Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-23 / nr. 904
PROLETARI DIN TOATE JARILE, UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Pe şantierele a două mari obiective: Fabrica de P.A.L. şi F.A.E.A. Organele şi organizaţiile de partid, emitetele oamenilor muncii din unităţile beneficiare,de proiectare şi construcţii, au datoria de a mobiliza pe toţi cei care lucreaza în sfera, investiţiilor şi construcţiilor pentru realizarea exemplară a programelor de investiţii, scurtarea duratelor de realizar I re şi darea în funcţiune înainte de termen a noilor capacităţi în trimestrul t să se I realizeze cel puţin 22 la sută din volumul I anual de investiţii. Fabrica deaparataje: I electrice autossa se predea înainte de termen cu 10 zile, iar cu 30 Fabrică de P.R.L din Covasna. Măsuri energice, eficiente, pentru respectarea angajamentelor asumate La sfîrşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, redacţia noastră a întreprins o amplă anchetă pe şantierele principalelor obiective de construcţii din judeţul nostru, ce urmărea măsurile ce s-au întreprins în vederea respectării întocmai a prevederii Hotărîrii Conferinţei judeţene de partid, ca în primul trimestru să se realizeze cel puţin 22 la sută din planul anual de investiţii, în ancheta publicată în numărul 865 din 6 februarie, directorul general al Trustului de construcţii industriale — inginer Leon Leibovici, directorul general al C.I.L. Tîrgu Secuiesc — inginer Silviu Tănase şi directorul Fabricii de aparataje electrice auto — inginer Carol Vass, au prezentat pe larg măsurile întreprinse pentru a asigura condiţii optime materializării Hotărîrii Conferinţei judeţene de partid. Avînd în vedere importanţa intrării în funcţiune înainte de termen a acestor două mari obiective din judeţ, redacţia noastră revine pe şantiere, urmărind modul în care au fost transpuse în practică măsurile promise a se întreprinde de către directorul T.C.I. şi directorii celor două unitaţi beneficiare, Şantierul Fabricii P.A.L. Covasna. Stadiul lucrărilor ne dă certitudinea că acest obiectiv va putea fi predat cu 30 de zile înainte de termen. Iată ce ne declară tovarăşul maistru Ovidiu Ionescu : „La sfîrşitul primelor două luni ale acestui an, planul trimestrului I a fost deja depăşit cu 53.000 lei. în primele două decade ale lunii martie am mai realizat încă 450.000 lei, urmînd ca pînă la sfîrşitul lunii, realizările să atingă cifra de 700.000 lei. Deci, avem de pe acum un avans de o lună. Sîntem hotărîţi ca pînă la 30 iunie să realizăm peste plan lucrări în valoare de peste 1.500.000 lei“. Tovarăşul inginer Leon Leibovici — director general al T.C.I. — Braşov, ne asigura că pentru a obţine un ritm ridicat de execuţie, se va extinde într-o mai mare măsură forma de organizare şi retribuire a muncii în acord global. Ce s-a întreprins pe acest şantier ? Remarcăm că acordul global a fost extins la nivelul întregului lot, fapt ce a contribuit în mod indiscutabil la depăşirea planului, precum şi la sporirea substanţială a cîştigurilor muncitorilor. Ni s-a relevat şi faptul că pentru respectarea Hotărîrii Conferinţei judeţene de partid, privind punerea în funcţiune a fabricii, înainte de termen, este necesar ca D. TOMA (Continuare in p pag. a 3-a). Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Covasna peraţiei de consum, reprezentanţi ai Consiliului judeţean pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie, preşedinţi ai consiliilor populare comunale, ziarişti, invitaţi. Pe marginea dării de seamă a Consiliului U.J.C.C. asupra activităţii depuse în perioada 1970— 1973, precum şi a dării de seamă a comisiei de cenzori, au avut loc ample discuţii care au evidenţiat hotărîrea tuturor lucrătorilor din cooperaţia de consum de a depune toate eforturile în vederea îmbunătăţirii permanente a aprovizionării populaţiei, precum şi ridicării prestărilor de servicii la un nivel calitativ superior. S-a reliefat faptul că în ciuda unor rezultate bune, care situează U.J.C.C. Covasna printre uniunile fruntaşe din ţară, se manifestă încă unele carenţe de ordin organizatoric ce diminuează eficienţa întregii activităţi şi implicit, în unele perioade, o mai slabă aprovizionare a populaţiei. Tovarăşul Alexandru Petre , preşedintele Cooperativei de consum din întorsura Buzăului s-a referit, printre altele, la carenţele existente în aprovizionarea muncitorilor forestieri, arătînd necesitatea creării la magazinele forestiere a unor spaţii în vederea păstrării mărfurilor alimentare în perioada de iarnă. Mai mulţi vorbitori, printre care tovarăşul Géza Molnár — preJoi, 22 martie, în oraşul Sfîntu Gheorghe a avut loc conferinţa Uniunii judeţene a cooperativelor de consum — Covasna. Desfăşurată la puţin timp după Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din februarie—martie a.c., conferinţa a analizat cu un înalt simţ de răspundere modul în care sunt aduse la îndeplinire sarcinile ce revin cooperaţiei de consum din judeţ, ca şi măsurile ce trebuie adoptate în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei şi a lărgirii gamei prestărilor de servicii. La lucrările conferinţei au luat parte reprezentanți ai organelor locale de partid, membri ai coo- TELEGRAMA Către: Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Conferinţa Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Covasna, chemată să analizeze, în spiritul recentei Plenare a C.C. al P.C.R. din februarie — martie, modul în care s-au realizat sarcinile trasate cooperaţiei, să elaboreze măsuri în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii, în numele tuturor membrilor şi lucrătorilor cooperaţiei de consum de pe meleagurile covăsnene, îşi exprimă şi cu acest prilej unanima recunoştinţă şi adeziunea deplină faţă de înţeleaptă politică a partidului şi statului nostru, faţă de grija părintească pe care dumneavoastră, mult iubite tovarăşe secretar general, o purtaţi dezvoltării şi înfloririi tuturor localităţilor noastre. An de an, în judeţul nostru s-a lărgit reţeaua, de desfacere şi de prestări de servicii, a cooperaţiei, contribuind astfel, la dezvoltarea economică a comunelor, precum şi la creşterea nivelului de trai şi civilizaţie a populaţiei, în anul 1972 au fost construite 12 obiective noi, s-au modernizat un număr de 76 de unităţi, s-au creat numeroase unităţi de prestări de servicii către populaţie, secţii anexe, iar volumul desfacerii mărfurilor a sporit în mod substanţial, fapt ce contribuie la buna aprovizionare a populaţiei. Răspunzînd chemării la întrecere lansată de Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum Vaslui, Conferinţa a hotărît, ca in acest an să-şi concentreze eforturile spre folosirea judicioasă a reţelei comerciale, crearea de unităţi noi de desfacere şi prestări de servicii, mai bunei deserviri a populaţiei, precum şi ridicării eficienţei economice pe o treaptă superioară. Activitatea politică şi educativă pe care o depunem va continua să rămînă îndreptată spre formarea şi dezvoltarea conştiinţei noi socialiste, a tuturor membrilor şi lucrătorilor cooperativelor, de a trăi şi munci în mod comunist. Planul de măsuri adoptat constituie un puternic imbold în mobilizarea tuturor resurselor umane şi materiale pentru a asigura o cit mai bună aprovizionare şi deservire a populaţiei , aşa cum dumneavoastră aţi indicat de nenumărate ori în vizitele efectuate în reţeaua comercială din ţară. Asigurăm conducerea de partid, pe dumneavoastră mult iubite tovarăşe secretar general, că membrii şi lucrătorii cooperaţiei de consum, români şi maghiari, din judeţul Covasna, conduşi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid, sînt ferm hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea exemplară a planului maximal şi a sarcinilor ce revin cooperaţiei din Documentele Congresului al X-lea al P.C.R., contribuind activ la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România. Sfîntu Gheorghe, la 22 martie 1973. CONFERINŢA UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM COVASNA Aflîndu-mă într-una din zilele capricioase ale acestei ierni în pitoreasca așezare montană, Comandau, un corespondent al ziarului nostru, referindu-se la felul în care se desfășoară activitatea în cadrul fabricii de industrializare a materialului lemnos din localitate, m-a întrebat dacă în arta conducerii, vocaţia joacă un rol hotărîtor. I-am răspuns că aceasta poate fi pusă în evidenţă numai în procesul muncii, al acumulării şi aplicării în practică a deprinderilor şi cunoştinţelor. Şi pentru că vizitasem la un interval foarte scurt două unităţi de acelaşi profil, cu aceleaşi condiţii şi posibilităţi, am putut să-i argumentez faptic şi să-i demonstrez că pe lingă vocaţie, în conducerea unui colectiv de muncă se impun o seamă de alţi factori legaţi de ceea ce reprezintă omul ca om ,în faţa celui ce-i conduce destinele. N-am putut trece cu vederea peste nişte fapte care se petrec chiar sub ochii conducerii Fabricii de cherestea din Comandau şi care în loc să ia măsuri energice, eficiente pentru remedierea lor, priveşte cum ... şuieră vîntul prin hale unde peste 50 la sută din salariaţii care-şi desfăşoară activitatea aici sunt femei. — O fi fost Comandăul cîndva un loc uitat de lume, i-am reproşat tovarăşului Iosif Iacob, şeful secţiei, dar dumneavoastră ce-aţi făcut pentru ca aceste femei să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii optime, s-aveţi cit mai puţine cazuri de boală, absențe de la lucru ? — Eu n-am nici o putere mi-a răspuns interlocutorul grăbit să scape de o interpelare mai la... subiect, expunîndu-mi o istorie cam tristă a tot ceea ce se face aici de către conducerea sectorului care se afla de fapt la Covasna. Discutînd cu o mare parte din muncitoarele secţiei am ajuns la o concluzie care nu face deloc cinste nici conducerii C.I.L. Tîrgu Secuiesc. Tovarăşul director Silviu Tănase, m-a asigurat ulterior că va lua măsuri să se amenajeze halele, să se uşureze într-un fel munca acestor femei. — De ce la Covasna chiar şi pentru transportul deşeurilor se foloseşte banda rulantă, iar la Comandău o femeie este nevoită să efectueze prin efort fizic această operaţie ? — Pentru că şeful de sector Gheorghe Peterfi a acordat mai multă atenţie secţiei din Covasna şi a lăsat ca la Comandău Iosif Iacob să se descurce singur — a fost răspunsul tovarăşului director. © • © • • — De ce cele 70 sau 80 de apartamente care s-au construit în Comandău nu au nici măcar un singur duş, iar baia din incinta fabricii funcţionează doar pe timpul verii ? — S-a considerat de conducerea sectorului că sunt mai economicoase (?!) dacă se prevăd fără duşuri şi apoi în ce priveşte baia din incinta fabricii, nu funcţionează şi iarna dintr-o comoditate a conducerii secţiei... — Nu vin femeile iarna să facă baie pentru că se tem să nu răcească, a motivat şeful de secţie, Iosif Iacob. — Nu-i adevărat a intervenit în discuţie Kiss Erzsébet responsabila comisiei de femei. E oarecum ridicol. Şeful de secţie are teamă ca nu cumva femeile să răcească la baie dar nu-şi aruncă privirea în halele fără geamuri şi uşi, fără pic de căldură. Oare în aceste condiţii harnicele pendulariste şi circulariste ca Nagy Maria, Ferencz Lenke, Karácson Erna, Szabó Ro- AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. a 2-a) ca om, in faţa celui ce-i conduce munca (Continuare în pag. a 3-a). COMUNICAT in ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. Art. 3. în funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a întreprinderii industriale saucombinatul cuprinde : A. Structura de producţie şi concepţie a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive; b) laboratoare de control şi cercetare; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive; d) uzine, fabrici, exploatări şi (Continuare in pag. a 4-a) Panoul evidenţiaţilor de la Fabrica de confecţii „Secuiana“—Tîrgu Secuiesc TEODORA VASILE, confecţioneră VALERIA PAVEL, confecţioneră Perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă Vizînd realizarea acestui obiectiv, Comitetele judeţene U.T.C. Covasna şi Harghita, organizează sâmbătă 24 martie a.c. un schimb de experienţă pe marginea formelor şi metodelor folosite de organele şi organizaţiile U.T.C. în munca cu tineretul, în oraşul Tîrgu Secuiesc. Cu acest prilej vor avea loc întîlniri cu activul U.T.C. din oraş, se va vizita platforma industrială a oraşului, unităţile reprezentative — Fabrica de şuruburi, Fabrica de confecţii şi Fabrica de amidon — unităţi în care tineretul reprezintă o pondere însemnată în rîndul salariaţilor. în încheierea acţiunii organizate, invitaţii vor participa la programul noului club orăşenesc. Urmează ca intr-un viitor apropiat, covăsnenii să întoarcă Vizita colegilor de la Harghita. A. G. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Decret pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socatiste România decretează: ARTICOL UNIC. Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUSESCU !„Eu ştiu taina Narcisului“ 5 ...spunea poetul florilor, D. X Anghel, intr-un poem. Perso- X nificată, floarea, reprezintă X aici un erou legendar... Desi X gur o să vă întrebaţi care-i X motivul începutului acestor s rinduri cu versul poetului * florilor şi, iată, ...asociem a- X desea ideea, simbolul florilor, cu primăvara vieţii, copilăria. La planuri diferite plăpindul s vegetal este reprezentat, in suman, de copii. Florilor le oferim un loc anume in os bişnuitul nostru cotidian, un moment de puritate sufleteasis că, un moment de nonpoluare. Copiilor insă, le-am uitat b locul de joacă, le-am uitat nevoia de zburdălnicie pe care, vrînd-nevrînd, o asociem cu cîmpul înverzit. Printre blocuri apar grădini îngrădite ş de garduri şi plăcuţe cu inva- X viabilul „NU RUPEŢI FLORILE“. Dar, a spus cineva vreunui copil orăşean, „poţi ruji pe această floare“..., a spus cineva vreunui copil-orăşean (şi ţinem să subliniem că sistuaţia se referă la copiii care trăiesc la oraşe) „poţi să aşergi pe această iarbă “ ? Răspunsul este, invariabil, NU. Acelaşi NU pe care-l adăugăm pe plăcuţele parcurii lor, interzicindu-le copiilor să s simtă, prin iarbă, pămintul, s acest lut reavăn, al primăves rii. Să ne bucurăm, ar trebui, fiindcă avem o ţară cu flori, s oraşe nepoluate, tocmai pentru s că grădinile sunt amplasate pretutindeni. Nu vrem, pen's tru copii, locuri de joacă nus mai din beton, metal şi nisip, s Vrem să aibă şi flori şi iar-o băs Secretarul general al partisdului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizitind recent Institutul „Proiect-Bucureşti“, cerea arhitecţilor să reflecteze asupra posibilităţilor de a se „ construi un orăşel al copiilor. Un orăşel in care datele nous lui să fie cuprinse în datele s naturii, in verdeaţă şi flori, s fiindcă-i o datorie a noastră s să creştem fii sănătoşi ţării, s sănătoşi trupeşte şi veseli, cas re să ştie, deopotrivă ce-i fars ba şi asfaltul, care-s personasele basmelor, dar şi mirosul florilor şi al pămîntului , ascestei ţări. Adesea, noi înşine gospodari ai blocurilor din noile cartie re, ne mîndrim cu grădinile din jurul coloşilor de beton şi * sticlă. Ne mîndrim pentru că s am realizat un colţişor fruscos, pe care-l admiră trecă- t torii, dar in afară de acest asmănunt nu ne mai intereseajză nimic. Întrebările pe care le formulam la începutul as cestor rinduri sunt un semnal de alarmă pentru toţi, pentru noi, pentru părinţii copiilor, care trebuie să ştie, în jocul lor, ce-i iarba, ce-i floarea... . Pentru toţi copiii ţării... . ..Fiule poţi rupe această floa- re, fiule poţi să alergi pe aceasta iarbă !“... 1 SILVIU SORIN TRUŞCA \I ,y, MMmwwM./,, 1 *