Cuvîntul Nou, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 732-757)

1972-09-15 / nr. 744

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE ALBA ŞI HUNEDOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, a făcut joi o vi­zită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăp­tuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, pen­tru creşterea continuă a nivelu­lui de viaţă şi civilizaţie al popu­laţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost pre­zenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfă­tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a anali­zat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în vii­tor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Con­gresului al X-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă , o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, în­tronat în întreaga noastră acti­vitate politică, social-economică de conducerea partidului, de se­cretarul său general, o confirma­re a preocupării statornice pen­tru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele sta­bilite să fie îndeplinite, în aşa fel incit tot ceea ce ne-am pro­pus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul o­­ficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru suple­ant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organe­lor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se află portretul tova­răşului Nicolae Ceauşescu, înca­drat de urările : „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşes­cu !“, „Trăiască Partidul Comu­nist Român !“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestări­lor prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, ma­ghiari — l-au întîmpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi ast­fel adeziunea deplină la politi­ca marxist-leninistă, înalt patrio­tică, promovată cu consecvenţă de partid, hotărîrea de a o spri­jini prin­ faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. (Continuare in pag . 2-a) | Mitingul de la Alba lulia Mii de locuitori, virstnici şi tineri, iau parte, în încheierea vizitei în oraşul lor a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, la un entuziast miting. Sînt construc­tori de maşini, metalurgişti, mineri, ţărani cooperatori din satele şi comunele învecinate. Platoul Romanilor, din faţa cetăţii de care-şi leagă numele atîtea eve­nimente importante ale isto­riei, trăieşte astăzi momente de puternică însufleţire. Se aud cuvinte de slavă la adresa partidului, a patriei socialiste. Mulţimea scandează cu înflă­cărare „Ceauşescu — P.C.R.!“. „Ceauşescu şi poporul!", îşi manifestă dragostea şi ataşa­mentul faţă de partid, adeziu­nea deplină la politica internă şi externă a­­partidului, voinţa de a milita neabătut pentru înfăptuirea ei, pentru înflori­rea continuă a României so­cialiste. Sunt simţăminte vi­brant exprimate şi de inscrip­ţiile aflate pe zeci de pancar­te : „Trăiască Partidul Comu­nist Român, în frunte cu secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“ „Trăiască P.C.R., conducătorul încercat al poporului, inspiratorul şi or­ganizatorul victoriilor noas­tre !“, „Comuniştii, oamenii muncii din Alba lulia sînt ho­­tărîţi să muncească mai bine, mai eficient, pentru înfăptui­rea hotărîrilor Conferinţei Na­ţionale a partidului !“, „Cinci­nal de calitate, în patru ani şi jumătate !“. Deschizînd mitingul, a luat cuvîntul tovarăşul George Ho­­moştean, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Alba al P.C.R. Au vorbit apoi Teodor Se­cară, maistru la fabrica Re­fractara din Alba lulia, Ioan Milaciu, preşedintele Coopera­tivei agricole de p­roducţie din satul Şard şi Emilia Gherbea, profesoară la Liceul „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iu­­lia, întîmpinat cu vii şi puter­nice urale, cu ovaţii îndelun­gate a luat cuvîntul secretarul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Cuvîn­­tarea a fost subliniată în re­petate rînduri de aplauze en­tuziaste, semne ale deplinei a­­probări cu care oamenii mun­cii din Alba lulia au primit cu­vintele, indicaţiile conducăto­rului partidului și statului. (Continuare in pag a 3-a' L. Mulţi oameni, mai mulţi poate decit îţi închipui îşi lasă întreaga lor avere în paza ta, a unui singur om, împotriva cui? ! Fii sigur că încă, deşi o spunem roşind, mai sínt destui care ar întinde mina să fure din avutul obştesc. Sunt puţini, e adevărat, dar sínt. Şi pentru a-şi apăra a­­vutul lor, al întregului popor, bucata de pîine plămădită din muncă cinstită, oamenii, cei­lalţi oameni, buni şi cinstiţi te-au ales pe tine, paznic. Eşti angajat „în regulă“, plătit cu bani din banii lor, ca să-ţi faci datoria, ca oricare mun­citor. Strungarul pentru o pie­să rebutată plăteşte, contabi­lul pentru o cifră greşită dă seamă. Răspunderea e mare­ şi greşelile se plătesc. Dar tu, ei, toţi paznicii care nu-şi fac datoria ... In miez de noapte, la Fabri­ca de lăzi din Intorsura Bu­zăului. In hală se lucra. Nu stăteau circularele, nu stăteau oamenii, munceau. Şi el, cu ■patele la zecii de metri­ ai depozitului de cherestea, ii privea. Ii privea şi fuma, şi cine ştie ce gînduri zdrenţuite îi treceau prin cap. Am intrat noaptea la 23:10, împreună cu Popica Gheorghe, locţiitorul secretarului Comi­tetului orăşenesc P.C.R. Intor­sura Buzăului şi cu tov. N. Burciu, secretarul Comitetului orăşenesc U.T.C. La poarta fabricii nu este nimeni. De fapt e inutil s­ă-i mai zici „poartă“ din moment ce nu­mai un sfert din suprafaţa fa­bricii e îngrădită. „Porţi“, sunt peste tot, aşa cum cei doi paz­nici de noapte ar trebui să fie şi ei......peste tot“. In stingă se-ntind pe cîteva zeci de metri stivele cu scîn­­duri. Pornesc de unul singur printre stive şi ajung la capă­tul rampei. Nimeni. încep să fac... gălăgie. Nimic. Mă ho­tărăsc, deşi nu eram sigur că merită, şir arunc­­rea .25 de scîn­­duri peste gard. Aştept de 20 de minute. Paznicul ! ? !. Mă întorc în sfîrşit la remiza P.C.I. In noaptea aceasta e de serviciu pompierul Gheor­ghe Terzea, gata pentru inter­venţie. (Atenţie totuşi : în în­căperea motopompei nu se a­­prind­e lumina) şi în timp ce-l întrebam pe G. Terzea, care este formaţia voluntară P.C.I. de serviciu în această noapte, apare şi paznicul Aurel Spo­rea ! Fusese p-aici pe aproa­pe şi „lăsaţi tovarăşe că nu vin ei să fure, ş-apoi am l­ipsit doar cut am fu­mat o ţigară ” (cam 40 de minute). Ii spun de scîn­­durile aruncate peste gard şi o iau spre cealaltă rampă de depozitare a cherestelei. Ajung în capătul celui de-al doilea depozit, nestingherit. Aici, nici măcar nu mai­ este gard. Spre hala fabricii, undeva la lumi­nă, îl văd pe paznic. Stă şi priveşte. Renunţ la figura cu scîndurile şi ajung neobservat în faţa halei. Emilian Zărnes­­cu, se uită la mine. Ar zice ? N-ar zice? In sfîrşit mă-ndrept spre el să lămurim lucrurile. Sunt de prisos comentariile. Un oricare altul, rău intenţio­nat, în locul meu ar fi putut sustrage liniştit o căruţă de scînduri tăiate frumos, din lemn bun., ■ Ne continuăm drumul spre sectorul de industrializare a lemnului Zăbrătău, însoţiţi de astă-dată de plutonierul de mi­liţie Rusal­m Grusia. O oprire la Consiliul popular Sita Bu­zăului şi o constatare mai pu­ţin plăcută. Nicolae Mitrofan, de serviciu la telefon, dormea frumuşel şi a trebuit să-l­ scu- D. MUREŞAN (Continuare în pag. a 4-a) Avutul ob­stei, nu trebuie pălit numai... îndeobște PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA ! Anul V nr. 744 VINERI, 15 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul oamenilor din municipiul Alba muncii lulia Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuito­rilor municipiului Alba lulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, u­­rale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întilni din nou cu lo­cuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinde­rile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avintul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelec­tualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărî­­rile Congresului al X-lea al par­tidului şi ale Conferinţei Naţio­nale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba lulia — în producţia industrială, în agricul­tură, în înfăptuirea programului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sunt o dovadă eloc­ventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asi­gurarea bunăstării şi fericirii na­ţiunii noastre. (Aplauze puterni­ce; se scandează „Ceauşescu şi poporul"). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am­ constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colecti­vele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planu­lui. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor ce­lor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le u­­rez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea,­­ o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele con­siliului intercooperatist din Alba lulia care a vorbit despre rea­lizările cooperativelor . intr-ade­văr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agricultu­rii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tu­turor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, urale). După cum cunoaşteţi, Confe­rinţa Naţională a trasat, sarcini în vederea realizării mai devre­me a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspun­zând chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pen­tru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungi­te). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am dis­cutat cu conducerile, posibilităţi­le de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce pri­veşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne nu­mai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult spo­ (Cnnrinnare in naa n l-aI Decembrie 'ü'b Fruntaşi în întrecere Secţia de cauciuc — Bara­­olt, aparţinînd I.I.L. „Local­­prod“ a obţinut rezultate deo­sebite în îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, încă de la începutul anului se men­ţin­­în fruntea întrecerii socia­liste vulcanizatorii: Jozsa Ste­fan, Emerik Bliga, Stefan Tor­­dai și Vilmos Bogyo. Colec­tivul de aici este ferm hotărît să depună toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ce îi revin din actua­lul cincinal, înainte de ter­men. Acelaşi — dar mereu altul Aparent, fiecare început de an şcolar e la fel: voioşie, emoţii, buchete de flori. Şi totuşi, de fiecare dată e mereu altul, deoarece altele sunt şi condiţiile ce se creează pentru ca tinerele generaţii să-şi desăvârşească vocaţiile. Iată-ne la jumătatea lui septembrie, cind tăiem „pangli­ca inaugurală“ a noului an de invăţămînt, prilej de debut in profesie pentru cele 110 cadre didactice proaspăt sosite in judeţul nostru. Ilustrativ pentru grija ce se acordă pentru dezvoltarea invăţămîntului este făptui că în numai cinci, ani investiţiile destinate acestui domeniu de activitate depă­şesc 28 milioane de lei. E o simplă cifră. Să privim insă dincolo de ea, să-i descifrăm semnificaţiile.­­.. Parcă te văd, dascăle, luînd catalogul subsuoară şi îndreptîndu-te, nu fără emoţie, spre clasă. Pentru dumnea­ta, dascăl cu tîmplele cărunte, gestul e obişnuit; pentru dumneata, dascăl tînăr, e însă inedit şi de aceea iţi înţeleg emoţia. Ai in faţă catalogul, între scoarţele căruia sînt numele şcolarilor şi rubricile materiilor. Pentru dumneata, pentru mine şi pentru noi toţi, catalogul înseamnă — dacă poţi zice aşa — cel de-al doilea certificat de naştere, atestat al intrării in viaţa şi in lumea cărţii, a învăţăturii. Pînă mai ieri, cintai „Gaudeamus igitur“, pina mai ieri, figurai dumneata însuţi intr-un catalog. Şi acum ... Acum, alături de ceilalţi, 109 dascăli sosiţi în judeţ, te-ai înrolat în marele detaşament al celor ce modelează spiri­tualiceşte generaţiile. Iţi doresc să fii nu numai un slujbaş, ci un pasionat al profesiei, un artizan. La Conferinţa Naţională a cadrelor didactice, secreta­rul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a definit magistral misiunea pe care o aveţi de îndepli­nit, spunînd : „să munciţi in aşa fel, tovarăşi, incit gene­raţiile de mîine să poată spune : iată, am avut asemenea învăţători şi profesori, asemenea dascăli comunişti, care au ştiut să-şi facă datoria faţă de idealurile socialismului şi comunismului“. Aceasta este menirea dumitale, încărcată de răspunde­re şi de nobleţe. Fă din ora de geografie un imn închinat bogăţiilor ţării; din ora de istorie — un alt imn închinat virtuţilor neamului; fă din ora de limbă română o adevă­rată odă a graiului românesc și numai atunci vei putea spune : mi-am­ făcut datoria. I ! ! Astăzi au îmbrăcat prima dată uniformele. Foto : GH. BORTNYIK Contribuţia fermelor legumicole la aprovizionarea pieţei poate fi mai substanţial. Dornici să aflăm amănunte despre modul în care contribuie fermele legumicole din jurul ora­şului Sfîritu Gheorghe la aprovi­zionarea populaţiei, ne-am depla­sat împreună cu tovarăşa ingine­ră Marilena Radu, din sectorul horticol al I.P.U.I.L.F., la cele două ferme de la Coşeni şi Cîmpu Frumos, ferme specializate în producerea legumelor de sezon. Ne interesăm despre suprafeţe­le cultivate cu legume şi aflăm că cele două ferme, aparţinînd consiliilor intercooperatiste, dis­pun de câte 100 de hectare, de pe care se recoltează rădăcinoase (morcovi, pătrunjel), castraveţi gulii, varză, ceapă şi alte legume. Din înşirarea sortimentelor de le­gume produse, lipsesc roşiile, ardeii, vinetele, gogoşarii.­­ Clima judeţului nu este deloc propice cultivării soiurilor de tomate, a vinetelor şi ardei­lor. Cantităţile necesare pieţei sunt asigurate din alte judeţe — ne lămureşte inginera Radu.­­ Am predat pînă în prezent la fondul de stat, cantităţi impor­tante de legume , 40 tone varză de vară, 30 tone castraveţi, 8 tone rădăcinoase, 5 tone gulii. La începutul verii au luat drumul­ ­ magazinelor de desfacere 10 tone ridichi de vară şi 3 tone spanac­­— ne informează brigadierul fer­mei nr. 2 Coşeni, Ferenc Szakács. Peste puţină vreme vom începe din nou recoltatul. Aşteptăm o recoltă bună. Producţia previzibi­lă se va materializa in 400 tone varză de toamnă, 200 tone rădă­cinoase, 20 tone gulii, 10 tone varză roşie, cartofi pentru con­sum şi alte legume. Rămînem impresionaţi, imagi­­nîndu-ne „muntele“ de legume care vor fi scoase în această toamnă. Inginera Radu ne ... rea­duce pe pămînt: — Cantităţile recoltate de pe suprafeţele celor două ferme le­gumicole, echivalează cu un pro­cent de 80 la sută din producţia totală legumicolă a judeţului. Restul este asigurat de coopera­tivele agricole. Bineînţeles, sur­plusul, care se obţine este dirijat spre alte judeţe,­­care solicită in­tens legumele noastre. La ferma nr. 2 de la Cîmpu Frumos, şeful acesteia, inginerul Iosif Fodor, ne pune la dispoziţie MARIUS DEAC (Continuare în pag. a 4-a) La a 25-a aniversare a ziarului „Előre“ II Sute de mii de cititori, cores­pondenţi, nenumăraţi colabora­tori mai vechi sau mai noi, iau în mină, impresionaţi, numărul festiv al ziarului central de lim­bă maghiară „Előre“. Ziarul îm­plineşte 25 de ani ! Trebuie să fii un bun matematician pentru a recapitula numerele apărute în acest sfert de veac, pentru a tre­ce în revistă articolele, autorii lor. S-ar ajunge la cifre impre­sionante. Dar, dincolo de curio­zitatea statistică, cititorii şi prie­tenii ziarului văd astăzi acel u­­riaş rol îndeplinit cu cinste, de cotidianul de limbă maghiară, în făurirea omului de tip nou, în educarea poporului, în populari­zarea in rîndul maselor a princi­piilor şi politicii partidului nos­tru. Modul în care a fost îndepli­nit acest rol deosebit, eficienţa lui, nu poate fi exprimat în cifre, ci doar intr-un singur cu­­vînt : exemplar ! De 25 de ani, pe masa multor familii de oameni ai muncii maghiari, care trăiesc în țara noastră, alături de pîinea de toa­te zilele, se află ziarul, organul care duce în rîndul maselor po­litica Partidului Comunist Ro­mân, faptele de eroism ale ope­rei de construire a noii societăţi, realităţile vieţii noastre social­­culturale, dar şi gîndurile şi bucuriile oamenilor muncii. In cei 25 de ani ai existenţei sale — perioadă de febrili acti­vitate — ziarul a fost un credin­cios cronicar al înfrăţirii în care trăiesc oamenii muncii români şi maghiari, a fost prezent la toate eforturile poporului nostru de făurire a vieţii noi, împreună cu alte organe de presă de limbă română, maghiară, germană, sâr­ba, a oglindit realizările, a tre­cut în revistă succesele, a agitat, şi-a asumat şi îndeplinit impor­tante sarcini de întărire a uni­tăţii indestructibile dintre par­tid şi popor, de popularizare a politicii marxist-leniniste a P.C.R. în rîndul maselor. Toţi eroii co­tidieni ale căror fapte de muncă au fost inserate în coloanele Ziarului, împreună cu sutele de mii de cititori, salută cu entu­ziasm aniversarea a 25 de ani de la apariţia ziarului „Előre“. Noi şi importante sarcini stau în faţa organului de presă săr­bătorit în următorii ani. Jubileul a avut loc cu puţin timp după încheierea istoricelor lucrări ale Conferinţei Naţionale a partidul­­ ii şi înaintea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, perioadă in care toate organele de presă, fiecare gazetar şi om de litere, au de îndeplinit sarcini clare, bine definite : populariza­rea politicii interne şi externe a partidului, traducerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.Re­educarea politico-ideo­­logică a întregului popor, pre­cum şi sarcina primordială a presei comuniste : făurirea omu-­u ii de tip nou. în această activi­tate, dorim întregului colectiv redacţional, colaboratorilor şi corespondenţilor ziarului „Elő­re“, multă putere de muncă, să­nătate şi succese, materializate in ci­ mai multe apariţii fru­moase şi pline de conţinut! „CUVÎNTUL NOU“

Next