Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-02 / nr. 1222

Proletari din fapte furi­e, uniti­­vâ . Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean la cinstea celei de a XXX a aniversari a­d liberam si a celei de al Xl-lea (andres al p.o. Semn de înaltă preţuire a muncii depuse, puternic imbold in angajarea entuziastă pentru îndeplinirea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen Ing. ZOLTÁN DRUNER, secretar­­ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Printre recentele evenimente, cu o deosebită semnificaţie în viaţa oamenilor muncii din patria noastră, a întregului nostru popor, un loc aparte îl ocupă conferirea prin Decret Prezidenţial a unor ■înalte distincţii — ordine ale Re­publicii Socialiste România şi a ,,Diplomei de onoare", unor orga­nizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene, întreprinderi şi institute de cercetare şi pro­iectare pentru rezultatele marcan­te obţinute in anul 1973, în înde­plinirea şi depăşirea sarcinilor, de plan şi a angajamentelor asuma­te. După cum se ştie, în întrece­rea dintre organizaţiile judeţene de partid in industrie, investiţii­­construcţii, transporturi şi circu­laţia mărfurilor şi pentru contri­buţia adusă la dezvoltarea econo­mică în ansamblu, judeţul Covas­na a primit, pentru ocuparea lo­cului VI „Diploma de onoare". Aprecierea pe care partidul şi statul nostru a acordat-o muncii entuziaste, creatoare depuse de către organizaţiile de partid, de către toţi comuniştii şi lucrătorii din economia judeţului nostru, are o rezonanţă cu totul deosebi­tă prin însăşi faptul că distincţia a fost conferită de întîiul preşe­dinte din istoria statului şi poporu­lui nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. înal­ta cinstire a hărniciei oamenilor muncii din economia judeţului constituie o preţioasă recunoaşte­re a strădaniei permanente pen­tru înscrierea cu rezultate din ce în ce mai bune in efortul general al clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor oame­nilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, de a traduce în viaţă, sub con­ducerea înţeleaptă, clarvăză­toare a­­ Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, a hotărârilor Congre­sului al X-lea şi Conferinţei Na­ţionale ale P.C.R., în vederea edi­ficării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noas-, tră. Anul 1973, a marcat dezvolta­rea în ritm susţinut — cantitativă şi calitativă — a industriei jude­ţului. Astfel, în condiţiile îmbu­nătăţirii ritmicităţii in realizarea planului, producţia globală indus­trială aferentă celui de-al treilea an al actualului cincinal a fost realizată, pe data de 27 decembrie 1973, inregistrîndu-se un spor de 17,5 la sută faţă de 1972, iar pla­nul productivităţii muncii a fost îndeplinit în industria judeţului în proporţie de 101 la sută, rea­lizările sporind faţă de cele din 1972 cu 8,4 la sută. Creşterea ob­ţinută in anul ce a trecut la pro­ducţia totală industrială în jude­ţul nostru este superioară creşte­rii medii realizate la nivelul eco­nomiei naţionale — 14,7 la­ sută ceea ne reprezintă majori­­ta­rea în bune condiţii a politicii profund ştiinţifice a partidului nostru, de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării. La pro­­ducția marfă industrială, planul O nouă colecţie cu 150 de modele La Tîrgu­l internaţional de bunuri de consum „Tibco" — care îşi va deschide „porţile" la Bucureşti în perioada mai-iunie a.c. — colectivul de creatori de la Fabrica de confecţii „Secuiana" a pro­iectat o colecţie de 150 modele de pantaloni pentru bărbaţi, femei, fete şi băieţi. Noile modele sunt realizate din cele mai noi ţesături de lină şi bumbac, într-o gamă de­­culori şi desene foarte variate. Lansate în lucru zilele trecute, noile modele au şi început să se contureze­­ mai intii pe planşeta desenatoarei artistice Szotyo­­ri Marien. (C. STOENESCU, coresp.j. iSontinmntui î I j jdatoriei \ jimplinite... j ] Scrîşnetul ferăstrăului me- t i­canic, despicînd. liniștea codru- . i lui secular, devine pentru cite- ) \ va clipe strident, ingemănîn- \ t du-se parcă cu vaierul lem­­i­­­nului. Apoi uriașul verde îşi I s leapădă pentru totdeauna ver- t­­­ticalitatea. Omul îşi şterge cu t } inîncca salopetei fruntea lin- } I brobonită de sudoare şi priveş- \ i le cu satisfacţie şi uneori cu t t puţină milă, tainicul arbore. 7 * Apoi, trece mai departe... Aici I i începe metamorfoza „aurului ^ ^ verde". Aici începe şi indus- i trializarea lemnului. ss ★ J — Zău n-avem timp! )­ţi-vă şi dumneavoastră . , l aşteaptă aici! Si mîna şefului 1 \de echipă Lörincz, descrie a­, \ proape un cerc, cuprinzînd­­ \ curtea Fabricii de mobilă din ij ! Sfîntu Gheorghe. i 1 — Măcar aşa „printre pică- 1 \ luri“ ... 1 l Omul dă din cap aproba­­t | lor şi continuăm: \ } i— Ce garnituri sunt astea ? ^ „Vigo“. Sunt 40 de bun­i câți care la ora 12 trebuie să ' ) câţi care iu vru iz acume TM ■ 1 iasă pe poarta fabricii... \ Export ? Da. CONSTANTIN NIȚU (j (Continuare in pag. a 3-a) | ss Uita- i ce ne­ ACŢIUNI DE MUNCA PATRIOTICA . Tovarăşul Ion Olteanu, primarul comunei Barcani, ne comunică , zilnic, în comuna noastră se desfăşoară'' ample acţiuni pentru­ îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor naturale. Astfel, marţi, 20 martie, 40 de cetăţeni din Barcani au ferti­lizat 500 de hectare pe păşu­nea Cresteşti, iar miercuri, în Valea Mare s-au fertilizat încă 130 hectare de păşune. ■ Elevii Şcolii generale nr. 1 din Zăbala au participat re­cent, la noi acţiuni de muncă patriotică, în cadrul acestora ei au defrişat o suprafaţă de peste 5 hectare, redind astfel, păşunatului un nou teren. Harnicii elevi îşi aduc de a­­semenea contribuţia la lucră­rile de construire a dispensa­rului uman, precum şi la în­frumuseţarea comunei lor. ALEX. RADU, corespondent !■■■­­ I DELHI. — Corespon­­■ dentul Agerpres, Ion Pu­­­'ţinenu, transmite: Venind din R.P. Chineză, preşe­dintele Tanzaniei, Julius Nyerere, a făcut o esca­lă la Calcutta, unde a fost întîmpinat de primul- ministru Indira Gandhi şi de alte oficialităţi in­diene. Cu acest prilej, între preşedintele Nye­rere şi premierul Indirat Gandhi au avut loc con­vorbiri, continuate, apoi, de miniştrii de externe ai celor două ţări, VIENA. — Corespon­dentul Agerpres, C Vlad, transmite: Tradi­ţionala Expoziţie inter­naţională de turism şi vacanţe, organizată în I I I vaca fiecare primăvară în lo­calitatea turistică austri­acă Innsbruck, a benefi­ciat, şi în acest an, de o largă participare a Urmelor din Austriaa şi din diferite alte ţări. Standul României, pro­iectat într-o concepţie o­­riginară de Publiturism — Agenţia română de pu­blicitate pentru turism■— a stîrnit un viu interes în rîndul publicului austriac şi al vizitatorilor străini, aliaţi, în această perioa­dă, în localitate, VIENA.­­ La Viena a luat sfirşit reuniunea grupului de experţi al Organizaţiei Ţărilor Ex­portatoare de Petrol (O.P.E.C.) însărcinat cu examinarea proiectului privind crearea unui fond special de sprijini­re a ţărilor în curs de dezvoltare afectate de sporirea preţurilor la petrol. După încheierea dezbaterilor, secretarul general al O.P.E.C.,­­b­­derrahmin Kliene (Nige­ria), a informat că parti­cipanţii au discutat mai multe propuneri concre­te fără a adopta vreo ho­­tărire. Concluziile reu­niunii urmează :a fI pre­zentate ministrilor de re­sort din țările membre, la 10 aprilie, după des­chiderea sesiunii extra­ordinare a Adunării de­ PE SCURT m­)in­tiiața internafirmuld­ i­­ nerale a O.N.U. consa­crate problemelor ener­giei, materiilor prime şi dezvoltării. LAGOS. — Şeful sta­tului nigerian, generalul Yakubu Gowon, a pre­zentat — într-un discurs radiodifuzat — proiectul de buget al ţării pe anul 1974 care totalizează 4,7 miliarde dolari (sumă record). Principalele di­recţii de orientare a cheltuielilor guverna­mentale urmează a fi dezvoltarea agriculturii și modernizarea sistemu­lui educativ. Sei- I­er- I -maj T-T­ ft în agricultura de stat au fost stabilite unităţi etalon a­­tit in producţia vegetală, cit şi în cea animală, care vor de­­veni model în intreaga activi­tate pentru toate unităţile a­­gricole. Dotate cu maşini şi utilaje de mare randament şi organizate pe baza ultimelor rezultate ale cercetării ştiinţi­fice, aceste unităţi au toate condiţiile obţinerii celor mai înalţi indici privind producţia, productivitatea muncii, preţul de cost şi beneficiile. Această activitate de „pilot" a revenit întreprinderilor agricole de stat Amzacea, în producţia vegeta­lă pe terenuri irigate, Helciu­­gatele, pe terenuri­ ne­irigate, Măgurele, în pomicultură, Valea Călugărească, în viticul­tură, Mihai Viteazu, în creşte­rea vacilor de lapte, Peştera, în creşterea oilor, şi Bercesău pentru creşterea porcilor. Cuprinsul V PATRIO­ Ot Pe platforma Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tîrgu Mureş, constructorii şi montorii mureşeni au început lucrările la alte două capacităţi­ de producţie, care fac parte din etapa ,,Ac­id—4". Noile instalaţii vor asigura integral necesarul de amo­niac­ şi acid al otic al combinatului şi vor crea, totodată, însemnate disponibilităţi pentru alte unităţi ale industriei chimice, Ir I.a întreprinderea metalurgică din Bacău a fost conectată la circuitul economic, înainte de termenul stabilit, o nouă capacitate de producţie. Uzina şi-a sporit astfel potenţialul cu încă 5 000 to­ne armături industriale din fontă. Majoritatea utilajelor din dotarea noii capacităţi sunt realizate de întreprinderi specializate din ţară şi au un înalt grad de mecanizare şi automatizare. în următoarele luni, întreprinderea băcăuană va avea posibilitatea de a rezolva in­tegral necesarul economiei naţionale de vane şi robineţi industriali din fontă. T (Continuare în pag. a 3-a) Film intens la semănat la C.A.P. Cernat — una din cele mai mari unităţi agricole din judeţ. Foto : A. BARTFIA REALIZĂRI DE PRESTIGIU LA COMANDA. Colectivul de muncă de la Fabrica de cherestea din Co­mandări — aparţinind de S.I.L. Covasna din cadrul I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc — prin orga-' nizarea mai bună a producţiei şi a muncii a reuşit să încheie înainte de termen trimestrul 1. Astfel, ‘prin depăşirea sarcinilor plani­ficate cu 446 m.c. cherestea de răşinoase, cit şi prin reali­zarea a 2.000 m.p. podină, uti­­lizîndu-se deşeurile — ceea ce înseamnă economisirea a pes­te 54 m.c. cherestea — colec­tivul de aici adaugă noi suc­cese în întrecerea pentru rea­lizarea cincinalului înainte de termen. La aceste realizări de prestigiu, o contribuţie impor­tantă o,au gateriştii din echi­­pa condusă de Bela Debreczi, pendularista Elisabeta Kiss, lăcătuşul de întreţinere Eugen Zonda, precum şi muncitorii Eugen Korent, Francisc Nagy, Anton Fabian şi Andrei Gocs­­man. N. P. a­l— *■*. • „jS'- Sie {WS V­­r 2 -Js J-*. 3l?r ZI}1? £ _-_r DIPLOMA DE ONOARE riizuz.rit:kt■ mp T^diini Ss^-nlîsrEte etajai! i nejfip tai nisui ISSrfe' îwțisj]iTc,ii ,ți LjțgfeB­ ifi rm 3er-c3aaHBi ,­­k! piai: •$; * eisjiippi|S|­țf; Kjjiji l||T ^ irisrre lisfcUSvr dțt tai­lid îa Masai^ a iirt­i.­i'Uî.t iniirSreUHr bi is.est: cei arii,cu b' raia,,ii. i j di,ui:a:ai .ai ei i elUi-U ic ilKiiasab Pl. Bună organizare, ritm alert la semănat • Stadiul avansat al însămînţărilor • 600 ha. cartofi se vor planta în 18 zile • Se vor planta zilnic, 8 hectare peste plan • In acest an vom fi fruntaşi ! Cooperatorii din Turia sunt ho­­tărîţi ca, în acest an, să facă to­tul pentru a obţine producţii re­cord, răspunzînd astfel Chemării Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură., Fiind una din unităţile agricole­ mari din judeţ, cooperativa agricolă de producţie din comuna noas­tră, are în planul de producţie mai multe culturi, la care tre­buie să se obţină producţii mult peste media judeţului. Avind in vedere sarcinile mari din acest an, comitetul comunal de partid a luat, din vreme, toate măsuri­le pentru o bună organizare a muncii, pentru a încheia semă­natul in cel mai scurt timp. Pina în prezent, am semănat întreaga suprafaţă prevăzută pen­tru mac, orzoaica, ovăz, mazăre şi culturi furajere. De asemenea, s-au plantat şi 40 hectare cu bu­taşi de sfeclă. Ritmul insăminţă­­rilor de pînă acum este mulţu­mitor, însă principala „bătălie“ de abia acum începe. Luni vom declanşa plantatul cartofilor. A­­vem toate condiţiile ca nn nu­mai 18 zile să încheiem planta­tul pe cele 100 de hectare afec­tate culturii cartofilor. Avind în vedere că perioada optimă este mai scurtă decit în anii trecuţi, am organizat munca în cele mai mici amănunte. Cartofii se sor­tează, după mărime, în trei ca­tegorii. La această lucrare folo­sim in mare parte mijloacele mecanice pe care le avem la în­­demină, iar cooperatorii partici­pă într-un număr foarte mare la sortatul cartofilor. Pentru a fo­losi la maximum cele 16 maşini de plantat cartofi din dotarea secţiei de mecanizare, am hotă­­rît ca la fiecare capăt de tarla să se afle cartofi în saci. Proce­­dînd în asemenea mod, zilnic, vom putea illanta in plus cu fie­care maşină 0,5 hectare. Deci printr-o bună organizare a mun­cii zilnic plantăm în plus peste productivitatea obişnuită a ma­şinilor 8 hectare. Pentru ca me­canizatorii să poată începe lu­crul dimineaţa cit mai devreme, vom avea stocuri de cartofi pe fiecare tarla. Ţin să menţionez că acordăm o atenţie deosebită calităţii lucrărilor de pregătire a solului. Ne-am programat lucră­rile în aşa fel incit între pregă­tirea terenului şi semănat să e-PECSI ANTON, secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei Turia (Continuare în pag. a 3-a) . INFORMAŢII ULTIMUL­­TERMEN : 15 APRILIE Cererile pentru ocupa­rea posturilor de educa­toare şi învăţători, publi­cate vacante în Buletinul Ministerului Invăţămîn­­tului, pentru judeţul Co­vasna, pot fi depuse la Inspectoratul şcolar ju­deţean pînă la data de 15 aprilie a.c. (d.a.m.) PROGRAMUL BIBI­LOBUZULUI Marţi, 2 aprilie: dimi­neaţa la Olteni, după-a­­miază la Bicsad. Miercuri, 3 aprilie: di­mineaţa , la Păpăuţi, d­u­­­­pă-amiază la Chiuruş. Joi, 4 aprilie: diminea­ţa la Valea Mare, după­ amiaza la Boroşneul Mic. Vineri, 5 aprilie: dimi­neaţa la Telechia, după­­amiaza la Surcea. Sîmbătă, 6 aprilie : Sintiomimnca. Activităţi cultural­­educative şi sportive 2 APRILIE 1974 CHILIENI (Căminul cultural) — Prezentare de filme arti­sti­ce (ora 20). ZAGON (Căminul cultural) — Conferinţa „Cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor ele conducere din agricultură“ (ora 19). LEMNIA (Club) — Informări politice „Evenimentele politice interne şi externe“ (ora 19). CERNAT (Club) — Informări politice „Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Libia şi Argentina" (ora 20). RACOVUL DE SUS (Căminul cultural) — întîlnire cu ingine­rul Kisgyörgy Zoltán (ora 18). TIRGU SI CCI­­SC (I.V.El. Club) — Expunere „Vizitii to­varăşului Nicolae Ceauşescu in Libia, Argentina şi Guineea" (ora 16). CĂPENI (Căminul cultural) —Spectacol prezentat de an­samblul „Măceşul“ (ora 20). Ca fac tinerii din Covasna în timpul liber? „Dacă am fi diriguitori culturali ai oraşului...“ Covasna. Oraşul pensionarilor de altădată, clocoteşte, astăzi de tinereţe. Nu ştiu dacă s-a făcut vreo statistică de dată recentă , dar pot să afirm că acum, in a­­cest oraş, cu un iz tot mai pro­nunţat de staţiune balneoclimate­­­rică de talie recunoscută — tine­retul reprezintă mai mult de două treimi din totalul populaţiei. Cum ar putea fi altfel, cinci la secţia de ţesătorie a vestitelor stofe de Covasna sau la secţia de covoare, ambele aparţinind Cooperativei meşteşugăreşti loca­ He „Avîntul"­­— peste 80 la sută din salariaţi sînt tineri! ... Pe şantierul­­ viitoarei fabrici de P.A.L. de la marginea oraşului, pe cei mai în vîrstă îi poţi nu­măra pe degete ... La Fabrica de mobilă, tineretul e de asemenea preponderent. La fel şi la restul unităţilor. Mai mult de atît, ora­şul are un liceu şi cîteva şcoli generale — socotind şi pe cele de la Voineşti. Ei bine, în mod firesc îţi pui întrebarea : ce fac toţi aceşti ti­neri în orele libere ? Cum şi cu ce folos pentru ei şi pentru so­cietate, şi le petrec ? Întrebarea de fapt, nu e nouă — nici pentru cititorii ziarului nostru şi nici pentru tinerii în cauză! In ce ne priveşte, o re­luăm, operînd o anchetă în rin­­dul tinerilor. Aşadar ... — Valeria Bîrnă, cum îţi pe­treci timpul liber ? Tînăra îh­­rlistă de aproximativ 20^—21 de ani, creatoare de mo­dele la secţia de covoare orien­tale a­­ „Avîntului", ne priveşte parcă nedumerită. E ora 15,30 şi, înainte de a lua cursa locală pen­tru Voineşti, a venit însoţită de colega şi verişoara ei, tînăra ţe­sătoare de covoare Elena Bîrnă­ la barul de zi al hotelului balnear, să bea o cafea. — O dată, de două ori pe săp­­tămînă, mai venim aici să ascul­tăm tonoma­tul şi să bem o ca­fea .... — Staţi mult ? — Maximum o oră ... — Şi după aceea ? — Mergem acasă! — răspund amîndouă. — Şi acasă ? — Ajutăm în gospodăria pă­rinţilor, citim o carte şi, cu vizio- L. VIFOR '(Continuate In pag. a 3-a)

Next