Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)

1973-06-10 / nr. 972

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean 11 iunie 1948 - act fundamental în edificarea României socialiste Sărbătorim în acest an, la 11 iunie, un­ sfert de veac de la ac­tul revoluţionar al naţionalizării, act prin car­e întreprinderile in­dustriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi au tre­cut în proprietatea statului, ca bun al întregului popor. Deveni­se, aşadar, realitate, un vis al poporului nostru, înscris în ur­mă cu opt decenii în programul primului partid revoluţionar al­­clasei muncitoare din România — P.S.D.M.R.. ..Numai preface­rea mijloacelor de producţie... din proprietatea privată a unei clase, în proprietate socială a so­cietăţii întregi şi prefacerea pro­ducţiei de mărfuri în producţie socialistă, condusă pentru socie­tate, numai această prefacere poate face ca producţiunea în mare şi rodnicia din ce în ce mai mare să fie... izvor de bunăstare şi dezvoltare armonioasă în toa­te privinţele“. A devenit o nece­sitate, în urma înlăturării mo­narhiei, la 30 decembrie 1947, de către forţele democratice condu­se de Partidul Comunist, datori­tă discrepanţei între puterea po­litică aflată în mîinile clasei muncitoare şi a aliaţilor ei şi puterea economică aflată încă în mîinile burgheziei. Existau — aşa cum se sublinia la Congre­sul al VI-lea al partidului din februarie 1848 „condiţiuni favo­rabile lichidării oricăror forme de exploatare şi făuririi bazelor orânduirii socialiste“. Actul naţionalizării a fost în­făptuit pe baza unui plan minu­ţios elaborat de P.C.R., pentru a cărui înfăptuire, traducere în viaţă, s-au format în toate ju­deţele comisii de naţionalizare; pe plan local conducerea acţiu­nilor de naţionalizare revenea birourilor comitetelor judeţene de partid. In zilele de 10—11 iunie a avut loc Plenara C.C. al P.C.R. care a adoptat hotărîrea cu privire la naţionalizare, iar pentru ziua de 11 iunie a fost convocată Marea Adunare Naţională. Votul ei u­­nanim a conferit naţionalizării putere de lege. „întreaga opera­ţiune s-a desfăşurat în cea mai perfectă ordine“, constituind un strălucit examen al capacităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei comunist. în ziua aceea de iunie, au fost trecute în proprietatea statului 8.894 de întreprinderi, dintre ca­re 3.560 de interes local. După zeci şi zeci de ani de umilinţă şi asuprire, clasa muncitoare şi-a văzut idealul scump al eliberă­rii de exploatare împlinit. Mani­festările de bucurie, de entu­ziasm au fost de nedescris, în mitinguri, în manifestările săr­bătoreşti de masă, în nenumăra­te telegrame adresate C.C. al P.C.R., oamenii muncii îşi ex­primau adeziunea lor la acest act revoluţionar. „De acum noi muncitorii o poţi ducem, o gospo­dărim ...“ spunea la mitingul de la „Astra“ un muncitor strungar, numit director al rafinăriei. Actul revoluţionar al naţiona­lizării din 11 iunie avea să adu­că cucerirea unor importante poziţii socialiste în economie, în­­tîi de toate în industrie, şi im­plicit avea să însemne o „prefa­cere radicală în configuraţia so­­cial-economică a ţării“, un pas decisiv pe drumul construirii o­­rînduirii socialiste. După cum a­­răta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „naţionalizarea a deschis o eta­pă nouă în istoria relaţiilor de producţie din ţara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii in­dustriale şi financiare, la crea­rea unui puternic sector socialist de stat în economie, a permis trecerea la conducerea planifica­tă a economiei naţionale“. în felul acesta, puterea politică cu­cerită de clasa muncitoare şi a­­liaţii ei a căpătat un suport eco­nomic propriu, solid — condiţie esenţială pentru făurirea noii o­­rînduiri sociale. Clasa muncitoa­re a devenit proprietara mijloa­celor de producţie din industrie şi prin această calitate s-a creat posibilitatea şi necesitatea „de a ■concentra forţele spre făurirea unei industrii în măsură să sti­muleze înaintarea întregii econo­mii“, de a asigura, totodată, con­ducerea unitară a procesului de reproducţie în ansamblu, dirija­re conştientă a producţiei şi re­(Continuare in pag. a 5-a) Fapte de muncă, realizări, iniţiative în lupta pentru îndeplinirea AtftfAtttftf SIX IM Alt' fW •Bll *» Mi&LULiii CU 185 DE ZILE tRÂSTE BE TERME» ta Gruupuâi/ La fabrica „ Mobila cuvîntul dat devine faptă! Și în urmă cu patru luni, aduna­rea oamenilor muncii de la Fa­brica „Mobila“, vota în u­­nanimitate angajamentele co­lectivului pe 1973 — că răspuns la chemarea întreprinderii de in­dustrie locală „Prod'complex“ din Tîrgu Mureș. Au fost asumate atunci, angajamente de mare im­portanţă. Care este stadiul îndeplinirii lor — acum, cînd ne apropiem de mijlocul anului ? Analizăm pe rînd, fiecare o­­biectiv în parte. Primul :­­ „Prin folosirea mai ra­ţională a timpului de lucru — se arăta în răspunsul trimis celor de la „Prodcomplex“ , prin exploatarea maximă a re­zervelor interne și printr-o organizare mai judicioasă a fluxului tehnologic, ne vom îndeplini integral sarcinile de plan pe 1973, la data de 7 de­cembrie ... Acest angajament, reprezintă o producție marfă suplimentară, egală cu 5.800.000 lei, din care, 1.000.000 lei ,,mobilă-corp“ pentru in­tern“, — în primele cinci luni ale o­­mului — ne relatează directorul fabricii, tov. Ştefan Puşcaş — am depăşit prevederile planului la producţia marfă cu 588.000 lei. Respectând însă proporţia timpu­lui consumat din an, reiese că stadiul de îndeplinire a anga­jamentului e necorespunzător, în­­trucît în perioada de şapte luni care a mai rămas din an, va tre­bui să realizăm diferenţa de 5.212.000 lei producţie marfă .Su­plimentară ! Adevărul e însă că am întîmpinat multe greutăţi din partea comerţului, care în aceas­tă perioadă a renunţat la o serie de contracte, în valoare de a­­proximativ 9 milioane. — Asta presupune că în toată această perioadă aţi rămas cu capacităţi neacoperite ... —­ Teoretic, da. Practic însă, nu, pentru că am folosit capaci­tăţile respective, în scopul creş­terii producţiei destinate expor­tului. Aşa, am reuşit ca în perioa­da celor cinci luni să producem şi să livrăm în avans pentru u­­nii parteneri externi, mobilă în valoare de aproape 800.000 lei. De altfel, faptul e oglindit în realizările la producţia globală, care întrec prevederile planului pe cinci luni, cu 2.400.000 lei. L. VOICULESCU (Continuare in pag. a 5-a) în experimentare o nouă tehnologie de fabricaţie Angajamentul colectivului de la Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc de­ a îndeplini cincinalul în patru ani, este însoţit de permanente căutări pentru a găsi noi şi noi resurse a căror va­lorificare să permită realizarea obiectivului propus. In prezent, bunăoară, se experimentează de colectivul unităţii noua tehnologie de fabricaţie a sacourilor prin termocolaj. Aceasta înseamnă eliminarea unor operaţii de cusut, materia­lele auxiliare necesare pentru confecţionarea sacourilor fiind a­­dăugate prin operaţiunea de lipire. Noua tehnologie după care s-au confecţionat deja 150 de sacouri şi care urmează a fi introdusă în trimestrul III, va permite creşterea productivităţii muncii, redu­cerea preţului de cost pe unitate de produs cu circa 10 lei. Sacou­rile astfel realizate se vor prezenta cu un aspect comercial mult îmbunătăţit urmând a fi livrate atît pentru fondul pieţei interne cit şi la export. H.R. Noi succese la filatura din Covasna Angajat în marea întrecere so­cialistă, ferm hotărît de a întîm­­pina ziua de 23 August cu noi succese, colectivul Filaturii de lină din Covasna, şi-a îndeplinit planul pe­ 5 luni cu 103,3 la sută la producţia globală, 105,7 la su­tă la producţia marfă şi 102,9 la sută la productivitatea muncii. Cele mai bune rezultate le-a ob­ţinut schimbul condus de mais­trul Tompa Antal. S-au mai evi­denţiat lăcătuşul de întreţinere Para Adalbert şi transportorul Băjku Francisk. Betoniştii în fruntea întrecerii Harnicul colectiv de muncitori de la secţia de prefabricate din Chilieni, raportează depăşirea planului de producţie la prefabri­cate din beton armat, pe primele 5 luni, de 3,4 ori, iar la produc­tivitatea muncii de 3,3 ori. Fac cinste acestui colectiv, be­­tonista Antal Anna, fierar-beto­­nistul Antal Péter, precum şi be­toniştii Székely Vilmos şi Barabas Attila, care au realizat şi de­păşit, în mod constant, lună de lună, normele de muncă. N.P. A Depăşiri importante la productivitatea muncii Printr-o mai bună uti­lizare a capacităţilor de produc­ţie, organizării mai temeinice a fluxurilor tehnologice, repartiză­rii judicioase a specialiştilor ca­re să sprijine acţiunea de depis­tare a rezervelor interne şi va­lorificarea, lor, asigurării asisten­ţei tehnice în toate schimburile s-a putut utiliza complet şi pro­ductiv fondul de timp de lucru. Acest fapt se reflectă în depăşi­rea productivităţii muncii, pe primele 5 luni, cu 3,0 la sută la I.M. Căpeni, 4,3 la sută la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, 15,4 la sută la în­treprinderea viei și vinului și cu 17,8 la sută la Cariera Micfalău. A A INTIMA TOVARĂŞULUI NICOLAE , LA CONFERINŢA ARTIŞTILOR PLASTICI, CU PRILEJUL „125 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DIN 1848 (CI A VIZITĂRII EXPOZIŢIEI în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expo­ziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la­ Revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pic­torii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor î­­naintaşi, celor ce au purtat stea­gul mişcării revoluţionare paşop­tiste, luptînd, cu inimile înflă­cărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi pro­gres, pentru unitatea şi indepen­denţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tova­răşii Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Gheorghe Cioară, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gerea, Ion Ioniţă, Vasile Pa­­tilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., mi­niştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, (Continuare in pag. a 6-a)­ ­... Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sunteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guver­nului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plas­tici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschide­rea Conferinţei. Nu am avut a­­ceastă posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întilnim în cadrul acestei expoziţii alcă­tuite de artiştii plastici în cin­stea aniversării a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitând expoziţia, am putut căpăta o i­­magine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie u­­nor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi e­­roismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru pro­gres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este CEAUŞESCU CU 5­00­ii bună. Sunt înfăţişate, prin ima­gini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce con­stituie însă caracteristica genera­lă a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Coferin­­ţa naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi ma­niere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un con­ţinut menit să servească educării poporului. Cred că această expo­ziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aci, să ex­prim preferinţele mele. Pot spu­ne însă că, în general, atît ca o­­rientare, cit şi ca expresie artis­tică, mi-au plăcut mai toate lu­crările. De acceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la rea­lizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eve­niment — chiar dacă ele nu sunt (Continuare in pag. a 6-a) Cuvintirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Fotografia nu este făcută din avion, ci de pe terasa unuia din numeroasele blocuri turn ale cartierului Simeria. Foto : SIMON JÓZSEF „Vom preda lucrarea cu 35 de zile înainte de termen“ Acesta este angajamentul salariaţilor şantierului I.C.F. Intor­­sura Buzăului, referitor la drumul forestier pe care îl execută în Valea Mare (comuna Barcani). Drumul, care se construieşte de la punctul „Valea Mare“ pînă la „Valea Cumuluş“, pe o distanţă de 4.200 km, se găseşte în avans faţă de grafic, fiind realizat pînă în prezent pe o distanţă de aproape 2 km. Primul tronson va fi recepţionat la 1 iulie, deci cu 15 zile mai devreme faţă de anga­jamentul luat, iar lucrarea totală va fi dată în folosinţă la 25 noiembrie 1973, adică, cu 35 de zile înainte de termen. Stadiul înaintat şi ritmul alert al lucrării se datoresc în primul rînd ac­tivităţii şefului de brigadă Gheorghe Homocea, zidarilor Traian Leau, Kertész Dezideriu, Molnár Gábor, şoferilor Nicolae Stroe, Ion Munteanu şi Alexe Bulgăr, tractoristului Ion Neamțu, munci­torilor necalificați Ion Pastor, Nicolae Angh­el, Ion Constantin. IL Pe ogoarele judeţului FIECARE ORA BUNA DE LUCRU SA FIE FOLOSITĂ DIN PLIN Praşila a II-a meca­nică la cartofi . Recoltat trifo­liene în ciuda timpului nefavorabil, din ultimile zile, cooperatorii şi mecanizatorii au muncit intens, folosind „ferestrele“ dintre ploi pentru praşila cartofilor şi a sfe­clei de zahăr, ca şi pentru recol­tarea trifolienelor. Este necesar ca în următoarele zile, accentul să se pună pe terminarea praşilei mecanice a cartofilor, ca şi a ce­lei manuale a sfeclei de zahăr. Trebuie menţionat că în multe cooperative agricole de producţie, în special din consiliile inter­­cooperatiste Cernat şi Sînzieni, praşila mecanică a cartofilor es­te mult rămasă în urmă. Se im­pune ca în cîteva zile, printr-o bună organizare a muncii, res­tanţele să fie recuperate. Ar tre­bui generalizată experienţa u­­nor cooperative agricole de pro­ducţie, cum ar fi cele din Arcuş, Valea Crişului, Chilieni, Sfîntu Gheorghe, în care pînă în pre­zent, folosindu-se la maximum timpul favorabil lucrului, pre­cum şi maşinile, 40—50 la sută din suprafaţa cultivată cu cartofi, a fost prăşită de trei ori. Trebuie precizat faptul că se înregistrează restanţe şi la între­ţinerea sfeclei de zahăr, mai ales în cooperativele agricole de pro­ducţie din consiliile intercoope­­ratiste Boroşneul Mare, Cernat şi Bodoc, aceasta din cauza fap- Ing. ERNEST URBANOVICI, din cadrul Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare și apelor (Continuare în pag. a 5-a) Consiliul intercooperatist Prăşit sfeclă de zahăr manual 1% N­ % % Baraolt 29 67 376 Belin 57 80 50 15 Boroşneul Mare 69 70 20 15 Bodoc 53 78 39 15 Cernat 39 80 26 12 Covasna 71 64 416 Sfîntu Gheorghe 68 78 39 12 Tîrgu Secuiesc 71 72 42 11 Sînzieni 31 82 554 TOTAL JUDEȚ 51 75 39 10 DE ZIUA MILIŢIEI 24 de ani în slujba poporului S-au împlinit 24 de ani de la înfiinţarea miliţiei, organ creat din iniţiativa şi sub conducerea Partidului Comunist Român, în perioada marilor prefaceri poli­tice şi social-economice, care au schimbat fundamental înfăţişarea României. Crearea miliţiei ca organ al administraţiei de stat, este strîns legată de profundele transfor­mări prin care a trecut ţara noas­tră după eliberare, de lupta eroi­că a poporului muncitor, sub con­ducerea înţeleaptă şi fermă a partidului comuniştilor, pentru crearea statului socialist, pentru făurirea unei vieţii libere şi fe­ricite, lipsite de exploatare şi asu­prire, în ianuarie 1949, cînd au fost desfiinţate poliţia şi jandarme­ria, la chemarea partidului con­­tigente de muncitori, ţărani şi in­telectuali progresişti s-au înre­gimentat în rândurile noii insti­tuţii create, pusă în slujba apă­rării cuceririlor revoluţionare ale poporului — miliţia populară. Prin rolul şi compoziţia ei de clasă, prin însăşi misiunea ei fundamentală, miliţia este indi­solubil legată de clasa munci­toare, este pusă în slujba între­gului popor, „în înfăptuirea politicii parti­dului şi statului — se spune în art. 1 din Legea de organizare şi funcţionare a miliţiei — miliţia, are sarcina de a contribui la a­­părarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paş­nice de construcţie socialistă, a avutului obştesc şi a celui perso­nal, a vieţii şi demnităţii per­soanelor, a ordinii de drept sta­tornicite în România. Ea contri­buie la educarea persoanelor în spiritul respectării legilor, pre­cum şi a regulilor de convieţuire socială“, în întreg procesul de făurire a socialismului în patria noastră, miliţia a fost întotdeauna prezen­tă în apărarea şi consolidarea noii orînduiri, în lupta dusă îm­potriva elementelor ostile po­porului şi partidului. Nu puţine au fost situaţiile în care perfidiei şi vicleniei duş­manilor de clasă şi altor catego­rii de elemente înrăite, a trebuit să li se răspundă nu numai cu priceperea şi eroismul în muncă, dar şi cu jertfa supremă a unora dintre cadrele de miliţie, ofiţeri şi subofiţeri. Educate şi crescute de partid în spiritul devotamentului ne­ţărmurit faţă de patrie şi popor, al respectului şi solicitudinii fa­ţă de cetăţeni, al aplicării corec­te şi ferme a legilor, cadrele de miliţie au depus şi depun toate eforturile, pentru a-şi face cu cinste datoria. Curajul şi spiritul de sacrifi­ciu, modestia şi umanismul, cin­stea şi corectitudinea, vigilenţa şi fermitatea, au devenit trăsă­turi definitorii ale celor ce alcă­tuiesc aparatul de miliţie. Istoricele hotărîri adoptate de Congresul al X-lea şi de Confe­rinţa Naţională a Partidului Comunist Român din iulie 1972, care au determinat o efervescen­ţă creatoare a întregului popor, angajat plenar în opera de edifi­care a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, reprezintă pen­tru organele de miliţie un pu­ternic imbold în lupta activă, mi­litantă pentru îndeplinirea sarci­nilor şi misiunilor încredinţate de partid, pentru transpunerea în viaţă a măreţului program de în­florire a patriei noastre socialiste. De la înalta tribună a Confe­rinţei Naţionale, secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a jalonat cu multă claritate direcţiile princi­pale ale activităţii organelor Mi­nisterului de Interne, punând în evidenţă sarcinile deosebit de Colonel, IJAK RUDOLF, Adj. al şefului Inspectoratului judeţean al M.I. şi şef al Miliţiei judeţene. (Continuare in pag. a 5-a)

Next