Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-22 / nr. 903

Pag. 4CUVÂNTUL NOU In ultimele două-trei zile am primit la redacţie mai multe telefoane din partea u­­nor locatari ai blocurilor din cartierul Simeria, în toate convorbirile a fost enunţată problema lipsei de apă caldă. A fost criticat faptul că deşi se anunţase că numai 2-3 zi­le va fi întreruptă alimenta­rea cu apă caldă situaţia s-a prelungit mai mult, în ziarul nostru din 20 martie am­ pu­blicat o caricatură pe această ten în seara aceleiaşi­ zile a început să curgă apă... Că nu era prea caldă e adevărat, dar­ cum „gestul contează“, ne-am imaginat că nu va tre­ce prea mult şi se va încălzi suficient (apa). Iată însă că astăzi, 21 martie, dimineaţa, apa caldă n-a mai fost „pre­zentă“ la robinete, drept pen­tru care ne-am adresat con­ducerii I.J.G.L. Redăm mai jos conţinutul convorbirii telefonice avută cu tovarăşul Császár Iosif — conducător tehnic al între­prinderii. — în primul rînd am vrea să ştim de ce s-a prelungit peste termenul fixat de dv. în­treruperea alimentării cu apă caldă? — Din cauza perturbaţiilor în transporturi cauzate de că­derile mari de zăpadă. Mai precis din această cauză n-am primit de la furnizor cantită­ţile de combustibil repartizat. — Nu se obişnuieşte să se facă stocuri de combustibil pentru eventualele situaţii ne­prevăzute? — Nu! Repartiţiile de com­bustibil nu ne permit stocări suplimentare. Livrarea com­bustibilului se face pe bază de grafic. — Am fost sesizaţi că azi dimineaţă n-a mai curs apa caldă. De ce? — Cantităţile de combusti­bil care le avem nu ne permit furnizarea apei calde şi dimi­neaţa. — înainte cu cîteva săptă­­mîni, totuşi, şi dimineaţa curgea apă caldă... — Nu mai putem furniza de­cit după-amiază. Dealtfel, a­­vem aprobare în acest sens de la Consiliul popular al jude­ţului, respectiv de la tovară­şul vicepreşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean, Török Aron. Vom furniza apă caldă numai după-amiaza şi seara între o­­rele 16—22. V. N. TURIANO Poate rideţî... Amabilitate — Draga mea, azi mă întâl­nesc cu Vasile. Vii și tu cu mine? — Eu? Cred că o să te in­comodez ... — Dimpotrivă. Cînd o să te vadă pe tine, îmi cresc şan­sele ... La întoarcerea de la şcoală — Ce-i cu tine, Gigele? Ai hainele sfîşiate... — M-am bătut cu Ionel. — Nu ţi-e ruşine? Pentru asta trebuie să-ți iau acum haine. — Să-l fi văzut pe Ionel, tată: tatăl lui trebuie să-și ia acum un băiat nou... 03 ORIZONTAL : 1. Copilul șăgal­nic al primăverii — într-o bună zi...; 2. Fantasmele cerului (sing.) — Un gest... din natură; 3. Mo­nument al naturii — Au scos capul... — A răsări; 4. Sud-sud­­est — Focul... verde; 5. Insti­tutul de Fizică Atomică — Rece — Irealitatea ilustrată ... cu o­­chii închiși; 6. Florile... pisicii — Clar de primăvară; 7. Zîna flo- DEZLEGAREA CAREULUI „SCURT-METRAJE...“ TIRGUL DE LA MOŞI — EU­GEN MANDRIC — D — ORA­ŞE — RE — IC — ME — DE — T — TURNARE —•­E — OSCAR — RUE — OCL — R — RN — VIAȚA NOUA — E­­VITAT — TELURIC — ARTA — DO — DOL — ZI —NEI — A — ATAC — NAZ — UR­CUŞURI — AMU — I. rilor; 8. Alifie moldovenească — Tocmai... subsemnatul — Icar !; 9. Material pentru sculptură — îmbujorare (fig.); 10. Vine, vine primăvara... (sing.) — Ace de... căldură; 11. Lucrări agricole de primăvară — Ca un crin. VERTICAL: 1. Primăvara pe numele său comun — Una mai mică; 2. Revine la ,,moda frun­zei“ — Un sol plăpînd al noului anotimp; 3. Careu! — Rupe oase­le — începe să fie cald!; 4. O floare la vedere — Sol de pri­măvară — Aria florilor; 5. Cu experienţă (fam.) — Malurile rîu­­lui!; 6. Cărei! — Cîmpul înver­zit (fig.); 7. Nevoia de apă — Bra­ţe de flori; 8. Poate că da! (2 cuv.) — Un cadru ridicat; 9. Nu-i chiar alb! — Fante de Obor — Scriitor portughez; 10. Au ajuns la mini — învîrtit pe degete; 11. Cu înflorituri ... TOMA MICHINICI s*o Poşta rubricii Urmare a materialului pu­blicat la rubrica noastră în ziua de 22 februarie 1973, re­feritor la propunerea tovară­şului Ştefan Laurenţiu, di­rector adjunct al D.J.O.Tc., privind îmbunătăţirea trans­portului auto de călători în­tre Sfîntu Gheorghe şi Intor­­sura Buzăului, am primit de la Autobaza Sfîntu Gheorghe următorul răspuns. ,,Este cunoscut că în mo­mentul de faţă nu există cursă de autobuze care să cir­cule direct de la Sfîntu Gheor­ghe la întorsura Buzăului, dar problema călătorilor, puţini la număr este rezolvată în felul următor: la ora 6,42 pleacă un autobuz spre Hărman-ra­­mificaţie, de unde la ora 7,49 se poate lua cursa Braşov — Cislău care soseşte la întor­sura Buzăului la ora 9,07. De la întorsura Buzăului la îna­poiere pleacă un autobuz la 18,16 cu sosirea la Harman la ora 19,34 de unde călătorii au posibilitatea să circule cu tre­nul. Orele propuse de autorul articolului corespund celor e­­xistente în mersul autobuze­lor, întrucît numărul călătorilor pe această rută este foarte mic nu ne putem permite pu­nerea în circulaţie a unui au­tobuz de 40 locuri, iar în mo­mentul de faţă nu dispunem de un microbuz. Totodată vă înştiinţăm că vom ţine cont de propunerea făcută şi odată cu creşterea numărului de călători pe a­­ceastă rută vom introduce o cursă zilnică de călători“. N.R. Apreciem receptivita­tea conducerii autobazei dar în acelaşi timp credem că răspunsului îi lipseşte exact ... concreteţea. Mai precis, cînd se va introduce cursa de care vorbim ? Se spune că odată cu creş­terea numărului de călători... Problema se pune însă cum se stabileşte fluxul de călă­tori? De aceea am dori pen­tru a argumenta cititorilor şi îndeosebi celor interesaţi să aflăm care a fost media zil­nică de călători în această di­recţie, în ultimele două luni. V. N. TURIANO Despre inteligenţa gemenilor Agenţia AP relata recent că savanţii de la Universitatea din Birmingham au constatat că ge­menii par să fie mai puţin inteli­genţi decât alţi copii. Un colectiv de cercetători de sub conducerea prof. Thomas McKeown explică în felul următor această afirma­ţie : gemenii petrec prea mult timp împreună în loc de a se în­treţine cu alţii copii sau cu a­­dulţii, din care cauză învaţă mai încet. în urma testărilor făcute la o şcoală tot din Birmingham, în­­cepînd din anul 1950, echipa de cercetători a ajuns la concluzia că gemenii au obţinut note­ mai slabe decât alţi copii. Totuşi, per­formanţele lor s-ar fi „îmbunătă­ţit simţitor“ dacă ei ar fi fost e­­ducaţi separat. De doi ani se tergiversează in­stalarea pompelor de apă la fîntîni­­le publice din Do­­bîrlău, deoarece „specialiştii“ de la Cooperativa de consum din Ozun le pot instala în aşa fel incit iarna să nu funcţioneze. — L-am anga­jat pe nea’ Grigo­­re, că el funcţio­nează şi iarna. ’ C **■» Că, „JOC DE NOROC“ Numita Karacsi Irina, domi­ciliată în Covasna, str. Gabor Aron nr. 114, în calitate de gestionară la toneta cu înghe­ţată din cadrul Cooperativei de consum Covasna, pe lingă îngheţată, mai avea în primi­re spre vînzare şi lozuri în plic, din care o bună parte le-a „cumpărat“ cu banii în­casaţi din vînzările de înghe­ţată. Astfel în scurt timp nu nu­mai îngheţata, dar şi banii „s-au topit“. „Noroc“ că i s-a efectuat inventarierea gestiu­nii şi astfel inculpata ,,a tras lozul cel mare“ cu un ,,cîştig“ de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvîrşirea infracţiunii de delapidare, prin care s-a cauzat avutului obştesc un prejudiciu de 4.515 lei. INTENŢIE „LAUDABILA“ Convins că este prea „obo­sitor“ să se încadreze în cîmpul muncii, numitul Ca­­ieru Petru, domiciliat în Ghe­­linţa nr. 775, s-a hotărît să a­­sigure mijloacele de existen­ţă ale familiei sale „angajînd“ retroactiv pe bunica sa I.Z.A. și pe mama sa, C.R. prin în­tocmirea de acte fictive, care să ateste că acestea au lucrat la diferite unităţi socialiste. Pe baza acestor acte, pe ca­re le-a şi introdus la Oficiul de pensii din Tîrgu Secuiesc, atît bunica cit și mama in­culpatului, au primit ca aju­tor social, cite 200 lei lunar, cauzîndu-se astfel avutului obştesc, un prejudiciu total de 25.300 lei, între timp numita C.R. a decedat. Pentru ,,ajutorul“ dat fami­liei, prin săvîrşirea infracţiu­nii de înşelăciune în paguba avutului obştesc, instanţa de judecată l-a condamnat pe in­culpatul Caieru Petru, la 4 ani şi 6 luni închisoare, iar inculpata Ilyim Zsamen Ana, bunica sus-numitului întrucît a primit sumele de bani cu titlu de ajutor social, deşi cu­noştea că provin din săvîrşi­rea unei fapte prevăzute de legea penală, a fost condam­nată la 3 luni închisoare pen­tru comiterea infracţiunii de tăinuire în paguba avutului obştesc. FARKAS FRANCISC Rubrică realizată de CONSTANTIN NIJU Cuvîntarea secretarului general al QJ.U. la sesiunea specială a Consiliului de Securitate CIUDAD DE PANAMA 21 — Trimisul special Agerpres, Mihai Fabian, transmite: Luînd cuvîn­­tul, marţi, în cadrul sesiunii spe­ciale a Consiliului de Securitate, de la Ciudad de Panama, secre­tarul general al Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, Kurt Waldheim, a relevat dreptul popoarelor la egalitate suverană, neintervenţie, şi a apreciat contribuţia ţărilor continentului latino-american la elaborarea Cartei O.N.U., la res­pectarea dreptului internaţional, precum şi rolul acestora în pro­cesul de decolonizare „ca promo­toare ale luptei pentru indepen­denţă a multor teritorii neauto­nome“, în cursul sesiunii — a a­­rătat Waldheim — au fost ridi­cate ,,multe probleme fierbinţi“, cum sunt dezvoltarea economică, inclusiv folosirea deplină de că­tre state a resurselor naturale, decolonizarea, dezarmarea şi ne­intervenţia. „Toate aceste proble­me trebuie să fie tratate în con­formitate cu spiritul timpurilor noastre, în actualul context is­toric“, a subliniat el. Referitor la problema Canalu­lui Panama, Waldheim a spus că „soluţia trebuie să ţină seama de principiile de bază înscrise în Carta O.N.U. — integritatea teri­torială, egalitatea suverană, obli­gaţia de a rezolva toate diferen­dele internaţionale prin mijloa­ce paşnice şi principiul care a­­cura se poate transforma într-o normă stabilită — acela că toa­te statele au dreptul la folosirea deplină, în propriul lor interes, a tuturor resurselor naţionale“, în încheiere, Kurt Waldheim a cerut membrilor Consiliului de Securitate­­,să ajute părţile inte­resate în eforturile lor de a face noi paşi spre o soluţie care să ţină seama de aspiraţiile naţio­nale şi de drepturile şi interesele legitime ale naţiunilor angajate“, în şedinţa plenară a Consiliu­lui de Securitate, ministrul afa­cerilor externe al Republicii Pa­nama, Juan Antonio Tack, a cri­ticat poziţia formulată de repre­zentantul S.U.A. în legătură cu problema Canalului Panama. O­­biectivele pe care S.U.A. le ur­măresc în discuţiile bilaterale nu pot satisface Republica Panama şi acceptarea lor nu ar contribui decit la escaladarea conflictului dintre cele două ţări, determinat de ,,existenţa unui guvern străin pe propriul nostru teritoriu, pre­zenţa unei armate străine, exis­tenţa unei legislaţii distincte în zona Canalului“ , a declarat mi­nistrul de externe panamez. El a arătat că propunerea S.U.A. privind voinţa sa de a adminis­tra, în continuare, Canalul, pe o perioadă îndelungată, „reprezin­tă, într-o formă subtilă, concep­tul de perpetuitate. Nu poate fi nou şi modern un tratat care nu satisface aspiraţiile noastre legi­time de a ne exercita efectiv su­veranitatea asupra întregului te­ritoriu naţional, asupra resurse­lor noastre naturale, de a lichida enclava colonială, care este mo­tivul disputei noastre“. Dorim ca cele două ţări să negocieze, dar aceste negocieri să fie efectiv bi­laterale şi nu bazate pe impu­nerea voinţei celui mai puternic — a declarat Tack. Referindu-se la Organizaţia Statelor Americane, ministrul de externe panamez a afirmat că ,,a sosit momentul pentru reexa­minarea structurii acesteia, în scopul de a o adapta la necesită­ţile reale ale întregii zone“. Guineea, Panama, Peru, Sudan, Iugoslavia şi Kenya au prezen­tat un proiect de rezoluţie revi­zuit cu privire la problema Ca­nalului Panama. Consiliul de Se­curitate — se arată în proiect — a luat cunoştinţă că guvernele S.U.A. şi Panama, în declaraţia comună, semnată la 3 aprilie 1964, au convenit să ajungă la un acord just şi echitabil, pentru a elimina cit mai repede posibil cauzele conflictului dintre ele. Totodată, menţionează proiectul, Consiliul de Securitate ia notă de intenţia manifestată de cele două părţi de a consemna intr-un in­strument juridic acordurile pri­vind abrogarea tratatului din 1903 asupra Canalului şi de a în­cheia un nou tratat, just şi echi­tabil, cu privire la actualul Ca­nal, care să răspundă pe deplin aspiraţiilor legitime ale statului panamez şi să garanteze respec­tarea deplină a suveranităţii e­­fective a acestuia asupra între­gului său teritoriu. Vizita ministrului de externe român, George Macovescu, în Danemarca COPENHAGA 21 — Trimisul special Agerpres, N. S. Stănescu, transmite: Miercuri, la invitaţia ministrului de externe al Dane­marcei, a sosit la Copenhaga, în­tr-o vizită oficială ministrul a­facerilor externe al Republicii Socialiste România, George Ma­covescu. Pe aeroport, ministrul român a fost întîmpinat de K. B. An­dersen, ministrul afacerilor ex­terne, de ambasadorul G.F.K. Harhoff, şeful protocolului din M.A.E., de ambasadorul Dane­marcei la Bucureşti, Torben Busch-Nielsen, şi de alte persoa­ne oficiale. A fost prezent amba­sadorul României în Danemarca, Gh. Ploieşteanu. în cursul după-amiezii, minis­trul român a început convorbi­rile de lucru cu K. B. Andersen, ministrul afacerilor externe al Danemarcei. El a conferit, de a­­semenea, cu Ivar Norgaard, mi­nistrul afacerilor economice ex­terne. SFINTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 1 14 45) — Lupul mărilor — Răzbunarea — seriile I­II — film german (R.F.G.) — orele 10, 16, 19. „LUX“ (telefon 1 27 55) — Lo­godnica frumosului Dragon — film cehoslovac — orele 15, 17, 19. TIRGU SECUIESC ,,8 MAI“ (telefon 391) — Fugi, ca să te prindă — film ma­ghiar — orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13) — Cre­ierul — film franco-italian — orele 11, 18, 20; 9,00 Curs de limba franceză; 9,30 Prietenii lui Aşchiuţă; 10,00 Telex; 10,05 Publicitate; 10,10 Steaua polară; 10,40 Meridiane literare; 11,00 Telecinemateca; 12,55 Teleobiectiv; 13,15 Telejur­nal; 16,00—17,25 Teleșcoală; 17,30 Emisiune în limba maghiară; 18,30 Telex; 18,35 Publicitate; 18,40 Muzica; 19,05 Artă plastică; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejur­nal; 20,00 Cîntecul săptămânii; 20,50 „Simfonia a IX-a“ de L. v. Beethoven; 21,20 Tinerii despre ei înşişi; 22,00 24 de ore. Din ţările socialiste: 22,30 Hochei pe ghea­ţă: România — Austria. Vremea va fi schimbătoare cu cerul variabil, temporar noros. Vor cădea precipitaţii slabe. Vîn­­tul va sufla slab pînă la potri­vit din vest şi nord-vest. Dimi­neaţa, izolat ceaţă. Maximele vor oscila între 8 şi 3 grade, iar mi­nimele între —10 şi —3 grade. Meteorolog de serviciu, IRINA BRÎNDUŞOIU TRAGEREA DIN 21 MARTIE Pronoexpres Extragerea I: 36; 13; 23; 44; 4; 26. Extragerea a II-a: 21; 27; 32; 45; 38. Reclame... bumerang WASHINGTON 21 (Ager­­pres).­­ O agenţie guverna­mentală specializată din S.U.A. a cerut firmelor ame­ricane producătoare de auto­mobile General Motors, Ford, Chrysler, precum şi firmelor străine Renault, Volkswagen şi Nissan să dovedească, in termen de 60 de zile, exacti­tatea afirmaţiilor conţinute în reclamele pe care le fac pro­duselor lor. Dacă firmele în cauză nu se vor confirma şi nu vor pre­zenta o documentare convin­gătoare, vor putea fi acţionate, în mod oficial, în justiţie. Pe­deapsa maximă care amenin­ţă o astfel de firmă, este, din punct de vedere comercial, dintre cele mai severe: firma va trebui să publice o „con­­tra-reclamă“, prin care să dez­mintă afirmaţiile nedovedite din reclama iniţială ! Dintre firmele americane, o sarcină ceva mai dificilă are doar Ge­neral Motors, care a afirmat cu largheţe în reclama făcu­tă modelului „Nova“, că a­­ceastă maşină este, în condiţii normale de exploatare,­­ „eco­nomică, trainică, robustă, de nădejde, durabilă, uşor de condus şi uşor de întreţinut...“ Mult mai greu va fi, se pa­re, pentru constructorii euro­peni şi japonezi, care vor tre­bui să-şi demonstreze temei­nicia reclamei, ceea ce face pe specialişti să considere că mă­sura americană vizează ţeluri precise, în condiţiile înăspririi luptei de concurenţă de pe piaţa automobilelor. Astfel, Renault va trebui să justifice riguros afirmaţia că ,tracţiu­nea pe roţile din faţă a mo­delului Coupe-sport „îi permi­te să reziste la efectele ghe­­ţii şi zăpezii“, iar Volkswagen- Audi va trebui să demonstre­ze (şi nu va fi uşor!) că mo­delul ,,Audi-1973“ are un in­terior la fel de luxos ca „Mer­­cedes-280“. • CU 85 DE VOTURI, CON­TRA 2, Senatul S.U.A. a prelun­git marţi, pe termen de un an, împuternicirea acordată preşe­dintelui Richard Nixon de a im­pune controlul salariilor şi al preţurilor. O serie de amenda­mente urmărind să asigure, în diferite domenii, un control mai strict au fost respinse în cursul dezbaterilor anterioare, în aceeaşi problemă urmează să se pronunţe şi Camera Repre­zentanţilor a Congresului ameri­can. • BURSA DE VALORI IR­LANDEZA, una dintre cele mai vechi din lume (instituită în a­­nul 1799), se va comasa, la 26 martie, cu organele similare din Marea Britanie, urmînd a forma o singură organizaţie, apreciată de agenţia France Presse, drept „cel mai important grup finan­ciar al Pieţei comune, secondînd îndeaproape bursa din New York“. @ O DELEGAŢIE a Comisiei Senatului american pentru pro­blemele refugiaţilor, condusă de dr. Nevin Stewart Scrimshaw, a vizitat R.D. Vietnam. Delegaţia a fost primită de Comitetul viet­namez de solidaritate cu poporul american şi de vicepremierul Nguyen Duy Trinh, cu care a avut o convorbire, anunţă agen­ţia V.N.A.­­ ALEXANDRU CALOMFI­RESCU, prim-adjunct al minis­trului sănătăţii, care face o vi­zită oficială în Anglia, la invita­ţia guvernului britanic, s-a întîl­­nit, marţi, cu lordul Aberdare, ministru de stat la Departamen­tul sănătăţii şi prevederilor so­ciale, cu care a discutat o serie de probleme de specialitate.­­ MINISTRUL COMERŢULUI EXTERIOR AL R.P. POLONE, Tadeusz Olechiwski, care face o vizită în Anglia, la invitaţia gu­vernului acestei ţări, a semnat, la Londra, un acord pe 10 ani în vederea dezvoltării colaborării e­­conomice, industriale, ştiinţifice şi tehnice între Polonia şi An­glia. • CÂTEVA SUTE DE STU­DENŢI şi cadre didactice de la cunoscuta universitate america­nă Harvard au declarat grevă în semn de protest faţă de reduce­rea alocaţiilor federale pentru u­­niversităţi. Greviştii au organi­zat pichete în incinta universita­ră. Situaţia din Irlanda de Nord , după publicarea „Cărţii Albe“ LONDRA 21 (Agerpres).­­ Prezentînd în Camera Comunelor „Cartea Albă“ a guvernului bri­tanic asupra viitorului Ulsterului, William Whitelaw, secretarul de stat pentru problemele Irlandei de Nord, a recunoscut că „este imposibil ca documentul să satis­facă toate revendicările tuturor secţiunilor comunităţii provinci­ei“, dar a avertizat, totodată, „că nu trebuie să fie întrevăzute, din această cauză, scuze pentru o re­curgere la violenţă sau un refuz de a coopera din partea uneia sau alteia dintre comunităţi“. Brian Faulkner, lider al Parti­dului Unionist — principala gru­pare politică a populaţiei protes­tante majoritare în Irlanda de Nord — fost premier, a afirmat că documentul „constituie o ba­ză constructivă de discuţii şi ne­gocieri“. Pe de altă parte, Willi­am Craig, preşedinte al Consiliu­lui loialist al Ulsterului — gru­pare, de asemenea, protestantă — s-a declarat ostil conţinutului documentului guvernamental, susţinînd că aceasta „nu oferă nici un parlament puternic, nici o adevărată integrare în Marea Britanie“. După cum informează agenţia Reuter, o mare parte a opiniei protestante a insistat asupra de­plinei restaurări a vechiului Stormont (Parlamentul provinci­ei, desfiinţat în urmă cu un an), căruia să-i fie acordate depline responsabilităţi asupra menţine­rii legalităţii şi ordinii. Nu au fost încă exprimate po­ziţiile principalelor partide şi grupări politice ale minorităţii catolice din Irlanda de Nord. Publicarea „Cărţii Albe“ asu­pra viitorului Ulsterului este am­plu comentată de presa britani­că. Ziarul „Times“ scrie : „Do­cumente“ oferă posibilitatea re­înnoirii procesului constituţional în Ulster, izolînd teroriştii şi in­­sistînd asupra a ceea ce uneşte cele două comunităţi“. Ziarul conservator „Daily Telegraph“ a­­preciază, la rîndul său, că docu­mentul „oferă populaţiei Ulste­rului posibilitatea de a se ex­prima într-un mod constituţio­nal“. Pentru „Guardian“ (libe­ral), principalul merit al „Căr­ţii Albe“ este „realismul său“, propunerile „oferind celor două comunităţi o perspectivă de pa­ce“. Cotidianul „The Financial Times“ (ziar al cercurilor de afa­ceri) scrie : „Toate elementele ne­cesare unei soluţionări paşnice a problemei Ulsterului sunt acum accesibile. Moderaţii tuturor par­tidelor politice trebuie să deza­vueze extremiştii şi să benefici­eze de această ocazie, pentru că ei ştiu că orice altă cale ar sem­nifica prelungirea violenţei“. DAR ES SALAAM 21 (A­­gerpres). — Ministerul de Ex­terne al Tanzaniei a dat pu­blicităţii un comunicat în ca­re se arată că avioane milita­re burundeze au violat, re­cent, spaţiul­ aerian al aces­tei ţări şi au bombardat sate­le Kakunga, Kibuti şi Muba­­razi, din nordul districtului Kigoma — transmite agenţia Reuter. Comunicatul menţio­nează că au fost ucise 36 de persoane (dintre care 28 refu­giaţi din Burundi), iar alte 16 persoane au fost rănite. ANUL VI. Nr. 903 Prezenţe romaneşti LONDRA 21 — Corespon­dentul Agerpres, Nicolae Plo­­peanu, transmite : La expozi­ţia românească din cadrul Tîrgului internaţional „Cămi­nului ideal“ organizat în ma­rea sală Olympia, din Londra, a avut loc, cu prilejul „Zilei României“, o întîlnire cu oa­meni de afaceri, cu reprezen­tanţi ai Departamentului co­merţului şi industriei, ai Con­federaţiei industriei britanice şi ai Camerei de Comerţ din Londra. A fost prezent amba­sadorul Republicii Socialiste România la Londra, Pretor Popa, şi alţi membri ai Am­basadei. Zilnic, în cadrul expoziţiei româneşti, grupul folcloric „Mugurelul“, din Bucureşti, prezintă două programe de melodii şi dansuri populare româneşti. BELFAST 21 (Agerpres).­­ La scurt timp după prezentarea, marţi, în Camera Comunelor, de către secretarul de stat William Whitelaw, a „Cărţii Albe“ a gu­vernului britanic asupra viito­rului politic al Ulsterului, la Belfast s-a produs un nou aten­tat într-un cartier locuit de pro­testanţi. O rafală de armă auto­mată, trasă în noaptea de marţi spre miercuri, dintr-un automo­bil în viteză, asupra a doi tineri catolici, a provocat moartea u­­nuia dintre aceştia şi rănirea gra­vă a celuilalt. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ cartierul giperia, telefon I 1 13 88. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. — Tiparul­­ Tipografia Sfîntu Gheorghe.

Next