Cuvîntul Nou, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 837-860)

1973-01-31 / nr. 860

ANUL VI. Nr. 860 O iniţiativă bana, dar• •• Intr-una din zilele acestei luni, mai exact la 10 ianuarie, într-o şedinţă a comitetului de partid al I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheor­­ghe, Pál Gyulay, secretarul orga­nizaţiei de bază numărul cinci, reţinea atenţia printr-o chemare pe care comuniştii secţiei croire crudă o adresau tuturor membri­lor de partid din întreprindere. Partea introductivă preciza, în termeni lapidari, scopul chemă­rii, reamintind că 1973 este anul „cheie“ al realizării cincinalului înainte de termen, că această etapă pune în faţa colectivului fabricii noi şi importante sarcini privind producţia. Sunt apoi enu­merate obiectivele propriu-zise ale chemării: a) Utilizarea la ma­ximum a timpului afectat pro­ducţiei, b) economisirea materii­lor prime şi a materialelor, c) realizarea unor mobile irepro­şabile din punct de vedere cali­tativ şi d) participarea la dife­ritele acţiuni de muncă patrioti­că pentru înfrumuseţarea între­prinderii, a oraşului, în încheie­re, făcînd un călduros apel către toate organizaţiile de bază spre a participa efectiv la această ac­ţiune menită să scurteze durata de realizare a cincinalului, che­marea preciza că răspunderea pentru organizarea evidenţei în­trecerii, revenea preşedintelui co­mitetului oamenilor muncii de la ■I.I.L. „Mobila“, respectiv tovară­şului director Ştefan Puskás. Fără îndoială că iniţiativa a­­mintitei organizaţii de bază de a se consacra drept „autoarea“ unei asemenea interesante acţi­uni, este salutară din multe puncte de vedere. Gîndindu-se la „lansarea“ chemării, comuniştii din secţia croire crudă au ţinut seama — în mod cert — de fap­tul că în 1973, întreprinderea es­te chemată să realizeze o produc­ţie cu 12 milioane de lei mai ma­re, comparativ cu aceea din anul trecut, că mai mult de jumătate din mobila produsă aici va lua drumul exportului. — Cum a fost primită, ce ecou a avut în rîndul comuniştilor chemarea organizaţiei de bază numărul cinci? întrebarea aceasta am pus-o tovarăşului Francisc Lörincz, se­cretarul comitetului de partid, nu din simplă curiozitate, ci din do­rinţa de a afla pe ce „orbită“ s-a înscris merituoasa iniţiativă. — Să ştiţi că chemarea a fost foarte bine primită. Secretarii celor opt organizaţii de bază au socotit că ea este bună, că tre­buie să participe toţi comuniş­tii în această acţiune. Obiective­le au fost unanim acceptate... — Ce angajamente concrete şi-au asumat comuniştii din a­­ceste organizaţii de bază? Să ne referim, bunăoară, la un singur obiectiv din amintita chemare, cel care se referă la economisirea materiilor prime şi a materiale­lor, la mai judicioasa lor folosire în procesul de producţie... Răspunsul este, întrucîtva, de­zarmant. — Păi, deocamdată nici un an­gajament concret în afară de a­­cela de a participa la acţiune. Cam atît... Dar în adunările or­ganizaţiilor de bază totul va fi stabilit foarte exact. Nu ne rămîne altceva de făcut decît să consemnăm cu regret că o iniţiativă — valoroasă prin ea însăşi­ — menită a pune în miş­care întreaga forţă creatoare a comuniştilor, a colectivului, plu­teşte în ceaţa neclarităţilor, a in­certitudinilor. Comitetul de par­tid s-a gîndit iniţial să facă un­­lucru bun — acesta este un fapt pozitiv — căruia însă nu i-a sta­bilit din capul locului un cadru precis de desfăşurare. Nu greşim cînd spunem că biroul organiza­ţiei de bază numărul cinci, unde s-a născut iniţiativa, trebuia cu mai multă grijă ajutat în elabo­ramente de firească emoţie în ajunul punerii în funcţiune a instalaţiilor noii Fabrici de brichete din lignit — Baraolt. Foto : A. BARTHA rarea chemării. Obiectivele aces­teia, după cite am văzut, sunt foarte bune, dar, în acelaşi timp... extrem de generale, im­precise. Nu era oare mai eficien­tă şi mobilizatoare o formulare în care să se fi arătat concret — de pildă — ce cantităţi de ma­terii prime şi materiale vor eco­nomisi cei din secţia croire cru­dă, în anul 1973? în mod sigur că da! în această împrejurare nu mai poate mira pe nimeni fap­tul că şi celelalte organizaţii de bază au răspuns că se angajează în acţiune, pe acelaşi ton — ge­neral — în care fusese iniţial concepută chemarea. Tovarăşul Fr. Lörincz, s-a arătat întrucîtva surprins de întrebarea dacă la comitetul de partid al întreprin­derii există o evidenţă clară, pe organizaţii de bază, a angaja-Ce întreprind organizaţiile de partid pentru realizarea cincinalului înainte de termena­mentelor pe care, eventual, co­muniştii şi le-au asumat ca drept răspuns la chemarea colectivului secţiei croire crudă. „Nu, aşa ce­va încă nu există. De altfel, tova­răşul director s-a angajat să pu­nă la punct organizarea eviden­ţei, rezultatele... Ştiţi, în ultima vreme cu toţii am fost foarte o­­cupaţi cu felurite probleme“. De­sigur, probleme au fost şi vor fi şi în viitor, destule. Dar ce fru­mos ar fi sunat un alt răspuns, aici, la comitetul de partid, de unde, de fapt a pornit acţiunea : „Avem angajamentele, avem şi primele rezultate. Aceasta-i si­tuaţia cu iniţiativa noastră“. Din păcate, răspunsul nu a fost a­­cesta. Impresia — la început va­gă — că, comitetului de partid i-a scăpat printre degete „pulsul“ propriei acţiuni, se conturează clar pe parcurs. Dintr-un dialog cu cîţiva se­cretari ai unor organizaţii de ba­ză se desprinde clar ideea că ini­ţiativa privind lansarea acelei chemări, este socotită bună în rîndul comuniştilor, a întregului colectiv. Dar — există şi un „dar“ — obiectivele sale sunt in­suficient cristalizate ; sunt, de ase­menea, incertitudini în privinţa cine şi cum se va organiza ur­mărirea rezultatelor? (Aici ne-am putea pune următoarea întrebare: oare comitetul sindicatului tre­buie să stea cu braţele încruci­şate, fără a-şi face simţită pre­zenţa în această întrecere? Dar comitetul oamenilor muncii? în mod normal, ele ar fi trebuit să preia cu vigoare „ştafeta“ şi să facă din chemarea comuniştilor din secţia croire crudă, obiecti­vul lor numărul unu!). Dar să revenim la dialogul amintit — purtat numai în jurul unui sin­gur obiectiv din chemare: judi­cioasa folosire şi economisire a materiilor prime şi materialelor — notînd spusele interlocutorilor: — Veronica Keresztes, munci­toare, secretara organizaţiei de bază nr. 4 — lustruire : „Am dis­cutat într-o şedinţă de birou che­marea tovarăşilor noştri de la croire crudă, dar incă nu s-a stabilit nimic concret. Dacă a­­vem posibilităţi să facem econo­mii? Evident că avem, la lacuri, şmirgel, flanelă , materialele aces­tea le folosim cel mai mult. Vom pune problema în discuţia adu­nării generale...“ — Béla Fosztó, muncitor, se­cretarul organizaţiei de bază nr. 1 — hala mecanică: „S-a analizat în şedinţa de birou problema şi... cam atît. Angajamente concrete n-au fost încă luate... în secţia noastră, ca şi în altele, putem să folosim mai bine materialele cu care lucrăm, mă refer la cheres­teaua de fag, la placaje, P.F.L., uleiurile cu care gresăm mașini­le. Și căzăturile s-ar putea va­lorifica mai chibzuit — pentru fabricarea periilor. Ar trebui în­să ca cineva să se ocupe de trea­ba aceasta...“ — Iosif Balinth, muncitor, se­cretarul organizaţiei de bază nr. 2 din secţia pregătire unu . „In recenta şedinţă de birou nu am ajuns la nici o concluzie. Vom pune în dezbaterea primei adu­nări generale, pe lingă ordinea de zi propriu-zisă şi problema formulării răspunsului la chema­rea comuniştilor secţiei croire crudă. Cred că cel mai înţelept lucru este să hotărîm cu toţii­­ce vom face în acest an, să arătăm concret cu­ furnir, cu­ clei şi alte materiale suntem­ capabili să e­­conomisim...“ De fapt, bine ar fi fost ca de la bun început comitetul de par­tid să fi indicat precis secretari­lor organizaţiilor de bază, cum să acţioneze în această împreju­rare. Adică, să ţină şedinţe de birou în care să fie stabilite răs­punsurile concrete la chemare. Apoi ele să se pună în dezbate­rea organizaţiilor de bază, spre a suferi eventuale îmbunătăţiri, pe baza propunerilor făcute de comunişti. Dacă s-ar fi procedat în această manieră, la comitetul de partid s-ar fi găsit acum o situaţie clară privind această ini­ţiativă, perspectivele sale. Aşa însă... Dar, spune o vorbă că niciodată nu-i prea tîrziu. Aşa şi este. Un lucru este cert: aici s-a născut o iniţiativă demnă de toa­tă lauda. Şi cum fiecărui „nou născut“ trebuie să i se acorde o atentă îngrijire, n-ar fi rău ca şi celui de la I.I.L. „Mobila“, să i se aplice acelaşi grijuliu „tra­tament“. Comitetul de partid — şi nu numai acesta — este che­mat să o facă cit mai grabnic cu putinţă. Ar fi păcat ca „noul-născut“ să „moară“ încă din „faşă“... IOSIF PETRUŢ GAJDU Respectarea cu stricteţe a pro­gramului de lucru în fermele de vaci este un factor hotărîtor în realizarea producţiei de lapte planificată. De acest lucru sunt conştienţi toţi membrii coopera­tori care muncesc în ferma de vaci a Cooperativei agricole din Cernat. Ne-am putut convinge de aceasta în cursul unei­ vizite inopinate, făcută intr-una c­in zilele trecute în grajdurile de vaci de aici, participînd la pro­gramul de muls ce se desfăşura dimineaţa. Deşi sosisem înaintea mulgă­torilor, grajdurile erau deja cu­rate, pentru că, după cum se ve­de, paznicii îşi făcuseră datoria în cursul nopţii, adunînd şi eva­­cuînd gunoiul încă înaintea în­ceperii mulsului. Vacile sînt şi ele într-o stare fiziologică bună. Se vede că sînt întreţinute şi îngrijite în mod corespunzător. Sosesc pe rînd şi încep să lucre­ze mulgătorii îmbrăcaţi cu toţii în halate albe, curate. Stăm de vorbă cu mai mulţi dintre ei. Primul căruia ne adresăm este János Kocsis a­mulgător care lucrează aici încă de la înfiinţa­rea cooperativei agricole. Ulte­rior am aflat că nu este numai un veteran al fermei, dar este şi fruntaşul unităţii, în anul care a trecut, a realizat 1.053 norme convenţionale, mulgînd de la ce­le 17 vaci cite îngrijeşte, 45.400 litri lapte. „S-ar putea obţine lapte mai mult — ne arată dîn­­sul — dacă ar ajunge să dăm fu­raje mai multe vacilor“, în gru­pa de vaci pe care o are în pri­mire, sînt patru vaci care în pe­rioada de vîrf dau zilnic peste 20 de litri de lapte fiecare. A­­cum, primesc şi ele raţii la fel ca celelalte. „Numai să nu se strice pînă cînd ies pe păşune — se frămîntă el — pentru că ar fi păcat“. Ceilalţi mulgători pe care-i vedem la lucru, György Csomós, Iosif Abrahám, András Marosi şi alţii, par mulţumiţi de toate, doar cu condiţiile de muncă nu. Lip­seşte mica mecanizare la multe faze de lucru în grajd. Furajele se cară cu coşul, iar adăpatul se face cu găleata. Ar fi timpul ca cei din conducerea cooperativei să se preocupe de introducerea în toate grajdurile a adăpătoare­lor automate, care nu costă prea mult, şi ar uşura considerabil munca cooperatorilor. Şi pentru că — după cum ni s-a spus de către lucrătorii fermei — specia­liştii zootehnici din unitate şi brigadierii participă aproape în­totdeauna la programul de grajd şi văd în permanenţă condiţiile grele în care se munceşte în fer­mă, ar fi de dorit ca tocmai de la ei să pornească iniţiativa pen­tru extinderea micii mecanizări. Ferma de vaci de la Cernat, este o unitate de producţie bună, dar şi aici este loc şi încă destul de mult pentru mai bine. La Moacşa, într-unul din graj­durile cooperativei agricole de producţie stăm de vorbă cu mul­gătorii Géza Bőthe şi János Hor­váth. Este ora 5 şi cei doi coope­ratori au început deja progra­mul. Aspectul general de cură­ţenie al grajdului este deranjat de înfundarea unui canal, ceea ce face aproape imposibil acce­sul pe culoarul din mijloc. Sun­tem­, de asemenea, neplăcut im­presionaţi de faptul că cei doi mulgători lucrează îm­­brăcaţi în ■halate de culoare închisă, a că­ror curăţenie este foarte îndoiel­nică. Motivarea sună pueril : „A­­vem şi halate albe, dar acelea se murdăresc foarte repede, ar trebui să le schimbăm în fiecare zi, aşa că mai bine le îmbrăcăm pe acestea de culoare albastră“, pe care, adăugăm noi, murdăria se vede mult mai greu... întrea­ga situaţie aduce cu... furtul propriei căciuli. Cum rămîne în­să cu respectarea unor elemen­tare norme de igienă? De la cele nouă vaci (din 15 aflate în îngrijirea fiecăruia din­tre mulgători) se obţine zilnic o cantitate de 45 litri lapte în con­diţiile unei furajări economicoa­se, dictată de cantitatea redusă de hrană pentru animale. Con­diţiile grele ale toamnei anului trecut şi-au lăsat amprenta şi in această privinţă. Considerăm în­să că lipsa paielor pentru aşter­nut, are şi cauze subiective: transportul din cîmp al paielor nu a fost bine organizat, ceea ce a generat situaţia actuală, cînd vacile au drept „aşternut“ — ci­mentul. Nu am întîlnit pe nimeni din conducerea cooperativei agricole, cu toate că interlocutorii noştri ne-au asigurat de faptul că, in fiecare dimineaţă, inginera zoo­­tehnistă, brigadierul şi un mem­bru al conducerii participă la programul de grajd. Rezer­va noastră faţă de a­­ceste afirmaţii (care are la bază absenţa celor de mai sus în momentul vizitei noastre), es­te întărită şi de neregularităţile amintite în privinţa curăţeniei, a nerespectării unor reguli de igie­nă a mulsului. Şi încă un ele­ment al rezervei noastre : doi dintre mulgătorii care lucrează în grajdul vizitat, János Jakabfi şi András Badi, şi-au făcut apa­riţia de-abia la ora 5,45, deşi pro­gramul lor trebuie să înceapă la ora 5. Conducerea C.A.P. Moacşa, va trebui să manifeste o preocupare ■mai susţinută cu sectorul animal şi să rezolve operativ probleme­le amintite. Sporirea producţiei de lapte — obiectiv principal în zootehnie — cere măsuri eficien­te şi hotărîte şi, mai ales, promptitudine în urmărirea res­pectării zilnice a programului de grajd. D. SZABÓ MARIUS DEAC Respectarea programului de grajd, include şi încadrarea în regulile de igienă CUV1NTUL NOU Könczei Maria — o pricepută tapițeră a C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc. Constituirea Asociaţiei crescătorilor de păsări şi animale mici (urmare din pag­­) duly, Margit Erdély, Lajos Por­koláb, Iosif Harko, Antal Orosz, Sándor László şi Janos Török, ca­re şi-au exprimat cu toţii satis­facţia pentru posibilitatea de a desfăşura activitatea de crescători de animale mici într-un cadru organizat. Participanţii la discuţii s-au referit şi la unele neajunsuri care, în trecut, le-au îngreunat activitatea. Lucrările adunării au continuat cu alegerea comitetului de con­ducere format din 33 de membri, a biroului permanent şi a comi­siei de revizie. Ca preşedinte de onoare al A­sociaţiei a fost ales tov. Ioan Dra­­goş, prim vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean, iar ca preşedinte al biroului permanent, tov. dr. Alexandru Pakuts, direc­tor general adjunct al D.G.A.I.A.A. Luînd cuvîntul tovarăşul Con­stantin Doncea, a relevat impor­tanţa constituirii asociaţiei şi a­­portul acesteia la creşterea veni­tului naţional, în încheierea lucrărilor şedin­ţei de constituire a luat cuvîntul tovarăşul Ferdinand Nagy. Adu­narea a aprobat textul unei tele­grame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al P.C.R., în care s-a arătat că : „Membrii Asociaţiei se anga­jează plenar să contribuie la rea­lizarea planului de stat, valorifi­­cînd produsul suplimentar obţi­nut în gospodăriile lor prin creş­terea păsărilor şi animalelor mici. Ne angajăm, totodată, ca prin su­pravegherea respectării întocmai a statutului, să veghem ca preţuri­le acestor produse să se încadreze în limitele legale pe piaţa neor­ganizată, străduindu-ne ca ma­joritatea produselor din gospodă­riile noastre să le valorificăm li­­vrîndu-le statului, pe bază de contract. Prin activitatea pe care ne-am propus s-o desfăşurăm în cadrul Asociaţiei, dorim să con­tribuim la dezvoltarea continuă a economiei noastre socialiste, la îmbunătăţirea nivelului de trai, iar rezultatele pe care le vom ob­ţine să le închinăm realizării înainte de termen a planului cin­cinal“. in exploatările forestiere Utilaje de mare randament Recent, coloana U.M.T.F. din Baraolt a fost dotată cu cinci tractoare construite special pen­tru lucrări în exploatările fores­tiere, de către Grupul de uzine pentru utilaje forestiere din Re­ghin. Noile utilaje pot executa lucrări de scos-apropiat pe pante de peste 30 grade, avînd un ran­dament ridicat. Anual, cu un ase­menea tractor, se pot executa lu­crări de scos-apropia­t la un vo­lum de masă lemnoasă de 4.600 m.c., pe o distanță de un kilo­metru. Extinderea mecanizării lucrărilor Colectivul de muncă al U.M.T.F. Tîrgu Secuiesc, și-a luat angaja­mentul ca în acest an să depună toate eforturile pentru creșterea gradului de mecanizare a lucrări­lor în exploatăr­ile forestiere. Ast­fel, volumul prestărilor planifica­te la faza scos-apropiat va fi de­păşit cu 50.000 tone/kilometru. Totodată, în cadrul acţiunii de e­­conomisire a fondurilor de între­ţinere, muncitorii atelierului me­canic au hotărît să recondiţioneze piese uzate, în valoare de 100.000 lei. D. T. ŞAH „SPARTACUS A“ — NEÎNVINSA Duminică a continuat concur­sul de şah dotat cu „Cupa jude­ţului Covasna“. După runda a VI-a, continuă să conducă „Spar­tacus A“, care păstrează primul loc de la începutul concursului şi care mai are de jucat miercuri un meci restanţă, pe care se cre­de că îl va cîştiga „fără emoţii“, întîlnirile de duminică au înre­gistrat şi două surprize . „Dru­muri“ a obţinut un rezultat de egalitate cu „Oltul I“, iar „Ami­don“ Tîrgu Secuiesc a întrecut, neaşteptat, pe „Autosport“, cu 3—1. Mari surprize s-au înregistrat şi în întîlnirile individuale : Sza­kács Emil, neînvins de luni de zile, a fost făcut „şah-mat“ de un talentat, dar încă necunoscut şahist Cristian Ivanof, de la „Drumuri“, iar Iosif Seceleanu, cîştigătorul Cupei „Elekes Dezső“ a fost învins, din nou, de Lörincz Árpád de la „Amidon“ Tîrgu Se­cuiesc. Iată acum rezultatele rundei a Vl-a: Autosport — Amidon: 1—3 Drumuri — Oltul: 1/2—2; Posta — Spartacus B 2 1/2—11/2; Di­namo — Oltul II : 3—1 ; Spartacus A — Liceul 1 — amînat pentru miercuri. PUSKAS ATTILA, corespondent A­NUNT AUTOBAZA T.A. - SF. GHEORGHE, JUDETUL COVASNA­ ANGAJEAZ­A : • SEF CONTABIL • TEHNICIAN CU SIGURANTA CIRCULATIEI Condiţii de încadrare conform Legii nr. 12/1971. Relaţii detaliate la compartimentul personal al Autobazei Sf. Gheorghe, str. Chilieni nr. 7, telefon : 1­25 13. U.FR.H.A. CODLEA Strada Grădinarilor nr. 12. ANGAJEAZA URGENT: Tineri pentru cursul de calificare de scurtă durată la locul de muncă, în meseriile de STRUNGARI, LĂCĂTUŞI, MECANICI DE ÎNTREŢINERE. Informaţii suplimentare la Serviciul personal­ administra­tiv, zilnic între orele 7—15, telefon 2 36 34 — Braşov. Pag. 3 LUPTE AUTOSPORT SFINTU GHEORGHE ŞI-A ÎNCEPUT ANTRENAMENTELE Luptătorii de libere de la Au­tosport Sfîntu Gheorghe şi-au în­ceput antrenamentele în vederea participării la campionatul di­viziei A, care va începe în ziua de 18 februarie. Ei şi-au început pregătirile sub îndrumarea antre­norului principal Szabo József şi a antrenorului secund Kondor Dezső. Lotul rămîne cel din a­­nul trecut, la care se mai adaugă încă patru tineri, recrutaţi în ur­ma unei minuţioase selecţii. Luptătorii participă „in corpore“ la antrenamente şi se pregătesc serios pentru a putea face faţă oricărui adversar. Pînă la începe­rea campionatului, ei vor susţine şi cîteva meciuri de verificare cu echipe de categoria A, acasă şi în deplasare. COMBINATUL CHIMIC ANGAJEAZA URGENT : - MUNCITORI CALIFICAŢI ÎN MESERIA DE OPERATOR CHIMIST. - MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) începînd cu vîr­­sta de 18 ani împliniţi. Salarizarea se va face conform H.C.M. nr. 914/1968, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de pregătire şi vechime. Relaţii se pot obţine zilnic la serviciul personal, telefon 315 şi 216. memento ■ MEMENTO H memento MIERCURI, 31 IANUARIE /Ct'H-tM'I/tCT SFINTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 114 45) — Eli­berarea lui L.B. Jones — fiica american — orele 10, 16, 18, 20. „LUX“ (telefon 1­27 55) — Odiseea generalului Jose — film cuba­nez — orele 15, 17, 19. TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391) — Lupul negru — film cehoslovac — o­­rele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13) — Pă­cat de benzină — film maghiar — orele 11, 18, 20. INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA (telefon 48) — Fratele dr. Hommer — film iugoslav — ora 20. BARAOLT 9,00 Curs de limba englez­ă; 9,30 De la Alfa la Omega; 10,00 Telex; 10,05 Mai aveţi o întreba­re ?; 10,45 La ordinea zilei. Azi în judeţul Dolj; 11,00 Revista li­terară Tv.; 12,00 Film serial: „Pe urmele lui Capi­ja“ (episodul I); 13,00 Telex tehnico-ştiinţific; 13,20 Telejurnal; 17,30 Curs de limba germană; 18,00 Telex; 18,05 Tra­gerea Pronoexpres; 18,15 între­bări și răspunsuri; 18,40 Reportaj cu prilejul aniversării corului „Doina" realizat la Drobeta-Tur­­nu Severin; 19,00 Timp şi ano­timp în agricultură; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnal; 20,00 Tele­obiectiv; 20,20 Telecinemateca: „Strada Preeriilor“; 21,50 Florica Bodeuţ — inedit...; 22,00 24 de ore. România în lume; 22,40 Ga­la maeştrilor; 23,00 Baschet mas­culin : Dinamo Bucureşti — Ignis Varese. Vremea se va răci uşor. Vor că­dea ninsori slabe locale. Diminea­ţa izolat ceaţă. Vintul va sufla p­­rivit din direcţiile nord-vest, şi nord. Temperaturile maxime vor oscila între minus 6 şi minus 1 grad, iar cele minime între mi­nus 13 şi 8 grade. Meteorolog de serviciu: BIGEL GHEORGHE CASA DE CULTURĂ 113­ — Agentul nr. 1 polonez — ora 20. (telefon — Mu

Next