Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)
1972-10-07 / nr. 763
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean INDIFERENT DE STAREA TIMPULUI. FIECARE URĂ FIECĂRE MINUT SĂ FIE DIN PLIN PENTRU SALVAREA RECOLTEI! Timpul a devenit prielnic, ritmul e mai alert, dar neajunsurile persistă Titlul de mai sus constituie de fapt sinteza constatărilor prilejuite de popasurile făcute ieri în cîteva cooperative agricole de producţie Oriunde ne-am oprit, am avut, invariabil, tabloul unei veritabile şi susţinute campanii. Sute şi sute de cooperatori împînzeau cîmpul, maşinile de recoltat lucrau din plin pe terenurile ■ mai zvîntate camioane, remorci şi atelaje se îndreptau spre bazele de recepţie. Am stat de vorbă cu ingineri şi brigadieri, cu mecanizatori şi Şefi de echipă. Şi cu alte prilejuri am consemnat vrednicia oamenilor care, pe ploaie şi pe vînt, lucrau de dimineaţa pînă seara la recoltatul cartofilor. In dimineaţa zilei de ieri, însă cînd cerul a devenit pe neaşteptate senin, imaginea eforturilor de a salva această mare avuţie a judeţului şi a ţării ,ne-a apărut şi mai amplă. Kőműves Rozalia, Nagy Irén, Szöcs Maria, iată numai cîteva nume din multele ce s-ar putea da cînd vorbim de vrednicia cooperatorilor din Ozun. C.A.P. Băţanii Mari Rezultatele nu sînt încă pe măsura posibilităţilor Timpul neprielnic muncilor agricole — ca mai peste tot în judeţul nostru şi nu numai aici — nu i-a împiedicat pe cooperatorii din Băţanii Mari să depună o activitate continuă pentru recoltatul cartofilor, înainte de a face o succintă analiză a modului cum s-a desfăşurat in ultimele zile această activitate, să consemnăm rezultatele obţinute. Pînă la data de 5 octombrie au fost recoltate 40 hectare din cele 185 plantate cu cartofi, obţinîndu-se o producţie de 400 tone Din acestea au fost livrate la fondul centralizat al statului 40 tone, iar în dimineaţa zilei de 6 octombrie se aflau pregătite în saci pentru livrare încă 20 tone cartofi calitatea I. Au fost depozitate la sediul C.A.P. circa 200 tone, iar 160 tone se află încă pe cîmp. Bineînţeles s-au luat măsuri pentru protejarea lor împotriva îngheţului dar aceasta nu înseamnă că trebuie neglijată ac- CONSTANTIN NITU MARIUS DEAC (Continuare in pag. a 3-a) Conștient că imperativul actualei campanii este strîngerea cît mai grabnică a cartofilor, secretarul Comitetului comunal de partid, tovarăşul Tibor Vancsa a constituit un comandament, un adevărat cartier general care să coordoneze întreaga activitate. Fiecare membru al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal răspunde efectiv de 4 circumscripţii, iar membrii Comitetului comunal de partid răspund, fiecare, de cîte un sat aparţinător comunei Ozun. In ce priveşte recoltarea propriu-zisă la Ozun au fost întreprinse unele măsuri ale căror rezultate nu s-au lăsat aşteptate. Aşa de pildă, s-a acordat importanţa cuvenită unei bune corelări între cele trei faze ale recoltării. Cunoscîndu-se exact capacitatea de sortare şi transport, cooperatorii nu recoltau cartofii decit în funcţie de aceste două operaţiuni. La ora cînd poposiserăm ,la Ozun, cooperatorii de aici nu mai aveau de transportat la fondul de stat decît 20 de tone. Bazîndu-ne pe ritmul alert în care se lucra şi pe buna organizare a muncii, putem afirma că în momentul cînd parcurgeţi rîndurile de faţă în registre- FETRE SURUPACEANU (Continuare in pag . 3-a) Elevii, ajutor de nădejde al cooperatorilor, la recoltat. C.A.P. Covasna Mobilizare şi organizare bună! Bilanţul activităţii de recoltare a cartofilor din zilele precedente îl facem „din mers“ cu primarul oraşului, tovarăşul Nicolae Csáki, în timp ce ne deplasăm pe cîmp. „Din Cele 250 de hectare cît avem de recoltat, ne relatează dumnealui pînă la data de 5 octombrie am recoltat 83. Trebuie să precizez că toată această cantitate a fost transportată de pe cîmp în zilele de 4 și 5 octombrie, atunci cînd timpul a fost nefavorabil recoltării. S-au transportat circa 40 de tone de cartofi în cele două zile, avînd o participare medie pe zi de 300 oameni de la întreprinderile şi instituţiile din oraş. Cu camioane, cu remorci, cu furcile şi coşurile, femeile şi bărbaţii au lucrat cu elan la încărcatul şi descărcatul cartofilor. ... Ajungem la lotul Sildiile. Aici, conform graficelor stabilite lucrează astăzi (6 octombrie — n.n.) în „primul schimb“ salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor din oraş. „Timpul frumos face ca munca noastră să fie mai spornică — ne spune Arpad Tusa de la S.I.L. Covasna, care îndrumă formaţia evidenţiată în cursul dimineţii — deşi noi am participat la culesul cartofilor şi în zilele ploioase“. Stăm de vorbă cu inginerul şef al C.A.P., tovarăşul Imre Fazakas Din convorbirea cu dumnealui, reţinem două aspecte. Dacă în general participarea salariaţilor este bună, iar astăzi chiar foarte bună, faptul că nu toate echipele ce vin de la instituţii sunt îndrumate de cineva din conducerea respectivei instituţii creează dificultăţi în organizarea muncii. Bunăoară, ne R. HERMAN (Continuare in pag. a 3-a) La Hăghig, sortarea cartofilor se face direct pe tarla. Foto : A. BARTHA Anul V Nr. 763 SÍMBATI, 7 octombrie 1972 4 pagini 30 bani I.I.L. „Bazaltul1* Noi produse pentru populaţie In vederea deservirii corespunzătoare a populaţiei, întreprinderea de industrie locală „Bazaltul" din Sfîntu Gheorghe, în acest an şi-a extins gama produselor destinate populaţiei. Astfel, în prezent, aici se produc în cantităţi mari, garduri din elemente prefabricate şi metal, dale din beton, tuburi pentru canalizare,, elemente de poduri, sobe de teracotă şi alte produse. Colectivul de muncă al întreprinderii este preocupat în vederea asimilării pentru anul viitor a unor noi produse cerute de populaţie, în special din prefabricate din beton. Cu cinci luni în urmă, Marea Adunare Naţională, din iniţiativa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a unui grup de deputaţi a votat Legea instituţionalizării participării maselor de oameni ai muncii la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloacelor de care dispune societatea noastră, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, prin acele echipe de control obştesc. Acestea nu hotărăsc măsurile practice de rezolvare a „cazurilor“ aflate, ci sugerează soluţiile, determinînd, in ultimă instanţă, rezolvarea diferitelor situaţii întîlnite pe teren. Oameni ai muncii, de diferite categorii supun unui control exigent, cetăţenesc, multitudinea de unităţi ale comerţului, producătoare de bunuri de consum, cooperatiste, medico-sanitare, reţeaua unităţilor de servicii către populaţie etc. Controlul urmăreşte, de asemenea, şi finalitatea celor semnalate în desele vizite. Şi în judeţul nostru au luat fiinţă, cu mult timp înainte echipe (diferite, potrivit domeniilor pe care urmau să le investigheze) ale controlului obştesc. Şi acestea, de nenumărate ori şi-au arătat eficienţa. In oraşul Covasna, echipa formată din Davila Voiculescu — muncitor la Fabrica de mobilă şi Szász Mihály, inspector fiscal, are drept obiectiv de investigaţie toate unităţile de legume şi fructe de pe raza acestui oraş. In prima etapă a acestui control,la sfîrşitul lunii august), echipa consemna cîteva cazuri. De exemplu, la unitatea din Voineşti (gestionar Malvin Vaina), s-au urmărit calitatea mărfurilor, afişarea corespunzătoare a preţurilor şi deservirea populaţiei. S-au constatat nereguli în prezentarea gogoşarilor, care se vindeau aici cu un preţ mai ridicat decît calitatea acestora, iar preţul de vînzare nici nu fusese afişat. In aceeaşi zi (31 august) se controlează şi celelalte magazine din Covasna. Unitatea din centrul oraşului este evidenţiată pentru sortarea prealabilă a mărfurilor, pentru corectitudinea deservirii, pentru afişarea tuturor etichetelor cu preţuri (gestionar Pal József). Aceleaşi bune aprecieri au fost consemnate de către echipa de control obştesc şi la magazinul de prezentare Gostat, gestionar Szabliti Ida. Şi, fiindcă am vorbit, în introducerea acestui articol despre urmărirea finalizării celor semnalate de controlul obştesc, discutăm cu inspectorul comercial Irimie Gocz. „Intr-adevăr echipele sunt de un real folos. Dura semnalarea „cazurilor“, noi le-am preluat şi am aplicat sancţiunile corespunzătoare conform legilor în vigoare. Intervin aici şi o serie de probleme pe care noi nu putem să le sesizăm, adică acea deservire corectă, care ajută foarte mult la crearea unui climat de viaţă, bazată pe cele mai frumoase componente ale vieţii noastre — corectitudine şi cinste“, împreună cu echipa de control obştesc, organizăm ad-hoc, o vizită de lucru prin toate unităţile de legume şi fructe. Putem spune că ziua aleasă a putut releva anumite nereguli, care totuşi nu au nici o legătură cu activitatea directă a gestionarilor de la aceste unităţi, ci sunt generate de cauze pe care noi nu le acredităm, decît parţial, cu obişnuitul „obiective“. De cîteva zile ploaia nu contenea şi, datorită acestui fant, magazinele vizitate erau, in totalitate goale. Nu este un cuvînt prea „tare“, ci exact imaginea rafturilor şi a locurilor de depozitare. La magazinul Gostat, lipseau pînă şi sortimentele obligatorii (ouă), rafturile erau împodobite doar cu preţuri ce ar fi presupus diferite sortimente de legume şi fructe. Explicaţia gestionarului : o întreagă listă de produse comandată din care, în magazin, nu se afla nimic. La chioşcul din Covasna... ceapă usturoi, morcov, (toate nu depăşeau 10 kg) cîteva conserve, şi atît. La Voineşti, în vitrină, cîteva coşuleţe cu ceapă, o lădiţă cu struguri, 4 (!!) pepeni, conserve şi băuturi, toate rezistau fiindcă magazinul era închis (orar normal). Deci vizita noastră de însoţire a echipei de control obştesc nu a putut să semnaleze altceva decît lipsa de preocupare a celor în drept pentru aprovizionarea tuturor magazinelor. Inspectorul comercial Irimie Gocz, chiar înainte de începerea raidului nostru ne avertizase de ceea ce nu vom găsi fiindcă „C.L.F. Tîrgu Secuiesc — sector Covasna — nu are în depozit mărfuri fiindcă recoltarea a fost imposibilă, da-, torită vremii neprielnice ...“. Motivaţie credibilă, dar... dacă ar ploua 2—3 săptămîni, cu ce s-ar ocupa C.L.F.? Poate cu justificări. Cele constatate, împreună cu echipa de control obştesc ar putea să pară de alt ordin decît scopul în sine al acestor echipe, dar şi aceasta este o semnalare a unui fapt, care poate determina o investigaţie mai profundă şi, bineînţeles, măsurile ce se impun. Prima concluzie este aceea ca în întreg judeţul, echipele de control obştesc au intrat în acţiune, încheind astfel o primă etapă de pregătire a acţiunii. Şi, putem adăuga că această formă a reuşit să capete încredere şi să realizeze, într-adevăr, un ajutor eficient îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. SILVIU TRUŞCA în oraşul CovasnaControlul obştesc a devenit o prezenţă activă In prezent, în spiritul Rezoluţiei Conferinţei Naţionale a partidului, cu privire la realizarea înainte de termen a planului cincinal 1971 — 1975, creşterea continuă a eficienţei activităţii economice, organele de conducere din întreprinderi, centrale şi cele asimilate din toate unităţile socialiste, au obligaţia să acţioneze cu toată răspunderea pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi financiare, să ia măsuri hotărîte pentru introducerea unui regim strîns de economii, pentru întărirea disciplinei de plan şi financiare, înlăturarea pierderilor şi risipei, sporirea continuă a rentabilităţii şi, pe această bază, a veniturilor societăţii. Problema e cu atît mai stringentă, cu cît angajarea colectivelor din întreprinderi de a realiza înainte de termen sarcinile cincinalului, impune majorarea sensibilă a fondurilor alocate de stat, în vederea asigurării materiilor prime şi materialelor necesare realizării volumului de producţie suplimentară. Iată de ce, recent s-a procedat la analiza imobilizărilor, care generează creditele anormale şi plăţile restante. Analiza a scos în evidenţă faptul îmbucurător că în perioada scursă de la Conferinţa Valorile materiale şi băneşti să fie păstrate în circuitul normal economic Naţională şi pînă în prezent, volumul imobilizărilor în judeţul nostru s-a redus substanţial, ceea ce a determinat o reducere a creditelor anormale, cu 12.998.000 lei. Au contribuit la aceasta, Uzina textilă „Oltul“, Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc — unităţi care în prezent nu deţin nici o imobilizare şi, I.I.L. „Spicul", întreprinderile orăşeneşti de gospodărire locativă şi comunală. Din păcate, alte întreprinderi deţin imobilizări substanţiale, deşi nivelul acestora este în scădere faţă de luna iulie 1972. Din această categorie fac parte : Fabrica de confecţii „Secuiana", I.I.L. „Localprod", I.I.L. „Mobila", I.I.L. „Bazaltul" ş.a. Mai îngrijorătoare este situaţia existentă la I.M. Căpeni, C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc şi unităţile cooperaţiei de consum. Aici imobilizările cresc cu valori deosebit de mari, ceea ce denotă inexistenţa unor măsuri ferme pentru lichidarea şi prevenirea formării imobilizărilor. La C.E.I.L. de pildă, s-au depistat documente de decontare a producţiei refuzate de clienţi şi nerezolvate în termen, în valoare de peste 2.300.000 lei, materii prime și materiale necreditabile — și ele în valoare de peste 500.000 lei — produse finite destinate exportului și nelivrate în termen contractual, reprezentînd 530.000 lei...La I.M.Căpeni valoarea produselor finite, fără desfacere asigu-* rată, se ridică la 5.834.000 lei, stocurile supranormative la 801.000 lei, piese de schimb valorînd 1.074.000 lei ş.a. Cît priveşte sistemul cooperaţiei de consum aici s-au stabilit supranormative la ambalaje, în valoare de... 4.245.000 lei ! Evident, în faţa unor asemenea situaţii, întrebarea „ce e de făcut devine firească. • La I.M. Căpeni, trebuie acţionat operativ şi ferm, prin centrală şi prin ministerul de resort, pentru desfacerea stocurilor supranormative de lignit asigurîndu-se, totodată, şi vînzarea producţiei ce se va realiza peste plan în cadrul angajamentului asumat. • La C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, pentru reducerea substanţială a refuzurilor înregistrate la livra- VASS DEZIDERIU, şef de serviciu, la Sucursala judeţeană Covasna a B.N.R.S.R. (Continuare in pag . 3-a) în aceste zile hotărîtoare Interviu cu tovarăşul CSOMA IOSIF, secretarul Comitetului comunal de partid din Zagon — Tovarăşe Csoma, dată fiind importanţa deosebită a mobilizării tuturor forţelor din agricultură, pentru ca recolta să fie neîntîrziat adăpostită în hambare, v-am ruga să amintiţi care au fost formele propagandistice folosite de Comitetul comunal de partid pentru a determina o maximă concentrare de forţe la recoltat ? — Cunoscînd situaţia din anii anteriori ne-am pregătit din timp pentru mobilizarea tuturor forţelor din agricultură, chibzuind formele propagandistice pe care le vom folosi, astfel că la data apariţiei Deciziei nr. 333 a Consiliului popular judeţean şi a chemării lansată de Comitetul judeţean de partid, toate formele acestei acţiuni erau bine stabilite. A avut loc adunarea generală a C.A.P., în care au fost amănunţit dezbătute sarcinile cooperatorilor din această perioadă. I-a urmat o şedinţă operativă cu deputaţii şi agitatorii din circumscripţii. — Cum s-a desfăşurat activitatea acestora din urmă ? — Pe raza comunei avem 42 de deputaţi şi tot atâţia propagandişti. In fiecare circumscripţie deputatul şi propagandistul au mers din casă în casă explicînd situaţia din agricultură, popularizînd Decizia nr. 333, arătînd fiecărei familii că este o datorie cetăţenească şi patriotică, aceea de a sprijini efectiv campania de recoltare. — Cum aţi centralizat rezultatele acestei acţiuni ? — Printr-un tabel nominal cu toţi cetăţenii din fiecare circumscripţie, tabel a cărui ultimă rubrică conţine răspunsul cetăţea-Interviu realizat de : IOAN DRAGAN (Continuare in pag . 3-a) In pagina a 2-a ... Citeam depărtările dorului... Intr-una din zilele cînd mustul începe să plîngă chihlimbar un hulubi de lemn geluit anume pentru rod, porneam prin acele ograde imense, pe care, de-atîţia ani ne-am obişnuit a le numi sate. Sate tînguite în umbre verzi, galbene, sau roşii, chemări ale soarelui ce murmură strop de anotimp, asupră-le. Ca într-o împletitură de dor și cîntec de brazdă cîmpurile se dăruiau ochiului, în făptură plină, roditoare. Se desfăcea, deasupra, în murmur de ceruri, ploaia măruntă, cîntec îrigînat de toamnă, ecoului tulburat de corul de paparudă şi scaloian ... „Nu pot să citesc depărtările rodului — îmi spuneam. Ce voi face fiindcă povara de belşug îmi ascunde înţelesurile, semnele purtate-n ţărînă?" Şi-am găsit oamenii, pentinsul ogradei imense, pe-acolo unde drumurile-s tăiate de păsările călătoare-n anotimp. „Agronomul" — simplu, cum ii spun oamenii, a fost chemat de cerul dimineţii să asculte pămîntul, geamătul ploii sau frîntura de soare... „Nici azi nu vom lucra, poate mîine, şi-acolo belşugul ne-aşteaptă“. Ne-am deprins cu vorbele acestea, fiindcă suntem în inima ţării şi-aici vremea e prieten, bun şi rău ... T. SORIN (Continuare in pag. a 3-a) : \\ \\ \ \ \\ \\ \ \\ \ \ \\\ \