Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)

1972-10-07 / nr. 763

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean INDIFERENT DE STAREA TIMPULUI. FIECARE URĂ FIECĂRE MINUT SĂ FIE DIN PLIN PENTRU SALVAREA RECOLTEI! Timpul a devenit prielnic, ritmul e mai alert, dar neajunsurile persistă Titlul de mai sus constituie de fapt sinteza constatărilor prilejui­te de popasurile făcute ieri în cîteva cooperative agricole de producţie Oriunde ne-am oprit, am avut, invariabil, tabloul unei veritabile şi­­ susţinute campanii. Sute şi sute de cooperatori împîn­­zeau cîmpul, maşinile de recoltat lucrau din plin pe terenurile ■ mai zvîntate camioane, remorci şi a­­telaje se îndreptau spre bazele de recepţie. Am stat de vorbă cu ingineri şi brigadieri, cu mecani­zatori şi Şefi de echipă. Şi cu alte prilejuri am consemnat vrednicia oamenilor care, pe ploaie şi pe vînt, lucrau de dimineaţa pînă seara la recoltatul cartofilor. In dimineaţa zilei de ieri, însă cînd cerul a devenit pe neaşteptate se­nin, imaginea eforturilor de a sal­va această mare avuţie a judeţu­lui şi a ţării ,ne-a apărut şi mai amplă. Kőműves Rozalia, Nagy Irén, Szöcs Maria, iată numai cîteva nume din multele ce s-ar putea da cînd vorbim de vredni­cia cooperatorilor din Ozun. C.A.P. Băţanii Mari Rezultatele nu sînt încă pe măsura posibilităţilor Timpul neprielnic muncilor a­­gricole — ca mai peste tot în ju­deţul nostru şi nu numai aici — nu i-a împiedicat pe cooperatorii din Băţanii Mari să depună o activi­tate continuă pentru recoltatul cartofilor, înainte de a face o suc­cintă analiză a modului cum s-a desfăşurat in ultimele zile aceas­tă activitate, să consemnăm re­zultatele obţinute. Pînă la data de 5 octombrie au fost recoltate 40 hectare din cele 185 plantate cu cartofi, obţinîndu-se o producţie de 400 tone Din acestea au fost livrate la fondul centralizat al statului 40 tone, iar în dimineaţa zilei de 6 octombrie se aflau pre­gătite în saci pentru livrare încă 20 tone cartofi calitatea I. Au fost depozitate la sediul C.A.P. circa 200 tone, iar 160 tone se află încă pe cîmp. Bineînţeles s-au luat măsuri pentru protejarea lor îm­potriva îngheţului dar aceasta nu înseamnă că trebuie neglijată ac- CONSTANTIN NITU MARIUS DEAC (Continuare in pag. a 3-a) Conștient că imperativul actua­lei campanii este strîngerea cît mai grabnică a cartofilor, secre­tarul Comitetului comunal de par­tid, tovarăşul Tibor Vancsa a constituit un comandament, un adevărat cartier general care să coordoneze întreaga activitate. Fiecare membru al Comitetului executiv al Consiliului popular co­munal răspunde efectiv de 4 cir­cumscripţii, iar membrii Comite­tului comunal de partid răspund, fiecare, de cîte un sat aparţinător comunei Ozun. In ce priveşte re­coltarea propriu-zisă la Ozun au fost întreprinse unele măsuri ale căror rezultate nu s-au lăsat aş­teptate. Aşa de pildă, s-a acordat importanţa cuvenită unei bune corelări între cele trei faze ale recoltării. Cunoscîndu-se exact capacitatea de sortare şi trans­port, cooperatorii nu recoltau cartofii decit în funcţie de aceste două operaţiuni. La ora cînd po­posiserăm ,la Ozun, cooperatorii de aici nu mai aveau de trans­portat la fondul de stat decît 20 de tone. Bazîndu-ne pe ritmul a­­lert în care se lucra şi pe buna organizare a muncii, putem afir­ma că în momentul cînd parcur­­geţi rîndurile de faţă în registre- FETRE SURUPACEANU (Continuare in pag . 3-a) Elevii, ajutor de nădejde al coo­peratorilor, la recoltat. C.A.P. Covasna Mobilizare şi organizare bună! Bilanţul activităţii de recoltare a cartofilor din zilele precedente îl facem „din mers“ cu primarul oraşului, tovarăşul Nicolae Csáki, în timp ce ne deplasăm pe cîmp. „Din Cele 250 de hectare cît avem de recoltat, ne relatează dumnea­lui pînă la data de 5 octombrie am recoltat 83. Trebuie să pre­cizez că toată această cantitate a fost transportată de pe cîmp în zile­le de 4 și 5 octombrie, atunci cînd timpul a fost nefavorabil recol­tării. S-au transportat circa 40 de tone de cartofi în cele două zile, avînd o participare medie pe zi de 300 oameni de la întreprinde­rile şi instituţiile din oraş. Cu camioane, cu remorci, cu furcile şi coşurile, femeile şi bărbaţii au lucrat cu elan la încărcatul şi descărcatul cartofilor. ... Ajungem la lotul Sildiile. Aici, conform graficelor stabilite lucrează astăzi (6 octombrie — n.n.) în „primul schimb“ salaria­ţii întreprinderilor şi instituţiilor din oraş. „Timpul frumos face ca munca noastră să fie mai spor­nică — ne spune Arpad Tusa de la S.I.L. Covasna, care îndrumă formaţia evidenţiată în cursul di­mineţii — deşi noi am participat la culesul cartofilor şi în zilele ploioase“. Stăm de vorbă cu ingi­nerul şef al C.A.P., tovarăşul Imre Fazakas Din convorbirea cu dumnealui­, reţinem două as­pecte. Dacă în general participa­rea salariaţilor este bună, iar as­tăzi chiar foarte bună, faptul că nu toate echipele ce vin de la instituţii sunt îndrumate de cine­va din conducerea respectivei in­stituţii creează dificultăţi în or­ganizarea muncii. Bunăoară, ne R. HERMAN (Continuare in pag. a 3-a) La Hăghig, sortarea cartofilor se face direct pe tarla. Foto : A. BARTH­A Anul V Nr. 763 SÍMBATI, 7 octombrie 1972 4 pagini 30 bani I.I.L. „Bazaltul1* Noi produse pentru populaţie In vederea deservirii corespunzătoare a populaţiei, între­prinderea de industrie locală „Bazaltul" din Sfîntu Gheor­­ghe, în acest an şi-a extins gama produselor destinate popu­laţiei. Astfel, în prezent, aici se produc în cantităţi mari, garduri din elemente prefabricate şi metal, dale din beton, tuburi pentru canalizare,, elemente de poduri, sobe de tera­cotă şi alte produse. Colectivul de muncă al întreprinderii este preocupat în vederea asimilării pentru anul viitor a unor noi produse cerute de populaţie, în special din prefa­bricate din beton. Cu cinci luni în urmă, Marea Adunare Naţională, din iniţiativa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a unui grup de deputaţi a votat Legea institu­­ţionalizării participării maselor de oameni ai muncii la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloacelor de care dispune so­cietatea noastră, pentru îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, prin acele echipe de con­trol obştesc. Acestea nu hotărăsc măsurile practice de rezolvare a „cazurilor“ aflate, ci sugerează soluţiile, determinînd, in ultimă instanţă, rezolvarea diferitelor si­tuaţii întîlnite pe teren. Oameni ai muncii, de diferite categorii supun unui control exi­gent, cetăţenesc, multitudinea de unităţi ale comerţului, producă­toare de bunuri de consum, coo­peratiste, medico-sanitare, re­ţeaua unităţilor de servicii către populaţie etc. Controlul urmăreş­te, de asemenea, şi finalitatea ce­lor semnalate în desele vizite. Şi în judeţul nostru au luat fiinţă, cu mult timp înainte echi­pe (diferite, potrivit domeniilor pe care urmau să le investigheze) ale controlului obştesc. Şi acestea, de nenumărate ori şi-au arătat eficienţa. In oraşul Covasna, echipa for­mată din Davila Voiculescu — muncitor la Fabrica de mobilă şi Szász Mihály, inspector fiscal, are drept obiectiv de investigaţie toate unităţile de legume şi fructe de pe raza acestui oraş. In prima e­­tapă a acestui control,­­la sfîrşitul lunii august), echipa consemna cîteva cazuri. De exemplu, la u­­nitatea din Voineşti (gestionar Malvin Vaina), s-au urmărit ca­litatea mărfurilor, afişarea cores­punzătoare a preţurilor şi deser­virea populaţiei. S-au constatat nereguli în prezentarea gogoşari­­lor, care se vindeau aici cu un preţ mai ridicat decît calitatea a­­cestora, iar preţul de vînzare nici nu fusese afişat. In aceeaşi zi (31 august) se con­trolează şi celelalte magazine din Covasna. Unitatea din centrul o­­raşului este evidenţiată pentru sortarea prealabilă a mărfurilor, pentru corectitudinea deservirii, pentru afişarea tuturor etichete­lor cu preţuri (gestionar Pal­ József). Aceleaşi bune aprecieri au fost consemnate de către echi­pa de control obştesc şi la maga­zinul de prezentare Gostat, ges­tionar Szabliti Ida. Şi, fiindcă am vorbit, în intro­ducerea acestui articol despre ur­mărirea finalizării celor semna­late de controlul obştesc, discu­tăm cu inspectorul comercial Irimie Gocz. „Intr-adevăr echi­pele sunt de un real folos. Dura semnalarea „cazurilor“, noi le-am preluat şi am aplicat sancţiunile corespunzătoare conform legilor în vigoare. Intervin aici şi o se­rie de probleme pe care noi nu putem să le sesizăm, adică acea deservire corectă, care ajută foar­te mult la crearea unui climat de viaţă, bazată pe cele mai frumoa­se componente ale vieţii noastre — corectitudine şi cinste“, împreună cu echipa de control obştesc, organizăm ad-hoc, o vi­zită de lucru prin toate unităţile de legume şi fructe. Putem spune că ziua aleasă a putut releva anu­mite nereguli, care totuşi nu au nici o legătură cu activitatea di­rectă a gestionarilor de la aceste unităţi, ci sunt generate de cauze pe care noi nu le acredităm, de­cît parţial, cu obişnuitul „obiec­tive“. De cîteva zile ploaia nu contenea şi, datorită acestui fant, magazinele vizitate erau, in tota­litate goale. Nu este un cuvînt prea „tare“, ci exact imaginea rafturilor şi a locurilor de depo­zitare. La magazinul Gostat, lip­seau pînă şi sortimentele obliga­torii (ouă), rafturile erau împo­dobite doar cu preţuri ce ar fi presupus diferite sortimente de legume şi fructe. Explicaţia ges­tionarului : o întreagă listă de produse comandată din care, în magazin, nu se afla nimic. La chioşcul din Covasna... cea­pă usturoi, morcov, (toate nu de­păşeau 10 kg) cîteva conserve, şi atît. La Voineşti, în vitrină, cîteva coşuleţe cu ceapă, o lădiţă cu struguri, 4 (!!) pepeni, conserve şi băuturi, toate rezistau fiindcă magazinul era închis (orar nor­mal). Deci vizita noastră de însoţire a echipei de control obştesc nu a putut să semnaleze altceva de­cît lipsa de preocupare a celor în drept pentru aprovizionarea tu­turor magazinelor. Inspectorul comercial Irimie Gocz, chiar înainte de începerea raidului nos­tru ne avertizase de ceea ce nu vom găsi fiindcă „C.L.F. Tîrgu Secuiesc — sector Covasna — nu are în depozit mărfuri fiindcă recoltarea a fost imposibilă, da-, torită vremii neprielnice ...“. Mo­tivaţie credibilă, dar... dacă ar ploua 2—3 săptămîni, cu ce s-ar ocupa C.L.F.? Poate cu justificări. Cele constatate, împreună cu e­­chipa de control obştesc ar putea să pară de alt ordin decît scopul în sine al acestor echipe, dar şi aceasta este o semnalare a unui fapt, care poate determina o in­vestigaţie mai profundă şi, bine­înţeles, măsurile ce se impun. Prima concluzie este aceea ca în întreg judeţul, echipele de control obştesc au intrat în ac­ţiune, încheind astfel o primă e­­tapă de pregătire a acţiunii. Şi, putem adăuga că această formă a reuşit să capete încredere şi să realizeze, într-adevăr, un ajutor eficient îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. SILVIU TRUŞC­A în oraşul CovasnaControlul obştesc­­ a devenit o prezenţă activă In prezent, în spiritul Re­zoluţiei Conferinţei Naţionale a partidului, cu privire la reali­zarea înainte de termen a pla­nului cincinal 1971 — 1975, creş­terea continuă a eficienţei acti­vităţii economice, organele de conducere din întreprinderi, centrale şi cele asimilate din toa­te unităţile socialiste, au obliga­ţia să acţioneze cu toată răspun­derea pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi finan­ciare, să ia măsuri hotărîte pen­tru introducerea unui regim strîns de economii, pentru în­tărirea disciplinei de plan şi financiare, înlăturarea pierderi­lor şi risipei, sporirea continuă a rentabilităţii şi, pe această bază, a veniturilor societăţii. Problema e cu atît mai strin­gentă, cu cît angajarea­­ colecti­velor din întreprinderi de a rea­liza înainte de termen sarcinile cincinalului, impune majorarea sensibilă a fondurilor alocate de stat, în vederea asigurării mate­riilor prime şi materialelor ne­cesare realizării volumului de producţie suplimentară. Iată de ce, recent s-a procedat la anali­za imobilizărilor, care generează creditele anormale şi plăţile re­stante. Analiza a scos în eviden­ţă faptul îmbucurător că în pe­rioada scursă de la Conferinţa Valorile materiale şi băneşti să fie păstrate în circuitul normal economic Naţională şi pînă în prezent, volumul imobilizărilor în judeţul nostru s-a redus substanţial, ceea ce a determinat o reducere a creditelor anormale, cu 12.998.000 lei. Au contribuit la aceasta, U­­zina textilă „Oltul“, Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc — unităţi care în prezent nu deţin nici o imobilizare şi, I.I.L. „Spicul", întreprinderile orăşe­neşti de gospodărire locativă şi comunală. Din păcate, alte întreprinderi deţin imobilizări substanţiale, de­şi nivelul acestora este în scă­dere faţă de luna iulie 1972. Din această categorie fac parte : Fa­brica de confecţii „Secuiana", I.I.L. „Localprod", I.I.L. „Mobi­la", I.I.L. „Bazaltul" ş.a. Mai îngrijorătoare este situaţia existentă la I.M. Căpeni, C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc şi unităţile coo­peraţiei de consum. Aici imobi­lizările cresc cu valori deose­bit de mari, ceea ce denotă in­existenţa unor măsuri ferme pen­tru lichidarea şi prevenirea for­mării imobilizărilor. La C.E.I.L. de pildă, s-au depistat documen­te de decontare a producţiei re­fuzate de clienţi şi nerezolvate în termen, în valoare de peste 2.300.000 lei, materii prime și materiale necreditabile — și ele în valoare de peste 500.000 lei — pro­duse finite destinate exportului și nelivrate în termen contract­­ual, reprezentînd 530.000 lei...­­La I.M.Căpeni valoarea produse­lor finite, fără desfacere asigu-* rată, se ridică la 5.834.000 lei, stocurile supranormative la 801.000 lei, piese de schimb va­­lorînd 1.074.000 lei ş.a. Cît priveş­te sistemul cooperaţiei de consum­ aici s-au stabilit supranormative la ambalaje, în valoare de... 4.245.000 lei ! Evident, în faţa unor aseme­nea situaţii, întrebarea „ce e de făcut devine firească. • La I.M. Căpeni, trebuie ac­ţionat operativ şi ferm, prin centrală şi prin ministerul de resort, pentru desfacerea stocu­rilor supranormative de lignit a­­sigurîndu-se, totodată, şi vînzarea producţiei ce se va realiza peste plan în cadrul angajamentului asu­mat. • La C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, pentru reducerea substanţială a refuzurilor înregistrate la livra- VASS DEZIDERIU, şef de serviciu, la Sucursala judeţeană Covasna a B.N.R.S.R. (Continuare in pag . 3-a) în aceste zile hotărîtoare Interviu cu tovarăşul CSOMA IOSIF, secretarul Comitetului comunal de partid din Zagon — Tovarăşe Csom­a, dată fiind importanţa deosebită a mobiliză­rii tuturor forţelor din agricultu­ră, pentru ca recolta să fie ne­­întîrziat adăpostită în hambare, v-am ruga să amintiţi care au fost formele propagandistice fo­losite de Comitetul comunal de partid pentru a determina o maximă concentrare de forţe la recoltat ? — Cunoscînd situaţia din anii anteriori ne-am pregătit din timp pentru mobilizarea tuturor forţe­lor din agricultură, chibzuind formele propagandistice pe care le vom folosi, astfel că la data a­­pariţiei Deciziei nr. 333 a Consiliu­lui popular judeţean şi a chemării lansată de Comitetul judeţean de partid, toate formele acestei ac­ţiuni erau bine stabilite. A avut loc adunarea generală a C.A.P., în care au fost amănunţit dezbă­tute sarcinile cooperatorilor din această perioadă. I-a urmat o şedinţă operativă cu deputaţii şi agitatorii din circumscripţii. — Cum s-a desfăşurat activita­tea acestora din urmă ? — Pe raza comunei avem 42 de deputaţi şi tot atâţia propa­gandişti. In fiecare circumscripţie deputatul şi propagandistul au mers din casă în casă explicînd si­tuaţia din agricultură, populari­­zînd Decizia nr. 333, arătînd fiecă­rei familii că este o datorie cetăţe­nească şi patriotică, aceea de a sprijini efectiv campania de re­coltare. — Cum aţi centralizat rezulta­tele acestei acţiuni ? — Printr-un tabel nominal cu toţi cetăţenii din fiecare circum­scripţie, tabel a cărui ultimă ru­brică conţine răspunsul cetăţea-Interviu realizat de : IOAN DRAGAN (Continuare in pag . 3-a) In pagina a 2-a ... Citeam depărtările dorului... Intr-una din zilele cînd mustul începe să plîngă chih­limbar un hulubi de lemn ge­luit anume pentru rod, por­neam prin acele ograde i­­mense, pe care, de-atîţia ani ne-am obişnuit a le numi sa­te. Sate tînguite în umbre verzi, galbene, sau roşii, che­mări ale soarelui ce murmură strop de anotimp, asupră-le. Ca într-o împletitură de dor și cîntec de brazdă cîm­­purile se dăruiau ochiului, în făptură plină, roditoare. Se desfăcea, deasupra, în mur­mur de ceruri, ploaia măruntă, cîntec îrigînat de toamnă, e­­coului tulburat de corul de paparudă şi scaloian ... „Nu pot să citesc depărtările rodului — îmi spuneam. Ce voi face fiindcă povara de belşug îmi ascunde înţelesu­rile, semnele purtate-n ţărî­­nă?" Şi-am găsit oamenii, pe­­ntinsul ogradei imense, pe-a­­colo unde drumurile-s tăiate de păsările călătoare-n ano­timp. „Agronomul" — simplu, cum ii spun oamenii, a fost che­mat de cerul dimineţii să a­­sculte pămîntul, geamătul ploii sau frîntura de soare... „Nici azi nu vom lucra, poate mîine, şi-acolo belşugul ne-a­­şteaptă“. Ne-am deprins cu vorbele acestea, fiindcă sun­tem­ în inima ţării şi-aici vre­mea e prieten, bun şi rău ... T. SORIN (Continuare in pag. a 3-a) : \\ \\ \ \ \\ \\ \ \\ \ \ \\\ \

Next