Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-02 / nr. 1222
Proletari din fapte furie, unitivâ . Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean la cinstea celei de a XXX a aniversari ad liberam si a celei de al Xl-lea (andres al p.o. Semn de înaltă preţuire a muncii depuse, puternic imbold in angajarea entuziastă pentru îndeplinirea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen Ing. ZOLTÁN DRUNER, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Printre recentele evenimente, cu o deosebită semnificaţie în viaţa oamenilor muncii din patria noastră, a întregului nostru popor, un loc aparte îl ocupă conferirea prin Decret Prezidenţial a unor ■înalte distincţii — ordine ale Republicii Socialiste România şi a ,,Diplomei de onoare", unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene, întreprinderi şi institute de cercetare şi proiectare pentru rezultatele marcante obţinute in anul 1973, în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor, de plan şi a angajamentelor asumate. După cum se ştie, în întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid in industrie, investiţiiconstrucţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor şi pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economică în ansamblu, judeţul Covasna a primit, pentru ocuparea locului VI „Diploma de onoare". Aprecierea pe care partidul şi statul nostru a acordat-o muncii entuziaste, creatoare depuse de către organizaţiile de partid, de către toţi comuniştii şi lucrătorii din economia judeţului nostru, are o rezonanţă cu totul deosebită prin însăşi faptul că distincţia a fost conferită de întîiul preşedinte din istoria statului şi poporului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. înalta cinstire a hărniciei oamenilor muncii din economia judeţului constituie o preţioasă recunoaştere a strădaniei permanente pentru înscrierea cu rezultate din ce în ce mai bune in efortul general al clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, de a traduce în viaţă, sub conducerea înţeleaptă, clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, a hotărârilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noas-, tră. Anul 1973, a marcat dezvoltarea în ritm susţinut — cantitativă şi calitativă — a industriei judeţului. Astfel, în condiţiile îmbunătăţirii ritmicităţii in realizarea planului, producţia globală industrială aferentă celui de-al treilea an al actualului cincinal a fost realizată, pe data de 27 decembrie 1973, inregistrîndu-se un spor de 17,5 la sută faţă de 1972, iar planul productivităţii muncii a fost îndeplinit în industria judeţului în proporţie de 101 la sută, realizările sporind faţă de cele din 1972 cu 8,4 la sută. Creşterea obţinută in anul ce a trecut la producţia totală industrială în judeţul nostru este superioară creşterii medii realizate la nivelul economiei naţionale — 14,7 la sută ceea ne reprezintă majoritarea în bune condiţii a politicii profund ştiinţifice a partidului nostru, de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării. La producția marfă industrială, planul O nouă colecţie cu 150 de modele La Tîrgul internaţional de bunuri de consum „Tibco" — care îşi va deschide „porţile" la Bucureşti în perioada mai-iunie a.c. — colectivul de creatori de la Fabrica de confecţii „Secuiana" a proiectat o colecţie de 150 modele de pantaloni pentru bărbaţi, femei, fete şi băieţi. Noile modele sunt realizate din cele mai noi ţesături de lină şi bumbac, într-o gamă deculori şi desene foarte variate. Lansate în lucru zilele trecute, noile modele au şi început să se contureze mai intii pe planşeta desenatoarei artistice Szotyori Marien. (C. STOENESCU, coresp.j. iSontinmntui î I j jdatoriei \ jimplinite... j ] Scrîşnetul ferăstrăului me- t icanic, despicînd. liniștea codru- . i lui secular, devine pentru cite- ) \ va clipe strident, ingemănîn- \ t du-se parcă cu vaierul leminului. Apoi uriașul verde îşi I s leapădă pentru totdeauna ver- tticalitatea. Omul îşi şterge cu t } inîncca salopetei fruntea lin- } I brobonită de sudoare şi priveş- \ i le cu satisfacţie şi uneori cu t t puţină milă, tainicul arbore. 7 * Apoi, trece mai departe... Aici I i începe metamorfoza „aurului ^ ^ verde". Aici începe şi indus- i trializarea lemnului. ss ★ J — Zău n-avem timp! )ţi-vă şi dumneavoastră . , l aşteaptă aici! Si mîna şefului 1 \de echipă Lörincz, descrie a, \ proape un cerc, cuprinzînd \ curtea Fabricii de mobilă din ij ! Sfîntu Gheorghe. i 1 — Măcar aşa „printre pică- 1 \ luri“ ... 1 l Omul dă din cap aprobat | lor şi continuăm: \ } i— Ce garnituri sunt astea ? ^ „Vigo“. Sunt 40 de buni câți care la ora 12 trebuie să ' ) câţi care iu vru iz acume TM ■ 1 iasă pe poarta fabricii... \ Export ? Da. CONSTANTIN NIȚU (j (Continuare in pag. a 3-a) | ss Uita- i ce ne ACŢIUNI DE MUNCA PATRIOTICA . Tovarăşul Ion Olteanu, primarul comunei Barcani, ne comunică , zilnic, în comuna noastră se desfăşoară'' ample acţiuni pentru îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor naturale. Astfel, marţi, 20 martie, 40 de cetăţeni din Barcani au fertilizat 500 de hectare pe păşunea Cresteşti, iar miercuri, în Valea Mare s-au fertilizat încă 130 hectare de păşune. ■ Elevii Şcolii generale nr. 1 din Zăbala au participat recent, la noi acţiuni de muncă patriotică, în cadrul acestora ei au defrişat o suprafaţă de peste 5 hectare, redind astfel, păşunatului un nou teren. Harnicii elevi îşi aduc de asemenea contribuţia la lucrările de construire a dispensarului uman, precum şi la înfrumuseţarea comunei lor. ALEX. RADU, corespondent !■■■ I DELHI. — Corespon■ dentul Agerpres, Ion Pu'ţinenu, transmite: Venind din R.P. Chineză, preşedintele Tanzaniei, Julius Nyerere, a făcut o escală la Calcutta, unde a fost întîmpinat de primul- ministru Indira Gandhi şi de alte oficialităţi indiene. Cu acest prilej, între preşedintele Nyerere şi premierul Indirat Gandhi au avut loc convorbiri, continuate, apoi, de miniştrii de externe ai celor două ţări, VIENA. — Corespondentul Agerpres, C Vlad, transmite: Tradiţionala Expoziţie internaţională de turism şi vacanţe, organizată în I I I vaca fiecare primăvară în localitatea turistică austriacă Innsbruck, a beneficiat, şi în acest an, de o largă participare a Urmelor din Austriaa şi din diferite alte ţări. Standul României, proiectat într-o concepţie originară de Publiturism — Agenţia română de publicitate pentru turism■— a stîrnit un viu interes în rîndul publicului austriac şi al vizitatorilor străini, aliaţi, în această perioadă, în localitate, VIENA. La Viena a luat sfirşit reuniunea grupului de experţi al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (O.P.E.C.) însărcinat cu examinarea proiectului privind crearea unui fond special de sprijinire a ţărilor în curs de dezvoltare afectate de sporirea preţurilor la petrol. După încheierea dezbaterilor, secretarul general al O.P.E.C.,bderrahmin Kliene (Nigeria), a informat că participanţii au discutat mai multe propuneri concrete fără a adopta vreo hotărire. Concluziile reuniunii urmează :a fI prezentate ministrilor de resort din țările membre, la 10 aprilie, după deschiderea sesiunii extraordinare a Adunării de PE SCURT m)intiiața internafirmuld i nerale a O.N.U. consacrate problemelor energiei, materiilor prime şi dezvoltării. LAGOS. — Şeful statului nigerian, generalul Yakubu Gowon, a prezentat — într-un discurs radiodifuzat — proiectul de buget al ţării pe anul 1974 care totalizează 4,7 miliarde dolari (sumă record). Principalele direcţii de orientare a cheltuielilor guvernamentale urmează a fi dezvoltarea agriculturii și modernizarea sistemului educativ. Sei- Ier- I -maj T-T ft în agricultura de stat au fost stabilite unităţi etalon atit in producţia vegetală, cit şi în cea animală, care vor deveni model în intreaga activitate pentru toate unităţile agricole. Dotate cu maşini şi utilaje de mare randament şi organizate pe baza ultimelor rezultate ale cercetării ştiinţifice, aceste unităţi au toate condiţiile obţinerii celor mai înalţi indici privind producţia, productivitatea muncii, preţul de cost şi beneficiile. Această activitate de „pilot" a revenit întreprinderilor agricole de stat Amzacea, în producţia vegetală pe terenuri irigate, Helciugatele, pe terenuri neirigate, Măgurele, în pomicultură, Valea Călugărească, în viticultură, Mihai Viteazu, în creşterea vacilor de lapte, Peştera, în creşterea oilor, şi Bercesău pentru creşterea porcilor. Cuprinsul V PATRIO Ot Pe platforma Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tîrgu Mureş, constructorii şi montorii mureşeni au început lucrările la alte două capacităţi de producţie, care fac parte din etapa ,,Acid—4". Noile instalaţii vor asigura integral necesarul de amoniac şi acid al otic al combinatului şi vor crea, totodată, însemnate disponibilităţi pentru alte unităţi ale industriei chimice, Ir I.a întreprinderea metalurgică din Bacău a fost conectată la circuitul economic, înainte de termenul stabilit, o nouă capacitate de producţie. Uzina şi-a sporit astfel potenţialul cu încă 5 000 tone armături industriale din fontă. Majoritatea utilajelor din dotarea noii capacităţi sunt realizate de întreprinderi specializate din ţară şi au un înalt grad de mecanizare şi automatizare. în următoarele luni, întreprinderea băcăuană va avea posibilitatea de a rezolva integral necesarul economiei naţionale de vane şi robineţi industriali din fontă. T (Continuare în pag. a 3-a) Film intens la semănat la C.A.P. Cernat — una din cele mai mari unităţi agricole din judeţ. Foto : A. BARTFIA REALIZĂRI DE PRESTIGIU LA COMANDA. Colectivul de muncă de la Fabrica de cherestea din Comandări — aparţinind de S.I.L. Covasna din cadrul I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc — prin orga-' nizarea mai bună a producţiei şi a muncii a reuşit să încheie înainte de termen trimestrul 1. Astfel, ‘prin depăşirea sarcinilor planificate cu 446 m.c. cherestea de răşinoase, cit şi prin realizarea a 2.000 m.p. podină, utilizîndu-se deşeurile — ceea ce înseamnă economisirea a peste 54 m.c. cherestea — colectivul de aici adaugă noi succese în întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. La aceste realizări de prestigiu, o contribuţie importantă o,au gateriştii din echipa condusă de Bela Debreczi, pendularista Elisabeta Kiss, lăcătuşul de întreţinere Eugen Zonda, precum şi muncitorii Eugen Korent, Francisc Nagy, Anton Fabian şi Andrei Gocsman. N. P. al— *■*. • „jS'- Sie {WS Vr 2 -Js J-*. 3l?r ZI}1? £ _-_r DIPLOMA DE ONOARE riizuz.rit:kt■ mp T^diini Ss^-nlîsrEte etajai! i nejfip tai nisui ISSrfe' îwțisj]iTc,ii ,ți LjțgfeB ifi rm 3er-c3aaHBi ,k! piai: •$; * eisjiippi|S|țf; Kjjiji l||T ^ irisrre lisfcUSvr dțt tailid îa Masai^ a iirti.i'Uî.t iniirSreUHr bi is.est: cei arii,cu b' raia,,ii. i j di,ui:a:ai .ai ei i elUi-U ic ilKiiasab Pl. Bună organizare, ritm alert la semănat • Stadiul avansat al însămînţărilor • 600 ha. cartofi se vor planta în 18 zile • Se vor planta zilnic, 8 hectare peste plan • In acest an vom fi fruntaşi ! Cooperatorii din Turia sunt hotărîţi ca, în acest an, să facă totul pentru a obţine producţii record, răspunzînd astfel Chemării Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură., Fiind una din unităţile agricole mari din judeţ, cooperativa agricolă de producţie din comuna noastră, are în planul de producţie mai multe culturi, la care trebuie să se obţină producţii mult peste media judeţului. Avind in vedere sarcinile mari din acest an, comitetul comunal de partid a luat, din vreme, toate măsurile pentru o bună organizare a muncii, pentru a încheia semănatul in cel mai scurt timp. Pina în prezent, am semănat întreaga suprafaţă prevăzută pentru mac, orzoaica, ovăz, mazăre şi culturi furajere. De asemenea, s-au plantat şi 40 hectare cu butaşi de sfeclă. Ritmul insăminţărilor de pînă acum este mulţumitor, însă principala „bătălie“ de abia acum începe. Luni vom declanşa plantatul cartofilor. Avem toate condiţiile ca nn numai 18 zile să încheiem plantatul pe cele 100 de hectare afectate culturii cartofilor. Avind în vedere că perioada optimă este mai scurtă decit în anii trecuţi, am organizat munca în cele mai mici amănunte. Cartofii se sortează, după mărime, în trei categorii. La această lucrare folosim in mare parte mijloacele mecanice pe care le avem la îndemină, iar cooperatorii participă într-un număr foarte mare la sortatul cartofilor. Pentru a folosi la maximum cele 16 maşini de plantat cartofi din dotarea secţiei de mecanizare, am hotărît ca la fiecare capăt de tarla să se afle cartofi în saci. Procedînd în asemenea mod, zilnic, vom putea illanta in plus cu fiecare maşină 0,5 hectare. Deci printr-o bună organizare a muncii zilnic plantăm în plus peste productivitatea obişnuită a maşinilor 8 hectare. Pentru ca mecanizatorii să poată începe lucrul dimineaţa cit mai devreme, vom avea stocuri de cartofi pe fiecare tarla. Ţin să menţionez că acordăm o atenţie deosebită calităţii lucrărilor de pregătire a solului. Ne-am programat lucrările în aşa fel incit între pregătirea terenului şi semănat să e-PECSI ANTON, secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei Turia (Continuare în pag. a 3-a) . INFORMAŢII ULTIMULTERMEN : 15 APRILIE Cererile pentru ocuparea posturilor de educatoare şi învăţători, publicate vacante în Buletinul Ministerului Invăţămîntului, pentru judeţul Covasna, pot fi depuse la Inspectoratul şcolar judeţean pînă la data de 15 aprilie a.c. (d.a.m.) PROGRAMUL BIBILOBUZULUI Marţi, 2 aprilie: dimineaţa la Olteni, după-amiază la Bicsad. Miercuri, 3 aprilie: dimineaţa , la Păpăuţi, după-amiază la Chiuruş. Joi, 4 aprilie: dimineaţa la Valea Mare, după amiaza la Boroşneul Mic. Vineri, 5 aprilie: dimineaţa la Telechia, dupăamiaza la Surcea. Sîmbătă, 6 aprilie : Sintiomimnca. Activităţi culturaleducative şi sportive 2 APRILIE 1974 CHILIENI (Căminul cultural) — Prezentare de filme artistice (ora 20). ZAGON (Căminul cultural) — Conferinţa „Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor ele conducere din agricultură“ (ora 19). LEMNIA (Club) — Informări politice „Evenimentele politice interne şi externe“ (ora 19). CERNAT (Club) — Informări politice „Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Libia şi Argentina" (ora 20). RACOVUL DE SUS (Căminul cultural) — întîlnire cu inginerul Kisgyörgy Zoltán (ora 18). TIRGU SI CCISC (I.V.El. Club) — Expunere „Vizitii tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Libia, Argentina şi Guineea" (ora 16). CĂPENI (Căminul cultural) —Spectacol prezentat de ansamblul „Măceşul“ (ora 20). Ca fac tinerii din Covasna în timpul liber? „Dacă am fi diriguitori culturali ai oraşului...“ Covasna. Oraşul pensionarilor de altădată, clocoteşte, astăzi de tinereţe. Nu ştiu dacă s-a făcut vreo statistică de dată recentă , dar pot să afirm că acum, in acest oraş, cu un iz tot mai pronunţat de staţiune balneoclimaterică de talie recunoscută — tineretul reprezintă mai mult de două treimi din totalul populaţiei. Cum ar putea fi altfel, cinci la secţia de ţesătorie a vestitelor stofe de Covasna sau la secţia de covoare, ambele aparţinind Cooperativei meşteşugăreşti loca He „Avîntul"— peste 80 la sută din salariaţi sînt tineri! ... Pe şantierul viitoarei fabrici de P.A.L. de la marginea oraşului, pe cei mai în vîrstă îi poţi număra pe degete ... La Fabrica de mobilă, tineretul e de asemenea preponderent. La fel şi la restul unităţilor. Mai mult de atît, oraşul are un liceu şi cîteva şcoli generale — socotind şi pe cele de la Voineşti. Ei bine, în mod firesc îţi pui întrebarea : ce fac toţi aceşti tineri în orele libere ? Cum şi cu ce folos pentru ei şi pentru societate, şi le petrec ? Întrebarea de fapt, nu e nouă — nici pentru cititorii ziarului nostru şi nici pentru tinerii în cauză! In ce ne priveşte, o reluăm, operînd o anchetă în rindul tinerilor. Aşadar ... — Valeria Bîrnă, cum îţi petreci timpul liber ? Tînăra îhrlistă de aproximativ 20^—21 de ani, creatoare de modele la secţia de covoare orientale a „Avîntului", ne priveşte parcă nedumerită. E ora 15,30 şi, înainte de a lua cursa locală pentru Voineşti, a venit însoţită de colega şi verişoara ei, tînăra ţesătoare de covoare Elena Bîrnă la barul de zi al hotelului balnear, să bea o cafea. — O dată, de două ori pe săptămînă, mai venim aici să ascultăm tonomatul şi să bem o cafea .... — Staţi mult ? — Maximum o oră ... — Şi după aceea ? — Mergem acasă! — răspund amîndouă. — Şi acasă ? — Ajutăm în gospodăria părinţilor, citim o carte şi, cu vizio- L. VIFOR '(Continuate In pag. a 3-a)