Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-25 / nr. 1242

REMIE A COMISIEI ECONOMICE O. R. U. PENTRU EUROPA ^ Lu­crările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prezenţa şefului statului ro­mân la această importantă reuniune internaţională rele­vă, încă o dată, cu pregnan­tă, interesul viu pe care ţara noastră îl manifestă fată de activitatea acestui organism al O.N.U., fată de rolul său însemnat in promovarea spi­ritului de cooperare intre ţă­rile membre ale Comisiei, în­tre toate statele lumii, pe ba­ze egale, durabile şi reciproc avantajoase, în procesul de e­­d­ificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colabo­rare fructuoasă între naţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, un chip marcant, hotărîrea Ro­mâniei socialiste de a-şi adu­ce şi în viitor o contribuţie activă la diviziunea interna­ţională a muncii, la amplifi­carea schimbului de valori materiale şi spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă şi rodnică con­lucrare, în care relaţiile din­tre state, indiferent de orîn­­duirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dez­voltare, să fie aşezate con­stant şi temeinic pe principii­le deplinei egalităţi în drep­turi, respectului independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc,, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa, asigu­rării dreptului fiecărui popor de a-şi organiza viaţa con­form năzuinţelor şi­ aspiraţii­lor proprii. (Continuare in pag . 4 a) Doamnelor şi Domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere­­ să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanţilor la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice- O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile îşi desfăşoară lu­crările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în îm­prejurări cînd popoarele europe­ne, ca dealtfel toate naţiunile lu­mii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relaţii inechita­bile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolo­­nialiste, de prelungirea crizei mo­netare şi accentuate in ultima vreme de criza energiei, de difi­cultăţile asigurării materiilor pri­me, de alte aspecte ale vieţii e­­conomice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt în­scrise cooperarea in sfera produc­ţiei şi schimburile de bunuri ma­teriale, colaborarea in domeniul ştiinţei şi tehnologiei, este che­mată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii e­­forturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de impor­tanţă majoră ale continentului, a­­le întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirit­­tu­ale, de informaţii şi de expe­rienţă reprezintă în lumea­­moder­nă o necesitate obiectivă a evolu­­ţiei fiecărei ţări în pas cu cuce­ririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersu­lui înainte al întregii umanităţi. Analizînd realitatea în această lu­mină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, teh­­nico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continentul europe­an. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frânează desfă­şurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după pă­rerea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe ţărimul asigurării, folosirii şi gos­podăririi raţionale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al amelio­rării mediului ambiant, al perfec­ţionării mijloacelor de comunica­ţii şi telecomunicaţii, precum şi în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de impor­tant ar avea în acest sens aşeza­rea raporturilor dintre naţiuni pe principii noi de egalitate şi de­mocratice. Tocmai în această di­recţie apreciem că Comisia Econo­mică O.N.U. pentru Europa poa­te aduce o contribuţie deosebit de preţioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul an­samblu al relaţiilor intereuropene a principiilor egalităţii şi echită­ţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaţionale. înlătu­rarea măsurilor discriminatorii, a taxelor şi suprataxelor constituie o cerinţă obiectivă pentru realiza­rea unei largi cooperări economi­ce între ţările europene. de ase­menea, este necesar ca ţările con­tinentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile na­ţionale. Progresul material, soci­al şi cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se ac­ţioneze cu toată fermitatea şi con­­secvenţa împotriva împărţirii Eu­ropei în blocuri economice închi­se, pentru relaţii nestingherite in­tre toate statele continentului nostru, în soluţionarea probleme­lor complexe ale relaţiilor econo­mice, tarile europene trebuie să acţioneze nu, de pe poziţii de concu­renţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării ac­tive la făurirea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe egalitate şi echitate, pe crea­rea unor raporturi juste între pre­ţurile materiilor prime şi ale produselor industriale. La stabili­rea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi prin­cipii obiective care să permită comensurarea justă a valorii di­feritelor produse, înlăturarea acţ­iunilor speculative sau de con­junctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea relaţiilor economice, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dez­voltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Pro­­c­edînd astfel, Gdft­isia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noi­lor raporturi economice, va deter­ (Continuare in pag. a 4-a) Cu­vîntarea to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU I IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI ’e şantierul Fabricii de spirt din Ozun Demarajul lucrărilor — garanţia realizării la timp a obiectivului Noua investiţie, aparţinînd de­treprinderea de spirt din Sfîntu Georghe. Fabrica de spirt din Oz­iu, ale cărei lucrări au fost ata­te in trimestrul I din acest,an, are­rmen de punere in funcţiune la martie 1975. Planul primului imestru a fost realizat în pro­­ prţie de 101,3 rrrmmtirvr1«** , sută, pe to­n­, şi 117 la iţă la con­­jucţii montaj, tilajele ne­­asare sunt con­­act­ate in ma­­memmmmmmemmam iritatea lor — peste 85 la ită din totalul necesar de utila­și 100 la sută pentru cele cu­rmen de livrare in acest an f figurîndu-se o corelare judicioa-­ă a termenelor de livrare de că­­e furnizori, cu termenele de antaj prevăzute prin plan. Lu­­cările de construcţii propriu-zise nt executate de Lotul de con­­rucţii nr. 2, punctul de lucru Cl­in, aparţinînd de T.C.M. Braşov,­­ partea lucrărilor de realizare montare a centralei termice de chipe de constructori aparţinînd zonei „Vulcan", în cadrul adunării generale a grupei sindicale, pe luna trecută, cei ce muncesc la secţia de piu­liţe din cadrul Întreprinderii de şuruburi Tîrgu Secuiesc, s-au angajat ca în întîmpinarea zilei de 1 Mai să realizeze o produc­ţie suplimentară de organe de asamblare în valoare de 275.000 lei. Caile stabilite pentru onorarea acestui important angajament al lor vor fi —între altele —utiliza­rea mai bună a maşinilor şi in­stalaţiilor, precum şi a timpului de lucru. Dintre cei care în aceste zile se situează în fruntea întrecerii, sunt muncitorii Mar Árpád, Marti — între beneficiar şi construc­tor — ne spunea tov. Luca Paras­­chivescu, şef birou plan dezvolta­re la întreprinderea de spirt — există la ora actuală o bună co­laborare. Dacă această colaborare se va menţine pe tot parcursul e­­xecuţiei investiţiei, rezultatele, suntem­ siguri, vor fi pe mă­sura aşteptă­rilor. Pentru luna aprilie în funcţie de si­tuaţia existen- MMMNMMiMMiîm­B l l­­a începu­tul lunii pe şantier, am defal­cat împreună cu constructorul sarcinile aferente lunii şi pe de­cade, astfel incit să putem realiza circa 30 la sută din planul trimes­trului II. Deci, pe şantierul Fabricii de spirt de la Ozun, demarajul lu­crărilor este bun, ceea ce nu poa­te decit să mulţumească. Aşa cum ziua bună se cunoaşte de dimi­neaţă, şi în cazul acestei lucrări PREDA NIŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) Géza, Gheorghe Popa, Eugen Kocsis, Ştefan Kovács, Boro Ka­dar, Vasile Bîrligă, Ştefan Bidiga, Tifon Sara, Hodor Iuliana, Mihai Molnár ş.a. Ing. MIRCEA TURDEANU, corespondent CU 9 ZILE MAI DEVREME Harnicul colectiv de muncă de la întreprinderea de spirt şi lichioruri din Sfintu Gheor­ghe, consecvent hotărîrii lua­te de a întîmpina a XXX-a a­­niversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. cu rezultate remarca­bile, anunţă îndeplinirea sar­cinilor planului de producţie industrială aferent primelor 4 luni cu 9 zile mai devreme. Succesul închinat marii sărbă­tori a­ muncii înregistrează în contul depăşirilor peste plan o valoare de peste 700.000 lei. „Vom depăşi planul cu 215.000 lei!“ Proletari din toate tarife,unifi-va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean H­­ SFINTU GHEORGHE Dreptul de a ajunge şi a juca pe scena unui concurs reprezintă încununarea unei activităţi susţi­nute, recunoaşterea unui nivel artistic corespunzător competiţii­lor, rodul unei munci pasionante de zi cu zi, atît a artiştilor, cit şi a acelora care se ocupă de pregătirea lor. Şi, pierind de la această idee putem spune că re­centul concurs al formaţiilor mu­­zical-coregrafice, (faza judeţeană) din sala Teatrului maghiar de stat din, Sfintu Gheorghe, a constituit o adevărată trecere în revistă a artei de amatori din care actul de cultură n-a avut decit de cîş­­tigat. Desfăşurat in cinstea celor două evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării pa­triei şi Congresul al XI-lea al partidului ■— concursul a reunit pe scenă peste 300 de artişti a­­matori şi ceea ce bucură, în ma­rea lor majoritate tineri. Prezen­ţa lor pledează convingător pen­tru antrenarea acestora, în con­tinuare cu şi mai multă intensita­te în activităţile cultural-educati­ve, în procesul de culturalizare a maselor. Şi ca efect se poate a­­firma că nota dominantă a aces­tei revărsări de cîntec şi joc­a­tiv al reporterului nu ştie pentru ce să opteze. Prea multe formaţii au dezvăluit reale potente artisti­ce, arta interpretativă, talentul, dragostea pentru frumos, confe­rind numerelor prezentate un ni­vel corespunzător exigenţelor ac­tuale. Valorificarea superioară a te­zaurului folcloric autentic­­ ro­mânesc şi maghiar — (formaţiile ghe şi Căminului cultural Ciu­mernic, grupurile vocale ale în­treprinderii textile „Oltul" şi Că­minului cultural din Sita Buzău­lui, taraful Casei de cultură din întorsura Buzăului, soliştii vocali Nemes György şi Gheorghe Bu­­larca ş.a.), prezenţa dansurilor cu temă inspirată din activitatea oa­menilor muncii din judeţ (deşi încă timid, totuşi un început bun care va trebui în continuare di­versificat, aprofundat şi extins), interpretate de dansatorii Cămi­nului cultural din Micfalău („Cu­lesul roadelor") şi cei ai Casei de cultură din Sfîntu Gheorghe („La fîntîna cu apă minerală"), aduce­rea pe scenă a unor „secvenţe" din activitatea şi viaţa omului de azi (programul „Iubesc acest o­­raş", prezentat de formaţia de estradă a întreprinderii textile „Oltul") — sînt argumente care dovedesc preocuparea celor care îndrumă mişcarea artistică de a­­matori spre o activitate cu con­ţinut profund educativ, patriotic la un nivel artistic superior. Aşadar, în acest sens, s-au fă­cut paşi serioşi înainte. E impor­tant, ca acest drum să fie ascen­dent, pentru ca toate formaţiile muzical-coregrafice (unele dintre ele s-au prezentat mai puţin pre­gătite), să se ridice la acelaşi ni­vel artistic. Ar avea de cîştigat, atît arta amatoare, cit şi arta in general. G. ONCIU HAGHIG Este evident că repertoriul, te­matica pieselor puse în scenă la unităţile noastre culturale confe­ră — în primul rînd — noţiunii de teatru, în general, atributul de VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 3-a) constituit-o optimismul. Un op­ de dansuri I.I.I.L. Sfîntu Gheor­himism robust, tonic, pe care l-am dori mereu in preajma noastră, zi de zi. Acum cînd scriem această­ „cro­nică, de spectacol",, ochiul selec­ Concursurile formaţiilor muzical­­ coregrafice şi de teatru Faza judeţeană - un real succes al mişcării artistice de amatori Anul Vii, nr. 1242 J­O­I, 25 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Vizita preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, în ţara noastră Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, îm­preună cu tovarăşul Emil Bod­­naraş, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie in judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de aseme­nea, persoanele oficiale costari­­cane care îl însoţesc pe distin­sul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Ri­ca, şeful statului costarican a fost­ întîmpinat de Gheorghe Pe­­trescu, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, de membri ai Co­mitetelor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de condu­cători de întreprinderi şi institu­ţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprinde­re „Electroputere", ale cărei pro­duse sunt exportate şi pe conti­nentul sud-american. La sosirea in unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantines­­cu, adjunct al ministrului indus­triei construcţiilor de maşini­­unelte şi electrotehnicii, precum şi de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vi­zitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnico­­economici şi funcţionali ai pro­duselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul uni­tăţii pentru succesele obţinute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărţire, pre­şedintelui Figueres îi este înmâ­nată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electri­ce de 5.100 kilowaţi, unul dintre produsele de bază ce poartă in­scripţia „Electroputere" — Cra­iova. Coloana oficială de maşini tra­versează apoi oraşul, indreptin­­du-se spre Complexul de sere (Continuare în pag a 4-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D­ECRET PRIVIND PROGRAMUL DE LUCRU ÎN ZILELE DE 1 ŞI 2 MAI 1974 ŞI STABI­LIREA CA NELUCRATOARE A ZILEI DE 4 MAI 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de nume­roase colective de oameni ai muncii din unităţi­le socialiste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, in scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activită­ţii economice, şi de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, decretează: ART. 1. Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lu­crătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. Ziua de 4 mai 1974 se declară zi ne­lucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară pro­ces continuu de muncă, precum și unităţilor a­­gricole de stat și cooperatiste. ART. 3. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comer­ciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei in ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România mmmmmammammmmmm Pagina a 2-a SALUT VOIOS ŞI RECU­NOSCĂTOR PARTIDU­LUI, OCROTITOR PĂRINTE pentru dumneavoastră EXPUNERE Mîine, vineri, 26 aprilie, ora 17:00, la Casa corpului di­dactic, va avea loc o expunere cu tema: „Noţiuni de infor­matică", ea va fi susţinută de inginerul Sándor Ştefan. Partici­pă profesorii de matematică din judeţ. (i.d.). UN CENTRU DE PRIMIRE-PREDARE S.C.V. In cadrul serviciilor de pres­tări către populaţie, coopera­tiva „Hărnicia" a deschis, re­cent, la Covasna, pe linie de S.C.V. (spălătorie, curăţătorie şi vopsitorie) un centru de pri­­mire-predare rezolvîndu-se ast­fel un mai vechi deziderat al femeilor din această localitate. (f.n.) „MODA PRIMĂVARA-VARA 1974“ O interesantă manifestare se anunţă pentru sîmbătă, 27 apri­POLICLINICĂ CU PLATĂ LA TÎRGU SECUIESC La propunerea cetăţenilor din circumscripţiile electorale ale oraşului s-a deschis la Tîrgu Secuiesc o policlinică cu pla­tă pentru secţiile interne şi stomatologie, deservită de medici cu­­înaltă pregătire profesională. Policlinica este situată în zona centrală a oraşului şi este deschisă zilnic, între orele 14 şi 20. (a.r.) fie, ora 20, la Casa orăşeneas­că de cultură din oraşul Co­vasna . „Parada modei primă­­vară-vară '74". O bogată gamă de confecţii — circa 80 mode­le, pentru amintitele , sezoane — tricotaje, încălţăminte şi marochinărie — vor fi înfăţişa­tă cu acest prilej. Modelele poartă marca de execu­ţie a cooperativelor meşteşu­găreşti „Avîntul" Covasna, „Muncitorul" Tîrgu Secuiesc şi „Hărnicia“ Sfîntu Gheorghe. (î­g) Kész László, unul dintre mun­­ citorii fruntaşi ai şantierului nr. 2. I.J.C.M. Foto : BARTHA ÁRPÁD Activităţi cultural- 25 aprilie 1974 ÎNTORSURA BUZĂULUI (Casa de cultură) — Joia ti­neretului, cu tema „Tineretul şi religia" (ora 17). TÎRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Program cultural­­artistic prezentat de formaţia Cooperativei de consum (ora 19). COVASNA (liceu) — Intîl­­nire cu redactorul revistei „Korunk", Toth Sándor (ora 13), COVASNA (Biblioteca o­­rășenească) — întîlnire cu redactorul revistei „Korunk", Toth Sándor (ora 17), HAGHIG (Căminul cultural) — Joia tineretului, cu tema „Tineretul — participant ac­tiv la opera de edificare so­cialistă în patria noastră" (ora 19). ARACI (Căminul cultural) — Dezbatere cu tema „Spiri­tul revoluţionar şi patriotis­mul socialist" (ora 19). COMANDAU (Căminul cul­tural) — Spectacol artistic prezentat de ansamblul „Mă­­cieşul" (ora 20).

Next