Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-21 / nr. 902
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Hotărârile Plenarei C.C. al P.C.R. .....................»■■— .................................................. .........................................w„.......................... ..........v*rn„A din februarie~iViartie 1973 — PROGRAM COWICItEX PE ACTIHIVE I Atenţie deosebită activităţii de export „îmbunătăţirea activităţii de export impune din partea ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, precum şi comisiei centrale şi a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru export, o atenţie deosebită pentru asigurarea fondului de marfă şi a ritmicităţii livrărilor, pentru respectarea cu stricteţe a condiţiilor de calitate a produselor... O atenţie deosebită trebuie acordată diversificării sortimentelor cu calităţi tehnice superioare şi o finisare exemplară...". (Din Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973). Titlul de mai sus sintetizează de fapt concluzia unei recente investigaţii efectuate asupra preocupărilor şi rezultatelor „la zi“ obţinute de textiliştii din Sfîntu Gheorghe, într-un domeniu de o deosebită importanţă pentru economia naţională. Dar, să dăm cuvîntul faptelor, în realizarea acestei intenţii beneficiem de concursul tovarăşului Jenő Lusztig , şeful biroului de export al uzinei. REALIZĂRILE DEVANSEAZĂ SARCINILE DE PLAN La ora actuală circa 44 la sută, din producţia marfă a Uzinelor textile „Oltul“ este destinată exportului. Pentru că această cifră nu spune ,,totul“, am reţinut şi alte date semnificative : valoarea mărfurilor exportate în 1971, reprezenta 79,5 la sută din totalul planului de export al perioadei 1968—1970, respectiv, exportul realizat în primii doi ani ai actualului cincinal a fost cu 66 la sută mai mare faţă de cel realizat în cincinalul precedent (! !). Dinamica ascendentă a producţiei exportate de această uzină este oglindită şi de faptul că sarcinile de plan maximale ale anului 1973 marchează o creştere de 10,1 la sută faţă de realizările din 1972. — Şi în acest an, ne relatează interlocutorul nostru, am demarat în bune condiţii activitatea de export. Sarcinile de plan aferente perioadei ce s-a scurs de la începutul anului — mă refer la cele maximale, — au fost realizate şi depăşite numai în perioada 1 ianuarie — 28 februarie cu 502 mii lei valută. — Consemnam anul trecut în ziarul nostru faptul că ,,Oltul“ îşi va realiza sarcinile de plan iniţiale de export, pe acest cincinal, cu trei trimestre mai devreme... — Conform calculelor estimative efectuate recent reiese, că vom reuşi să „plusăm“ această prevedere, realizînd la export cincinalul în patru ani. La sfîrşitul lunii februarie aveam un avans, faţă de sarcinile de plan iniţiale ale cincinalului, de 120 de zile, iar la sfîrşitul acestui an sperăm ca realizările activităţii de export, cumulate pe perioada ’71—’73 să reprezinte circa 72 la sută din cincinalul iniţial. COMPETITIVITATE ... înseamnă printre altele şi asigurarea unei livrări ritmice a produselor către beneficiarii externi, conform clauzelor contractuale. Fără a mai insista asupra calităţii produselor Uzinelor „Oltul“, calitate ce explică căutarea de care se bucură pe piaţa externă produsele acestei uzine, ne oprim asupra dezideratului menţionat la început — punctualitatea livrărilor. HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) „ELECTROFAGIA“- O BOALA CE PĂGUBEŞTE ECONOMIA NAŢIONALA! • Iluminatul public — nu pentru lux ci, pentru necesitate ! • Arde, arde, dar... n-are gură să strige ! • Gospodari ai comunelor care plătesc din buzunarul obştei, pentru. . . luxul risipei ! • Opt tuburi fluorescente într-o vitrină mică ! • Firme comerciale care ard nu numai noaptea, dar şi ziua ! • Ce se vinde ? Mărfurile, vitrina sau fluxul exagerat de lumină ? Pe teme de educaţie Corigenţi la ... sabilitate părintească în marea angajare a întregului popor, pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, un loc bine definit îl ocupă preocuparea generală pentru reducerea cheltuielilor de producţie, lupta împotriva risipei de orice fel. Azi, ne vom ocupa de raţionalizarea consumului de energie electrică, de modul în care beneficiarii — mari sau mici — ai acestei energii, înţeleg să închidă robinetele risipei. în acest scop, recent am purtat o discuţie cu tovarăşul Oskar Butt — directorul Exploatării electroenergetice a judeţului Covasna. „ Problema raţionalizării consumului de energie electrică a făcut deseori, încă din anul trecut, obiectul unor analize minuţioase, soldate cu sarcini precise pentru toţi consumatorii — întreprinderi, instituţii etc. — ne spune tov. Oskar Butt. Din păcate, în prea puţine cazuri, au fost luate măsurile necesare — dictate de interesele stringente ale economiei naţionale. — In ce sectoare se remarcă delăsările la care vă referiţi ? — Pentru o discuţie la concret, să ne oprim deocamdată, la două : iluminatul public şi cel comercial. în ce priveşte iluminatul public lucrurile stau mai bine. Am luat măsura ca în cartierul „Simeria“ din Sfîntu Gheorghe să se reducă iluminatul stradal, la strictul necesar. Mulţi dintre locuitorii cartierului nici nu observă aceasta, semn că era exagerat. S-a redus de asemena la maximum, iluminatul parcului pe timpul iernii şi s-a renunţat la iluminatul faţadelor unor clădiri, atît în oraşul Sfîntu Gheorghe, cît şi la Tîrgu Secu-V. LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) Adesea se spune că „aşa cum îţi creşti copilul aşa îl ai“. Este dealtfel un mare adevăr, pe care membrii colectivului de sprijin pentru ocrotirea minorilor din cadrul Consiliului popular al oraşului Sfîntu Gheorghe l-au adus de mai multe ori în faţa părinţilor. Încercînd să se dezvinovăţească, părinţii în cauză au aruncat vina pe copii. ,,E rău, aşa s-a născut, n-am ce-i face, nu m-ascultă, cînd îi vorbesc se face că nu mă aude“. — Ce aţi făcut în schimb ca propriul dumneavoastră copil să vă audă, să vă asculte, i-au întrebat membrii colectivului pe soţii Pană. Tot. Absolut tot. — Cum aţi reacţionat cînd aţi observat că fiul dumneavoastră întîrzie să vină acasă de la cercul de aeromodele de la Casa pionierilor, a fost întrebarea pe care au adresat-o părinţilor lui Marton Keresztes Iosif, elev în clasa a VIII-a a Şcolii generale nr. 1. — Ştiam că-i un copil cuminte şi că-l pasionează foarte mult aeromodelismul. Cînd însă ni s-a spus că împreună cu alţi băieţi a comis un furt la magazinul cu autoservire din centru, am rămas foarte surprinşi. Revenim la cazul Pană care a dat de cîţiva ani încoace foarte mult de furcă membrilor colectivului de sprijin pentru ocrotirea minorilor. Ştim că în anul 1971 în baza Legii nr. 3/1970, Comisia judeţeană pentru ocrotirea minorilor, dăduse o decizie de internare a fraţilor Pană, într-o casă a copilului, deoarece, în familie educaţia acestora era periclitată. La insistenţele tatălui, care şi aşa era scos prin hotărîre judecătorească din drepturile părinteşti, membrii comisiei cedează şi anulează decizia dată, rămînîd să fie internat doar minorul Gheorghe. Dezideriu, cel despre care se spune azi că trebuie neapărat internat, era cum s-ar spune „nevătămat“, comportarea lui „nealterată“. Se credea că „bieţii“ părinţi au făcut şi ei tot ce-au putut dar că el, Gheorghiţă, era rău. A rămas însă Dezső, căruia i s-a oferit aceeaşi soartă, acelaşi climat rece, de neînţelegeri, de viaţă brutală şi uneori chiar dezgustătoare din partea ambilor părinţi (tatăl executînd de atunci două condamnări), iar mama ajunsă în culmea disperării dădea la iveală atitudini pe care nu le mai avusese niciodată. Ce să înveţe în astfel de situaţie un copil. ’ S-a simţit tot mai străin de părinţii lui. Mama îl trimitea prin circium să vadă ce face tata; tata îi dădea bani de buzunar să-i destăinuiască ce face mama. Era cum s-ar spune „între ciocan şi nicovală“. La şcoală se prezenta tot mai nepregătit. Azi, cînd privim retrospectiv spre strădaniile cadrelor didactice cu care Dezideriu Pană a venit în contact, ne dăm seama că eficienţa acestor eforturi se întrevede foarte anemic şi putem conchide că nici un efort al şcolii nu este evident dacă familia nu contribuie măcar în aceeaşi măsură la educarea minorului. Un alt exemplu care merită evidenţiat este hotărîrea luată de responsabila cofetăriei nr. 41 din Piaţa Tîrgului, tovarăşa Salamon Ilona, de a se adresa în scris colectivului de sprijin pentru ocro- AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. a 3-a). I I I LA S.M.A. Baraolt, mecanizatorii Jager Imre și Bartha Ferencz lucrînd la repararea unui tractor de tip U-650. Anul VI Nr. 902 MIERCURI, 21 martie 1973 4 pagini 30 bani Au depăşit planul primului trimestru Colectivul de muncă al lotului de construcţii Covasna, aparţinând T.C.J. Braşov, care lucrează la construcţia Fabricii de P.A.L., obţine noi succese în întrecerea socialistă. Astfel, la finele primelor două luni, planul trimestrului I a fost depăşit cu 53.000 lei, iar pînă ieri s-au mai realizat lucrări în valoare de 450.000 iei, urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii să se atingă cifra de 700.000. Demn de remarcat, că întregul colectiv lucrează în acord global. In pagina a 2-a Secvenţe culturale La l.l.l.„Localprod“ S-au asimilat peste 100 noi repere Colectivul secţiei metalurgice a. I.I.L. „Localprod“ Sfîntu Gheorghe a livrat Uzinelor de autocamioane Braşov, primele bene pentru autobasculantele „Bucegi“ de cinci tone. Pentru realizarea acestui produs , care la nivelul anului 1973 va reprezenta un volum de peste 8 milioane lei — colectivul secţiei metalurgice al întreprinderii a reuşit într-un timp relativ scurt să asimileze în producţie peste 100 noi repere cu tehnologiile aferente. în asimilarea acestor noi repere colectivul secţiei a primit un ajutor substanţial, constînd din îndrumare şi asistenţă tehnică, de la întreprinderea metalurgică Mîrsa. G. VAJNA Circularistul Găitan Eugen, de la Fabrica de lăzi Intorsura Buzăului, lingă mașina de găurit. Foto : A. BARTHA în dezbatere publică , Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ O nouă mărturie a grijii faţă de om, faţă de nevoile lui baterii publice vin să reglementeze unul din aspectele de maximă importanţă ale vieţii fiecărui om al muncii din patria noastră , spaţiul de locuit, căminul fiecărei familii, al fiecărui cetăţean. Este demn de menţionat faptul că ,prin noua legislaţie se instituie cadrul unic de reglementare a tuturor problemelor legate de spaţiul locativ, se reglementează condiţiile în care fiecare familie va avea dreptul şi posibilitatea să dispună de o casă proprie. în acelaşi timp, se stipulează în Proiectul de lege, dreptul fiecărei familii de a dispune de o casă de odihnă, pe care are posibilitatea să şi-o construiască cu largul ajutor al statului. Este ştiut că şi pînă acum statul a acordat ajutor cetăţenilor care doreau să-şi construiască un apartament în proprietate personală. Noua legislaţie lărgeşte însă mult sfera ajutoarelor pe care statul le acordă începînd de la împrumuturile în bani pentru constituirea avansurilor şi pînă la înlesnirile legate de proiecte, de asigurarea materialelor de construcţie şi a organizaţiilor şi întreprinderilor constructoare. Noua legislaţie, promovînd larg principiile eticii şi echităţii socialiste, stabileşte priorităţi legate de salariul revenind fiecărui membru de familie, de numărul membrilor acestora, spre deosebire de vechile reglementări care stabileau ca principal criteriu, depunerea integrală a banilor, dispoziţie care favoriza pe solicitanţii cu venituri mai mari. Criteriile nou stabilite asigură condiţii tuturor cetăţenilor, indiferent de veniturile lor să-şi construiască locuinţe personale, statul acordînd împrumuturile eşalonat, în funcţie de salariu şi necesităţi, celor care au realmente mai mare nevoie de spaţiu de locuit. în acelaşi timp se vor încadrate organic în întreaga politică a partidului și statului nostru, ce are în centrul preocupărilor sale omul cu nevoile lui, noile proiecte de legi supuse de I In Panama există încă unul din cele mai mari scandaluri ale secolului nostru. Dacă facem o incursiune în istoria sa, regăsim scenariul clasic al unui popor hotărît să devină stăpînul destinului său — Panama constituia o provincie a Columbiei pînă în 1903, anul independenței sale — a căror victorie a fost acaparată de burghezia naţională manevrată de S.U.A.. . în afara avantajelor economice, politicienii americani ţinteau Canalul Panama, datorită poziţiei sale strategice. Canalul leagă Atlanticul de Pacific şi din punct de vedere pur militar este un pion pe care orice expert în materie l-ar considera foarte important. Le trebuia deci americanilor, în afara unui control cvasitotal asupra canalului, asigurarea că isto-canalului, asigurarea că isto- (Continuare in pag. a 4-a) Panama să aparţină panamezilor ! ba nu va aduce nici o schim- ■ bare care să pună sub semnul întrebării prezenţa lor în a- ■ ceasta mică ţară din America Centrală. De aceea, S.U.A. au impus într-un mod scandalos | o clauză în tratatul încheiat ■ între cele două ţări care pre- | vede că „Republica Panama ” cedează Statelor Unite în mod perpetuu folosirea, ocuparea şi controlul zonei de pămînt acoperit de apă pentru con- a struirea, întreţinerea şi prote- jarea canalului“. De atunci jurisdicţia politi- jj că şi autoritatea administrati- j vă a S.U.A. se exercită total în zona canalului. în afară de aceasta, interpretarea ame- | ricană a tratatului a făcut din „El Moudjahid“ | De pe cuprinsul patriei . In perioada 1 ianuarie — 20 martie, combinatele şi întreprinderile siderurgice au obţinut suplimentar peste 35 700 tone de fontă, 38 500 tone de oţel, 1 600 tone ţevi, 1 300 tone cocs metalurgic şi alte produse. Concomitent, au fost asimilate noi mărci de oţeluri şi tipodimensiuni de laminate şi ţevi, în vederea reducerii importului. Un asemenea obiectiv este oglindit cit se poate de limpede de nivelul producţiei de oţeluri aliate, care în acest an va fi cu 24 la sută mai mare decit cel realizat în 1972, iar producţia oţelurilor carbon de calitate şi slab aliate va fi superioară cu 16 la sută. Recent, a fost asimilat şi introdus în producţia curentă un nou sortiment de oţel înalt aliat şi inoxidabil pentru industria chimică şi au fost elaborate primele şarje din alte cîteva mărci de oţeluri aliate, mult solicitate de industria constructoare de maşini. Specialiştii de la Institutul de cercetări metalurgice din Capitală, in colaborare cu cei din cadrul marilor combinate, pregătesc tehnologia de asimilare şi elaborare a altor sortimente de oţeluri necesare economiei nationale. Efectuînd 3 500 ore de zbor, în decursul cărora au împrăştiat 15 250 tone îngrăşăminte chimice, piloţii aviaţiei utilitare şi-au depăşit sarcinile maximale ale planului la zi cu peste 2 la sută. Printre unităţile agricole socialiste care au beneficiat de serviciile echipajelor la bordul elicopterelor şi avioanelor utilitare sunt cele din localităţile Dragalina, Roseţi, Mircea Vodă, Slobozia — judeţul Ialomiţa, Cetate şi Băileşti — judeţul Dolj, Şiriana şi Udvinis — judeţul Timiş, Negru Vodă şi Mangalia — judeţul Constanţa. Prin îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a parcului de aeronave utilitare existente, efectuarea în timp optim a unor revizii tehnice de calitate şi perfecţionarea colaborării cu direcţiile agricole judeţene se estimează ca, în cursul acestui an, să fie fertilizate pe această cale 1 200 000 hectare. ■ După aproape trei săptămini de marş in... pasele mele, pe o cale special amenajată, cel mai mare excavator din industria noastră, destinat extracţiei lignitului. co "(Continuare în pag. a 3-a) los in greutate de 3 000 tone, a ajuns la destinaţie. Zilnic, el urmează să extragă din cariera de la Roşia Jiu o cantitate de cărbune echivalentă cu producţia lunară a unei mine de mărime medie. corvie/nftcij*i „Cot la cot“ I cu bărbaţii...! * Ai crede că la secţia a doua * * I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheor- “ * ghe — secţie în care activită- » * ţile necesită un considerabil * * efort fizic, munca femeilor ar , « fi exclusă. Şi totuşi, în hale- * * le largi, la lungi mese de * * lucru, — distingi şi chi. + * puri de femei; le recunoşti ♦ * doar cină eşti în faţa lor, * * căci altfel, de departe, silue- * * tele sunt aceleaşi: înfofolite, ♦ * gros îmbrăcate în pantaloni şi * * halate. N-am crezut nici o » * clipă că munca lor ar fi ♦ * uşoară; m-a încercat, dim- * * potrivă, un firesc , senti- , »ment de admiraţie pen- * * tru mănunchiul acesta de fe- * * mei — doar 7 din 200 de sa- * * lariaţi — care sfidează cu a- * *■ tîta seninătate încă mai per-* * sistentele concepţii de „sex » * slab“; şi dacă, rînd pe rînd, • * „cele şapte“ au făcut să cadă * „ „barierele“, şi dacă •muncind ♦ * „cot al cot“ cu bărbații, mun- * * ca printre ei nu mai era inti- * * midantă, rezultatele n-au în- «. * tîrziat să se arate. Căci oricit ♦ * ar părea de ciudat, atunci * , cînd șeful secției mi-a „ex- . * pus“ lista celor mai buni mun- * * citori, a început cu : Medar * * Veronica, Ardeleanu Roza, Do- « * mokos Ilona, l-am întrebat * * dac-o face dintr-un gest de * * politeţe pentru că, oricum, ar « * fi firesc să-ţi vină pe buze * * un exemplu din masa de sa- * * lariaţi de ordinul sutelor şi * * nu din... „cele şapte“ ! Omul * * m-a privit surprins, şi puteai * « ghici cu uşurinţă că nu-şi pu- * * sese niciodată această proble- * * mă. „Ştiu şi eu ?! Poate pen- * « tru că în muncă ii lasă in ur- . * mă pe mulţi bărbaţi... Arde- ♦ * leanu Roza, de pildă...“. * * In ziua aceea Roza Ardelea- * * nu, nu era la obişnuitul ei loc * * de muncă de la strungărie. « * am găsit-o în hala de croit * * unde împreună cu alţi cinci * * muncitori zoreau treaba la * * un articol de mai mare ur- * * genţă. Dealtfel, despre Ro- * » za se ştia că e... „universală“ • * că, adică, putea să facă faţă • * oricărei munci din secţie. Ro. * ♦ * ANNA SELEJAN * (Continuare în pag. a 3-a) •«