Cuvîntul Nou, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 732-757)
1972-09-15 / nr. 744
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE ALBA ŞI HUNEDOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă , o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în aşa fel incit tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările : „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Trăiască Partidul Comunist Român !“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întîmpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea deplină la politica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvenţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. (Continuare in pag . 2-a) | Mitingul de la Alba lulia Mii de locuitori, virstnici şi tineri, iau parte, în încheierea vizitei în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la un entuziast miting. Sînt constructori de maşini, metalurgişti, mineri, ţărani cooperatori din satele şi comunele învecinate. Platoul Romanilor, din faţa cetăţii de care-şi leagă numele atîtea evenimente importante ale istoriei, trăieşte astăzi momente de puternică însufleţire. Se aud cuvinte de slavă la adresa partidului, a patriei socialiste. Mulţimea scandează cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.!“. „Ceauşescu şi poporul!", îşi manifestă dragostea şi ataşamentul faţă de partid, adeziunea deplină la politica internă şi externă apartidului, voinţa de a milita neabătut pentru înfăptuirea ei, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Sunt simţăminte vibrant exprimate şi de inscripţiile aflate pe zeci de pancarte : „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“ „Trăiască P.C.R., conducătorul încercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre !“, „Comuniştii, oamenii muncii din Alba lulia sînt hotărîţi să muncească mai bine, mai eficient, pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului !“, „Cincinal de calitate, în patru ani şi jumătate !“. Deschizînd mitingul, a luat cuvîntul tovarăşul George Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean Alba al P.C.R. Au vorbit apoi Teodor Secară, maistru la fabrica Refractara din Alba lulia, Ioan Milaciu, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din satul Şard şi Emilia Gherbea, profesoară la Liceul „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia, întîmpinat cu vii şi puternice urale, cu ovaţii îndelungate a luat cuvîntul secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri de aplauze entuziaste, semne ale deplinei aprobări cu care oamenii muncii din Alba lulia au primit cuvintele, indicaţiile conducătorului partidului și statului. (Continuare in pag a 3-a' L. Mulţi oameni, mai mulţi poate decit îţi închipui îşi lasă întreaga lor avere în paza ta, a unui singur om, împotriva cui? ! Fii sigur că încă, deşi o spunem roşind, mai sínt destui care ar întinde mina să fure din avutul obştesc. Sunt puţini, e adevărat, dar sínt. Şi pentru a-şi apăra avutul lor, al întregului popor, bucata de pîine plămădită din muncă cinstită, oamenii, ceilalţi oameni, buni şi cinstiţi te-au ales pe tine, paznic. Eşti angajat „în regulă“, plătit cu bani din banii lor, ca să-ţi faci datoria, ca oricare muncitor. Strungarul pentru o piesă rebutată plăteşte, contabilul pentru o cifră greşită dă seamă. Răspunderea e mare şi greşelile se plătesc. Dar tu, ei, toţi paznicii care nu-şi fac datoria ... In miez de noapte, la Fabrica de lăzi din Intorsura Buzăului. In hală se lucra. Nu stăteau circularele, nu stăteau oamenii, munceau. Şi el, cu ■patele la zecii de metri ai depozitului de cherestea, ii privea. Ii privea şi fuma, şi cine ştie ce gînduri zdrenţuite îi treceau prin cap. Am intrat noaptea la 23:10, împreună cu Popica Gheorghe, locţiitorul secretarului Comitetului orăşenesc P.C.R. Intorsura Buzăului şi cu tov. N. Burciu, secretarul Comitetului orăşenesc U.T.C. La poarta fabricii nu este nimeni. De fapt e inutil să-i mai zici „poartă“ din moment ce numai un sfert din suprafaţa fabricii e îngrădită. „Porţi“, sunt peste tot, aşa cum cei doi paznici de noapte ar trebui să fie şi ei......peste tot“. In stingă se-ntind pe cîteva zeci de metri stivele cu scînduri. Pornesc de unul singur printre stive şi ajung la capătul rampei. Nimeni. încep să fac... gălăgie. Nimic. Mă hotărăsc, deşi nu eram sigur că merită, şir aruncrea .25 de scînduri peste gard. Aştept de 20 de minute. Paznicul ! ? !. Mă întorc în sfîrşit la remiza P.C.I. In noaptea aceasta e de serviciu pompierul Gheorghe Terzea, gata pentru intervenţie. (Atenţie totuşi : în încăperea motopompei nu se aprinde lumina) şi în timp ce-l întrebam pe G. Terzea, care este formaţia voluntară P.C.I. de serviciu în această noapte, apare şi paznicul Aurel Sporea ! Fusese p-aici pe aproape şi „lăsaţi tovarăşe că nu vin ei să fure, ş-apoi am lipsit doar cut am fumat o ţigară ” (cam 40 de minute). Ii spun de scîndurile aruncate peste gard şi o iau spre cealaltă rampă de depozitare a cherestelei. Ajung în capătul celui de-al doilea depozit, nestingherit. Aici, nici măcar nu mai este gard. Spre hala fabricii, undeva la lumină, îl văd pe paznic. Stă şi priveşte. Renunţ la figura cu scîndurile şi ajung neobservat în faţa halei. Emilian Zărnescu, se uită la mine. Ar zice ? N-ar zice? In sfîrşit mă-ndrept spre el să lămurim lucrurile. Sunt de prisos comentariile. Un oricare altul, rău intenţionat, în locul meu ar fi putut sustrage liniştit o căruţă de scînduri tăiate frumos, din lemn bun., ■ Ne continuăm drumul spre sectorul de industrializare a lemnului Zăbrătău, însoţiţi de astă-dată de plutonierul de miliţie Rusalm Grusia. O oprire la Consiliul popular Sita Buzăului şi o constatare mai puţin plăcută. Nicolae Mitrofan, de serviciu la telefon, dormea frumuşel şi a trebuit să-l scu- D. MUREŞAN (Continuare în pag. a 4-a) Avutul obstei, nu trebuie pălit numai... îndeobște PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA ! Anul V nr. 744 VINERI, 15 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul oamenilor din municipiul Alba muncii lulia Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba lulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întilni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avintul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba lulia — în producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu şi poporul"). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba lulia care a vorbit despre realizările cooperativelor . intr-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat, sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzând chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile, posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult spo (Cnnrinnare in naa n l-aI Decembrie 'ü'b Fruntaşi în întrecere Secţia de cauciuc — Baraolt, aparţinînd I.I.L. „Localprod“ a obţinut rezultate deosebite în îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, încă de la începutul anului se menţinîn fruntea întrecerii socialiste vulcanizatorii: Jozsa Stefan, Emerik Bliga, Stefan Tordai și Vilmos Bogyo. Colectivul de aici este ferm hotărît să depună toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ce îi revin din actualul cincinal, înainte de termen. Acelaşi — dar mereu altul Aparent, fiecare început de an şcolar e la fel: voioşie, emoţii, buchete de flori. Şi totuşi, de fiecare dată e mereu altul, deoarece altele sunt şi condiţiile ce se creează pentru ca tinerele generaţii să-şi desăvârşească vocaţiile. Iată-ne la jumătatea lui septembrie, cind tăiem „panglica inaugurală“ a noului an de invăţămînt, prilej de debut in profesie pentru cele 110 cadre didactice proaspăt sosite in judeţul nostru. Ilustrativ pentru grija ce se acordă pentru dezvoltarea invăţămîntului este făptui că în numai cinci, ani investiţiile destinate acestui domeniu de activitate depăşesc 28 milioane de lei. E o simplă cifră. Să privim insă dincolo de ea, să-i descifrăm semnificaţiile... Parcă te văd, dascăle, luînd catalogul subsuoară şi îndreptîndu-te, nu fără emoţie, spre clasă. Pentru dumneata, dascăl cu tîmplele cărunte, gestul e obişnuit; pentru dumneata, dascăl tînăr, e însă inedit şi de aceea iţi înţeleg emoţia. Ai in faţă catalogul, între scoarţele căruia sînt numele şcolarilor şi rubricile materiilor. Pentru dumneata, pentru mine şi pentru noi toţi, catalogul înseamnă — dacă poţi zice aşa — cel de-al doilea certificat de naştere, atestat al intrării in viaţa şi in lumea cărţii, a învăţăturii. Pînă mai ieri, cintai „Gaudeamus igitur“, pina mai ieri, figurai dumneata însuţi intr-un catalog. Şi acum ... Acum, alături de ceilalţi, 109 dascăli sosiţi în judeţ, te-ai înrolat în marele detaşament al celor ce modelează spiritualiceşte generaţiile. Iţi doresc să fii nu numai un slujbaş, ci un pasionat al profesiei, un artizan. La Conferinţa Naţională a cadrelor didactice, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a definit magistral misiunea pe care o aveţi de îndeplinit, spunînd : „să munciţi in aşa fel, tovarăşi, incit generaţiile de mîine să poată spune : iată, am avut asemenea învăţători şi profesori, asemenea dascăli comunişti, care au ştiut să-şi facă datoria faţă de idealurile socialismului şi comunismului“. Aceasta este menirea dumitale, încărcată de răspundere şi de nobleţe. Fă din ora de geografie un imn închinat bogăţiilor ţării; din ora de istorie — un alt imn închinat virtuţilor neamului; fă din ora de limbă română o adevărată odă a graiului românesc și numai atunci vei putea spune : mi-am făcut datoria. I ! ! Astăzi au îmbrăcat prima dată uniformele. Foto : GH. BORTNYIK Contribuţia fermelor legumicole la aprovizionarea pieţei poate fi mai substanţial. Dornici să aflăm amănunte despre modul în care contribuie fermele legumicole din jurul oraşului Sfîritu Gheorghe la aprovizionarea populaţiei, ne-am deplasat împreună cu tovarăşa ingineră Marilena Radu, din sectorul horticol al I.P.U.I.L.F., la cele două ferme de la Coşeni şi Cîmpu Frumos, ferme specializate în producerea legumelor de sezon. Ne interesăm despre suprafeţele cultivate cu legume şi aflăm că cele două ferme, aparţinînd consiliilor intercooperatiste, dispun de câte 100 de hectare, de pe care se recoltează rădăcinoase (morcovi, pătrunjel), castraveţi gulii, varză, ceapă şi alte legume. Din înşirarea sortimentelor de legume produse, lipsesc roşiile, ardeii, vinetele, gogoşarii. Clima judeţului nu este deloc propice cultivării soiurilor de tomate, a vinetelor şi ardeilor. Cantităţile necesare pieţei sunt asigurate din alte judeţe — ne lămureşte inginera Radu. Am predat pînă în prezent la fondul de stat, cantităţi importante de legume , 40 tone varză de vară, 30 tone castraveţi, 8 tone rădăcinoase, 5 tone gulii. La începutul verii au luat drumul magazinelor de desfacere 10 tone ridichi de vară şi 3 tone spanac— ne informează brigadierul fermei nr. 2 Coşeni, Ferenc Szakács. Peste puţină vreme vom începe din nou recoltatul. Aşteptăm o recoltă bună. Producţia previzibilă se va materializa in 400 tone varză de toamnă, 200 tone rădăcinoase, 20 tone gulii, 10 tone varză roşie, cartofi pentru consum şi alte legume. Rămînem impresionaţi, imaginîndu-ne „muntele“ de legume care vor fi scoase în această toamnă. Inginera Radu ne ... readuce pe pămînt: — Cantităţile recoltate de pe suprafeţele celor două ferme legumicole, echivalează cu un procent de 80 la sută din producţia totală legumicolă a judeţului. Restul este asigurat de cooperativele agricole. Bineînţeles, surplusul, care se obţine este dirijat spre alte judeţe,care solicită intens legumele noastre. La ferma nr. 2 de la Cîmpu Frumos, şeful acesteia, inginerul Iosif Fodor, ne pune la dispoziţie MARIUS DEAC (Continuare în pag. a 4-a) La a 25-a aniversare a ziarului „Előre“ II Sute de mii de cititori, corespondenţi, nenumăraţi colaboratori mai vechi sau mai noi, iau în mină, impresionaţi, numărul festiv al ziarului central de limbă maghiară „Előre“. Ziarul împlineşte 25 de ani ! Trebuie să fii un bun matematician pentru a recapitula numerele apărute în acest sfert de veac, pentru a trece în revistă articolele, autorii lor. S-ar ajunge la cifre impresionante. Dar, dincolo de curiozitatea statistică, cititorii şi prietenii ziarului văd astăzi acel uriaş rol îndeplinit cu cinste, de cotidianul de limbă maghiară, în făurirea omului de tip nou, în educarea poporului, în popularizarea in rîndul maselor a principiilor şi politicii partidului nostru. Modul în care a fost îndeplinit acest rol deosebit, eficienţa lui, nu poate fi exprimat în cifre, ci doar intr-un singur cuvînt : exemplar ! De 25 de ani, pe masa multor familii de oameni ai muncii maghiari, care trăiesc în țara noastră, alături de pîinea de toate zilele, se află ziarul, organul care duce în rîndul maselor politica Partidului Comunist Român, faptele de eroism ale operei de construire a noii societăţi, realităţile vieţii noastre socialculturale, dar şi gîndurile şi bucuriile oamenilor muncii. In cei 25 de ani ai existenţei sale — perioadă de febrili activitate — ziarul a fost un credincios cronicar al înfrăţirii în care trăiesc oamenii muncii români şi maghiari, a fost prezent la toate eforturile poporului nostru de făurire a vieţii noi, împreună cu alte organe de presă de limbă română, maghiară, germană, sârba, a oglindit realizările, a trecut în revistă succesele, a agitat, şi-a asumat şi îndeplinit importante sarcini de întărire a unităţii indestructibile dintre partid şi popor, de popularizare a politicii marxist-leniniste a P.C.R. în rîndul maselor. Toţi eroii cotidieni ale căror fapte de muncă au fost inserate în coloanele Ziarului, împreună cu sutele de mii de cititori, salută cu entuziasm aniversarea a 25 de ani de la apariţia ziarului „Előre“. Noi şi importante sarcini stau în faţa organului de presă sărbătorit în următorii ani. Jubileul a avut loc cu puţin timp după încheierea istoricelor lucrări ale Conferinţei Naţionale a partidul ii şi înaintea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, perioadă in care toate organele de presă, fiecare gazetar şi om de litere, au de îndeplinit sarcini clare, bine definite : popularizarea politicii interne şi externe a partidului, traducerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.Reeducarea politico-ideologică a întregului popor, precum şi sarcina primordială a presei comuniste : făurirea omu-u ii de tip nou. în această activitate, dorim întregului colectiv redacţional, colaboratorilor şi corespondenţilor ziarului „Előre“, multă putere de muncă, sănătate şi succese, materializate in ci mai multe apariţii frumoase şi pline de conţinut! „CUVÎNTUL NOU“