trecut, la ora cînd rezultatele încunună întreaga muncă a anului, in dreptul numelui ei stătea scris — 268 norme convenţio­nale. Rezultatul era unul dintre cele mai bune, vorbind el însuşi despre hărnicie şi seriozitate, vorbind despre frumuseţea muncii. Cineva spunea că aceste rezultate ca­pătă o valoare mai mare dacă ne gîndim că Valeria Muntea­nu este mamă a 4 copii şi tre­buie să se ocupe şi de gospo­dărie şi de educaţia copiilor săi. — In cadrul brigăzii, a echi­pei mele de lucru, ne spunea comunista Valeria Munteanu, există un adevărat climat de muncă și asta cred că-i foarte important pentru... recoltele bogate. Fiecare cooperator es­te o părticică a colectivului... De altfel echipa noastră este fruntașă, suntem­, pentru a­­ceasta, noi înşine stimaţi şi apreciaţi. Da, aveţi dreptate, este destul de greu să-ţi îm­părţi ziua între C.A.P., casă, copii, dar dacă porneşti cu gindul la muncă, totul este realizabil. .. Niciodată să nu spui „nu pot“ fiindcă te des­curajezi singur... — Spuneţi-mi părerea dum­neavoastră despre ceea ce se cheamă „acord global". — Da, retribuţia prin acord global s-a aplicat şi la noi, in anul trecut. Dar, probabil vreţi să ştiţi rezultatele prac­tice... Oamenii au fost mulţu­miţi, dovada cea mai palpabi­lă este aceea că în prezent numărul cooperatorilor, care lucrează zilnic, pe cimp, s-a mărit simţitor. Poate la înce­put a fost o undă de neîncre­dere, dar cooperatorii s-au convins de eficienţă şi totul se va vedea la toamnă, cînd se numără... recoltele. „Toate lucrările, până acum, în cadrul brigăzii nr. 1, au fost terminate la timp şi au trecut ştacheta calităţii, ne spune secretarul organizaţiei comuniştilor din C.A.P., Razse Buchinger. Despre cooperatoa­­rea Valeria Munteanu, pot să spun, în cîteva cuvinte, că es­te fruntaşă a colectivului ei şi un om de nădejde. Dragos­tea de muncă ii este prima caracteristică“. CSÁSZÁR LUDOVIC Colaborare şi economie In vederea livrării produselor finite (ţigarete) în termenele sta­bilite de comun acord cu benefi­ciarii noştri, şi pentru ca aceştia să primească marfa în condiţii cît mai bune, Fabrica de ţigarete a încheiat un contract cu Secţia E.C. (Executare Camionaj) Braşov, de pe lîngă Regionala C.F.R. Braşov, această secţie dispunînd de un punct E.C. şi în cadrul Staţiei C.F.R. Sfîntu Gheorghe. Acest punct E.C. din oraşul Sfîntu Gheorghe este condus de tov. Ioan Vlădeanu, care este con­ştient de faptul că r­ezultatele po­zitive se pot obţine prin muncă şi nu prin vorbe şi de aceea a căutat să imprime acest lucru tu­turor salariaţilor de aici. De ce vă spunem acest lucru ? Fiindcă nu este suficient să realizăm în termen planul de producţie, dacă marfa nu s-a expediat în terme­nul prevăzut de graficele de li­vrări beneficiarilor, iar la acest capitol un cuvînt hotărîtor îl are şi colectivul de muncă de la punctul E.C. Sfîntu Gheorghe, ca­re şi-a îndeplinit cu cinste anga­jamentul luat în cinstea Conferin­ţei Naţi­onale a P.C.R., astfel că întreprinderea noastră a realizat planul de transport pe primele 6 luni, cu o zi înainte de termen. La expedierea produselor finite ne folosim de mai multe mijloa­ce de ambalare , lăzi, containere, transcontainere şi mijloace auto ; desigur dintre acestea cel mai ren­tabil mijloc de transport (prin care se pot realiza şi economii substanţiale) este expedierea în containere şi transcontainere. Cererile noastre către punctul E.C. Sfîntu Gheorghe, privind ob­ţinerea de containere cresc pe zi ce trece, iar tovarăşul Vlădeanu Ioan, şeful punctului, se strădu­ieşte ca, în limita posibilităţilor, să ne satisfacă aceste cereri, de multe ori consacrîndu-şi timpul liber pentru a lua legătura cu Secţia E.C. Braşov şi cu alte sta­ţii. C.F.R. în scopul facilitării tri­miterii de containere şi transcon­tainere. Prin acest mijloc de transport Fabrica de ţigarete realizează economii mari. De exemplu, pe primele 6 luni ale anului, s-au economisit 41.000 lei. NICOLAE DANESCU ­ în finala „Cupei României“ la fotbal: Rapid—Jiul 2-0 (2-0) .. .După exact trei decenii, Rapidul reuşeşte din nou să cîştige „Cupa României“ la fot­bal. Ultma oară, năbădăioşii giuleşteni reuşiseră performan­ţa în ediţia 1941—’42, cînd în finală învingeau pe „U“ Cluj, cu 7—1 (1—0) . In­formaţia­­ rapidistă de atunci figurau printre alţii : Sadowski, Ghiu­­riţan, Wetzer, Ionică Bogdan, Filete. In ediţia următoare însă, su­premaţia rapidistă, devenită tradiţie datorită celor 6 victo­rii consecutive (!) de pînă a­­tunci în finalele Cupei, este în­treruptă în semifinale de Sportul studenţesc (în poarta căruia apăra ... Valentin Stă­­nescu), pentru ca în finală studenţii să capoteze (0—4), in faţa unei echipe... tot fero­viare : C.F.R. Turnu Severin, echipă în rîndul căreia activau pe­­atunci internaţionalii Pav­loviei şi Reuter. Prima Cupă poposeşte în vitri­na Rapidului în 1935. In anul următor, Ripensia Timişoara cîştigă finala cu Unirea Tri­color (5—1) pentru ca apoi fi­nalele din 1936, 37, 38, 39, 40, 41, să însemne tot atîtea victo­rii pentru fiii Giuleştiului. Cu Lengheriu Vintilă, Răşinaru, Dan Gavrilescu, Bogdan şi „minunea blondă“ Baratki în formaţie, rapid­iştii pierdeau campionatul cu cel puţin tot atîta regularitate cu cît cîşti­­gau Cupa. Cea mai cumplită finală au disputat-o în 1940, cu Venus, cînd a fost nevoie de nu mai puţin de patru jocuri pentru a se stabili posesoa­rea cupei. La Venus jucau pe atunci Mircea David, Sfera, Lupaş, Ploieşteanu, Hamis, Pe­­tea Vîlcov... O, tempora ! Din 1942, rapidiştii au mai fost finalişti în 1961 (învinşi de... Arieşul Turda care avea pe Suciu în poartă , atunci ei au primit în două minute două goluri), în 1962 (cîştigătoare Steaua cu Voinescu, Zavoda, Constantinescu, Voinea, Mate­­ianu, Tătaru I în formaţie), şi în 1968. Am încercat această succintă retrospectivă, pentru că despre finala disputată duminică nu se pot spune multe lucruri : a fost un meci cuminte, niţel a­­prins în prima repriză, cînd giuleştenii au zburdat cum au vrut prin apărarea Jiului Pe­troşani. Năsturescu ne-a re­amintit de vremurile cînd căra şi centra mingi inegalabilului cuplu Dumitriu II . Ionescu, iar Marin Stelian şi Neagu, în sfirşit­ „centralii“ de azi ai Rapidu­lui, şi-au făcut datoria dînd cîte un gol şi ratînd încă mul­te altele. De la începutul re­prizei a II-a, toată lumea aş­teaptă fluierul final. Minerii au părut împăcaţi cu gindul că Cupa nu poate fi a lor. Cred că ei au dat totul în semifina­la cu Dinamo, iar pentru fi­nală nu prea le-a mai rămas nimic. De-acum rămîne de văzut cum se va descurca „Rapidule­­ţul“ în Cupa europeană a cîş­­tigătorilor de cupe. Din acest punct de vedere, victoria Ra­pidului (echipă cu o mai mare experienţă internaţională) este mai liniştitoare şi mai onora­bilă. Dacă mai adăugăm fap­tul că este unica performanţă a echipelor de divizia „A“ bu­cureştene in sezonul care a trecut, nu putem fi nemulţu­miţi. Bucureştenii pierduseră penultima şansă (în finala campionatului de juniori : U. Cluj — Dinamo Bucureşti 2—1) rămînîndu-le doar posibilita­tea cîştigării Cupei, pe care nu au ratat-o. Galeria giuleşteană merita o satisfacţie, după cruntele deziluzii din campio­nat. Jiul a fost o finalistă cu me­rite incontestabile... înainte de finală. In special amintita victorie din semifinale asupra dinamoviştilor, le-a dat aripi băieţilor lui Iordache. Insă n-au mai apucat să le deschi­dă duminică seara, deoarece chiar în minutul 4, Marin Ste­lian a speculat, dibaci, o gre­şeală de începător a lui Suciu, acelaşi Suciu care, în urmă cu 11 ani, în poarta Arieşului Turda îi ducea în pragul schi­zofreniei pe Dungu, Macri, O­­zon, Georgescu şi compania, blocînd totul, inclusiv drumul rapidiştilor spre trofeu. Acum însă Suciu, recordman al par­­ticipărilor în finalele Cupei României, a fost în aceeaşi no­tă cu linia de fundaşi din faţa sa, adică mediocru. Oricum, performanţa Jiului constituie cel mai mare succes de pînă acum al formaţiei de la poale­le Parîngului. Sezonul oficial de fotbal a luat sfîrşit. A fost un sezon bun sau rău pentru noi ? Cred că răspunsul este: „calea de mijloc“. Se pare că ne aflăm într-o nouă perioadă de acu­mulări cantitative şi se aşteap­tă saltul calitativ. Cam aceeaşi era atmosfera prin 1968. A ur­mat Mexico—70. Acum sîntem în 1972. Urmează Mün­chen—74 ... O. RADEANU FOTBAL Meci de baraj pentru divizia „C“ UNIREA SFlNTU GHEORGHE — MUREŞUL TOPLIŢA1—0 (1—0) Amatorii de fotbal, care au în­fruntat capriciile vremii, îşi pu­seseră toate speranţele în califi­carea echipei întreprinderii in­dustriale locale „Mobila“, Unirea. Astfel se explică participarea unui public numeros, mai numeros chiar decât la ultimele meciuri din divizia C la fotbal. Aşa cum a început meciul se spera că handicapul din tur (1-4) va fi recuperat cu uşurin­ţă şi echipa locală va promova în eşalonul trei de fotbal al ţării. Dar totul a fost „foc de paie u­­de“. O victorie au ţintit toţi ju­cătorii, dar ei n-au căutat să o obţină, mai ales în prima repriză. Atacurile n-au fost bine orienta­te, mingile se pierdeau prea des, iar precipitările se ţineau lanţ; imprecizia a dat posibilitatea por­tarului Kereső (ca şi apărătorilor Korpos, Ilyes, Rákosi) să des­trame adesea atacul localnicilor. Aşa se explică de ce Bajko, Var­ză, Raduly, Biszok şi Szabó, n-au găsit drumul cel mai bun spre poartă, spre gol. Gazdele, se con­solează cu ... stăpînirea terenu­lui şi cu faptul că nu au primit gol. După deschiderea scorului prin Raduly, care a reuşit să stră­pungă apărarea oaspeţilor, făcînd inoportună intervenţia lui Ker­eső (min. 2.), topliţenii continuă să se apere organizat şi să atace pe extreme, dar de fiecare dată Fü­­löp, Simon, Nagy I, Nagy II, Szon­da, sînt la post. Gazdele ratează de repetate ori,, copilărește (minu­tele 20, 26, 39, 44). Scorul primei reprize rămîne cel stabilit de Ra­duly, în primele minute de joc. După pauză, ploaia devine mai insistentă, terenul mai greu, iar gazdele domină și... se joacă la o singură poartă. Linia de mijloc — Bajko, Böjte, Tuzson, caută să alimenteze înaintea, dar Raduly şi Biszok, golgeterii echipei, nu reuşesc să se descurce în faţa porţii. Desele cornere la poarta oaspeţilor n-au putut fi fructifica­te. Minutele trec greu, ploaia con­tinuă, adversarul se apără şi re­zultatul se menţine ... Pînă la urmă, pe baza golave­rajului mai bun s-a calificat Mu­reşul Topliţa, care va activa în divizia „C“ de fotbal. Brigada de arbitri ploieşteni, a­­vînd la centru pe Mihai Moraru, a condus foarte bine un meci cu miză... UNIREA: Fülöp, Simon, NagyB. Al., Szonda (Böjte) Nagy Al., Bi­szok, Bajko, Varză, Raduly, Biszok (Tuzson), Szabó. MUREŞUL: Kereső: Korpos I., Ilyés, Rákosi, Tóth, Muszka, Kor­pos Fr., Ambrus, Kulcsár (Csű­rös), Rákosi, Fanici, GH. BRIOTA renonim ai I oncrai Tabăra de pionieri şi şcolari Olteni, freamătă din nou de glasurile vesele ale celor 250 de copii veniţi aici însoţiţi de co­­mandanţii-instructori, din jude­ţele Brăila, Neamţ şi Sibiu, pen­tru a-şi petrece o parte din va­canţă. Conducerea taberei, profe­sorii Markos Bela, director, şi Lörincz Iolanda, comandanta-in­­structoare de unitate, a întocmit un minuţios program cultural-ar­­tistic-sportiv specific taberei. Un loc important în planul de acti­vitate îl constituie acţiunile de cultură fizică şi sport. Sunt pre­văzute, între altele, drumeţii pentru cunoaşterea împrejurimi­lor taberei şi ale judeţului Covas­­na, apoi excursii pentru cunoaş­terea frumuseţilor patriei şi a transformărilor care au avut şi au loc în zilele noastre, con­cursuri de orientare turistică, meciuri „interjudeţene“ de volei, handbal, atletism şi, bineînţeles, ... fotbal. Elevii, veniţi din diferite col­ţuri ale ţării, au luat contact cu minunatele privelişti din Munţii Bodocului şi Baraoltului. Ei au făcut drumeţii la Malnaş Băi, unde au vizitat izvoarele de apă minerală, mofetele şi staţiunea, staţia de îmbuteliere a apei mi­nerale Bodoc şi alte izvoare de apă minerală din Munţii Bodo­cului şi Baraoltului. Pretutindeni micii vizitatori au fost primiţi­­cu simpatie de muncitori, care le-au dat preţioase explicaţii despre procesul de producţie. In schimb ei au oferit muncitorilor cîte un reuşit program artistic. Tot în munţii Bodocului au vizi­tat şi ruinele cetăţii Herec şi al­tele, datînd din epoca feudalis­mului timpuriu. De asemenea, elevii aflaţi în tabăra Olteni au vizitat staţiunea balneo-climate­­rică Tuşnad şi Lacul Sfînta Ana. De mult interes s-a bucurat concursul de orientare turistică de pe Dealul Florilor, unde, în urma rezultatelor obţinute la cele 10 puncte de control şi a „omologării" lor, pe primul loc s-au clasat detaşamentele nr. 8 şi 5 (comandanţi -instructori pro­ IC3E=3C=3 □□□□□□o­ fesorii Sandu Mihai şi Nicolae Andreescu, ambii din judeţul Neamţ”, locul II detaşamentul nr. 12 (condus de Mioriţa Belciu — Brăila). La acelaşi concurs, dar rezervat elevilor din primele pa­tru clase, s-au clasat in ordine : locul I detaşamentul nr. 1 (con­dus de Maria David — Sibiu), locul II detaşamentul nr. 3 (con­dus de Hampu Maria — Sibiu) locul III detaşamentul nr. 4 (condus de Stelian Tănase — Sibiu). Şi probele de atletism au fost mult disputate de elevii din tabă­ră. Iată cîţiva din cîştigătorii probelor. Băieţi : 60 metri, lo­cul 1 Chiţu Constantin, locul 2 Florea Ioan — ambii Sibiu, locul 3 Costea Gheorghe — Neamţ ; 100 metri : 1. Dogaru Gabi, 2. Samu Ion şi 3. Mihalcea Gheor­ghe toţi din Sibiu ; 1000 metri: Jegel Ion — Sibiu, 2 Costea Gabi — Neamţ şi 3 Florea Ioan—Sibiu ; 1500 metri : locul 1 Panţîru Ion, locul 2 Pruteanu Constantin şi 3 Mihalache Fănică — toţi din Neamţ ; la lungime : 1. Cuconu Mihai — Brăila, 2 Pascaru Ion, — Neamţ şi 3. Malanga Ion — Sibiu. La fete, frumoase rezultate au obţinut la 60 metri: Iliescu Margareta — Sibiu, Picoş Ma­­rioara — Brăila şi Cimpeanu Carmen — Sibiu ; la 750 metri: Cimpeanu Carmen — Sibiu, Is­trate Maria — Neamţ şi Cuco­nu Vasilica — Brăila ; sărituri: Iliescu Margareta — Sibiu, Rău Elena — Sibiu şi Apetrei Elena — Neamţ. La şah titlul de campion pe tabără a revenit lui Dumitraşcu Dionisie — Neamţ, urmat de Grecu­ Aurel — Neamţ şi Klek­­ner Tamas — Sibiu. întrecerea cea mai animată a fost cea de fotbal între echipele reprezentative ale judeţelor afla­te în tabără. După meciurile sis­tem tur-retur, echipa judeţului Neamţ s-a clasat pe locul I şi a obţinut titlul de campioană a taberei, urmată de judeţele Sibiu şi Brăila. B. GHEORGHE In tabăra de la Olteni Un program bogat şi atractiv LUPTE ETAPA DE CALIFICARE Luptătorii de la Asociaţia spor­tivă Metalul din Tîrgu Secuiesc au participat, în zilele de 1 şi 2 iulie la Tîrgu Mureş, la prima e­­tapă a campionatului de califica­re pentru promovarea în divizia „A“ de lupte. Au participat echi­pele Mureşul Tîrgu Mureş, Mine­rul Bălan şi Metalul Tîrgu Secu­iesc. Iată rezultatele înregistrate în prima confruntare : Mureşul Tîr­gu Mureş — Metalul Tîrgu Secu­iesc 31—8 ; Metalul Tîrgu Secu­iesc — Minerul Bălan 7—23, şi Mureşul Tîrgu Mureş — Minerul Bălan 38—0. In urma acestor rezultate cla­samentul se prezintă astfel: lo­cul I Mureşul Tîrgu Mureş (69 puncte), locul II Minerul Bălan (23 puncte) şi locul III Metalul Tîrgu Secuiesc (15 puncte). Etapa a doua va avea loc în ziua de 15 octombrie, la Tîrgu Secuiesc. Luptătorii de la Metalul au şanse să cîştige întîlnirea cu Minerul Bălan, însă Mureşul are un avans substanţial ... FARKAS ŞTEFAN, corespondent ANUL V. Nr. 682 POPICE VICTORIA BOD — PETROLISTUL CIMPINA : 9626—9565 Arena de popice „Kol­za" din Sfîntu Gheorghe a găzduit sîmbătă şi duminică finala campionatu­lui de calificare în divizia „A“, la popice. S-au întrecut echipele Victoria Bod, campioana jude­ţului Braşov şi Petrolistul Cîm­­pina, campioana judeţului Pra­hova. In tur, Victoria Bod a dispus de Petrolistul cu 4.899—4760, deci o diferenţă de 139 popice doborîte, ceea ce le dădea bode­­nilor speranţa că în noul sezon vor juca în prima divizie a ţării. In retur, Petrolistul a învins Vic­toria cu 4805 la 4727, victorie care, totuşi, le aduce eliminarea din competiţie. In cele două zile de concurs echipa Victoria a doborît 9.626 popice, pe cînd ad­versara sa numai 9565 popice. S-a calificat astfel echipa Victo­ria Bod, care va participa în vii­torul an competiţional în campio­natul divizionar „A“, GH. BR. en­c­i­a­n­a

Next