Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-25 / nr. 1242
REMIE A COMISIEI ECONOMICE O. R. U. PENTRU EUROPA ^ Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prezenţa şefului statului român la această importantă reuniune internaţională relevă, încă o dată, cu pregnantă, interesul viu pe care ţara noastră îl manifestă fată de activitatea acestui organism al O.N.U., fată de rolul său însemnat in promovarea spiritului de cooperare intre ţările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile şi reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între naţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, un chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la diviziunea internaţională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale şi spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă şi rodnică conlucrare, în care relaţiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie aşezate constant şi temeinic pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc,, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa, asigurării dreptului fiecărui popor de a-şi organiza viaţa conform năzuinţelor şi aspiraţiilor proprii. (Continuare in pag . 4 a) Doamnelor şi Domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanţilor la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice- O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile îşi desfăşoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca dealtfel toate naţiunile lumii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relaţii inechitabile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare şi accentuate in ultima vreme de criza energiei, de dificultăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea in sfera producţiei şi schimburile de bunuri materiale, colaborarea in domeniul ştiinţei şi tehnologiei, este chemată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii eforturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de importanţă majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirittuale, de informaţii şi de experienţă reprezintă în lumeamodernă o necesitate obiectivă a evoluţiei fiecărei ţări în pas cu cuceririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersului înainte al întregii umanităţi. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continentul european. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frânează desfăşurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe ţărimul asigurării, folosirii şi gospodăririi raţionale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecţionării mijloacelor de comunicaţii şi telecomunicaţii, precum şi în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens aşezarea raporturilor dintre naţiuni pe principii noi de egalitate şi democratice. Tocmai în această direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuţie deosebit de preţioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relaţiilor intereuropene a principiilor egalităţii şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaţionale. înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor şi suprataxelor constituie o cerinţă obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările europene. de asemenea, este necesar ca ţările continentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Progresul material, social şi cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi consecvenţa împotriva împărţirii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestingherite intre toate statele continentului nostru, în soluţionarea problemelor complexe ale relaţiilor economice, tarile europene trebuie să acţioneze nu, de pe poziţii de concurenţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe egalitate şi echitate, pe crearea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale. La stabilirea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi principii obiective care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea relaţiilor economice, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Procedînd astfel, Gdftisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va deter (Continuare in pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU I IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI ’e şantierul Fabricii de spirt din Ozun Demarajul lucrărilor — garanţia realizării la timp a obiectivului Noua investiţie, aparţinînd detreprinderea de spirt din Sfîntu Georghe. Fabrica de spirt din Oziu, ale cărei lucrări au fost atate in trimestrul I din acest,an, arermen de punere in funcţiune la martie 1975. Planul primului imestru a fost realizat în pro prţie de 101,3 rrrmmtirvr1«** , sută, pe ton, şi 117 la iţă la conjucţii montaj, tilajele neasare sunt conactate in mamemmmmmmemmam iritatea lor — peste 85 la ită din totalul necesar de utilași 100 la sută pentru cele curmen de livrare in acest an f figurîndu-se o corelare judicioa-ă a termenelor de livrare de căe furnizori, cu termenele de antaj prevăzute prin plan. Lucările de construcţii propriu-zise nt executate de Lotul de conrucţii nr. 2, punctul de lucru Clin, aparţinînd de T.C.M. Braşov, partea lucrărilor de realizare montare a centralei termice de chipe de constructori aparţinînd zonei „Vulcan", în cadrul adunării generale a grupei sindicale, pe luna trecută, cei ce muncesc la secţia de piuliţe din cadrul Întreprinderii de şuruburi Tîrgu Secuiesc, s-au angajat ca în întîmpinarea zilei de 1 Mai să realizeze o producţie suplimentară de organe de asamblare în valoare de 275.000 lei. Caile stabilite pentru onorarea acestui important angajament al lor vor fi —între altele —utilizarea mai bună a maşinilor şi instalaţiilor, precum şi a timpului de lucru. Dintre cei care în aceste zile se situează în fruntea întrecerii, sunt muncitorii Mar Árpád, Marti — între beneficiar şi constructor — ne spunea tov. Luca Paraschivescu, şef birou plan dezvoltare la întreprinderea de spirt — există la ora actuală o bună colaborare. Dacă această colaborare se va menţine pe tot parcursul execuţiei investiţiei, rezultatele, suntem siguri, vor fi pe măsura aşteptărilor. Pentru luna aprilie în funcţie de situaţia existen- MMMNMMiMMiîmB l la începutul lunii pe şantier, am defalcat împreună cu constructorul sarcinile aferente lunii şi pe decade, astfel incit să putem realiza circa 30 la sută din planul trimestrului II. Deci, pe şantierul Fabricii de spirt de la Ozun, demarajul lucrărilor este bun, ceea ce nu poate decit să mulţumească. Aşa cum ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, şi în cazul acestei lucrări PREDA NIŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) Géza, Gheorghe Popa, Eugen Kocsis, Ştefan Kovács, Boro Kadar, Vasile Bîrligă, Ştefan Bidiga, Tifon Sara, Hodor Iuliana, Mihai Molnár ş.a. Ing. MIRCEA TURDEANU, corespondent CU 9 ZILE MAI DEVREME Harnicul colectiv de muncă de la întreprinderea de spirt şi lichioruri din Sfintu Gheorghe, consecvent hotărîrii luate de a întîmpina a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. cu rezultate remarcabile, anunţă îndeplinirea sarcinilor planului de producţie industrială aferent primelor 4 luni cu 9 zile mai devreme. Succesul închinat marii sărbători a muncii înregistrează în contul depăşirilor peste plan o valoare de peste 700.000 lei. „Vom depăşi planul cu 215.000 lei!“ Proletari din toate tarife,unifi-va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean H SFINTU GHEORGHE Dreptul de a ajunge şi a juca pe scena unui concurs reprezintă încununarea unei activităţi susţinute, recunoaşterea unui nivel artistic corespunzător competiţiilor, rodul unei munci pasionante de zi cu zi, atît a artiştilor, cit şi a acelora care se ocupă de pregătirea lor. Şi, pierind de la această idee putem spune că recentul concurs al formaţiilor muzical-coregrafice, (faza judeţeană) din sala Teatrului maghiar de stat din, Sfintu Gheorghe, a constituit o adevărată trecere în revistă a artei de amatori din care actul de cultură n-a avut decit de cîştigat. Desfăşurat in cinstea celor două evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului ■— concursul a reunit pe scenă peste 300 de artişti amatori şi ceea ce bucură, în marea lor majoritate tineri. Prezenţa lor pledează convingător pentru antrenarea acestora, în continuare cu şi mai multă intensitate în activităţile cultural-educative, în procesul de culturalizare a maselor. Şi ca efect se poate afirma că nota dominantă a acestei revărsări de cîntec şi jocativ al reporterului nu ştie pentru ce să opteze. Prea multe formaţii au dezvăluit reale potente artistice, arta interpretativă, talentul, dragostea pentru frumos, conferind numerelor prezentate un nivel corespunzător exigenţelor actuale. Valorificarea superioară a tezaurului folcloric autentic românesc şi maghiar — (formaţiile ghe şi Căminului cultural Ciumernic, grupurile vocale ale întreprinderii textile „Oltul" şi Căminului cultural din Sita Buzăului, taraful Casei de cultură din întorsura Buzăului, soliştii vocali Nemes György şi Gheorghe Bularca ş.a.), prezenţa dansurilor cu temă inspirată din activitatea oamenilor muncii din judeţ (deşi încă timid, totuşi un început bun care va trebui în continuare diversificat, aprofundat şi extins), interpretate de dansatorii Căminului cultural din Micfalău („Culesul roadelor") şi cei ai Casei de cultură din Sfîntu Gheorghe („La fîntîna cu apă minerală"), aducerea pe scenă a unor „secvenţe" din activitatea şi viaţa omului de azi (programul „Iubesc acest oraş", prezentat de formaţia de estradă a întreprinderii textile „Oltul") — sînt argumente care dovedesc preocuparea celor care îndrumă mişcarea artistică de amatori spre o activitate cu conţinut profund educativ, patriotic la un nivel artistic superior. Aşadar, în acest sens, s-au făcut paşi serioşi înainte. E important, ca acest drum să fie ascendent, pentru ca toate formaţiile muzical-coregrafice (unele dintre ele s-au prezentat mai puţin pregătite), să se ridice la acelaşi nivel artistic. Ar avea de cîştigat, atît arta amatoare, cit şi arta in general. G. ONCIU HAGHIG Este evident că repertoriul, tematica pieselor puse în scenă la unităţile noastre culturale conferă — în primul rînd — noţiunii de teatru, în general, atributul de VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 3-a) constituit-o optimismul. Un op de dansuri I.I.I.L. Sfîntu Gheorhimism robust, tonic, pe care l-am dori mereu in preajma noastră, zi de zi. Acum cînd scriem această „cronică, de spectacol",, ochiul selec Concursurile formaţiilor muzical coregrafice şi de teatru Faza judeţeană - un real succes al mişcării artistice de amatori Anul Vii, nr. 1242 JOI, 25 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Vizita preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, în ţara noastră Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie in judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoţesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, şeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, de membri ai Comitetelor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de conducători de întreprinderi şi instituţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere", ale cărei produse sunt exportate şi pe continentul sud-american. La sosirea in unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşiniunelte şi electrotehnicii, precum şi de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnicoeconomici şi funcţionali ai produselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unităţii pentru succesele obţinute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărţire, preşedintelui Figueres îi este înmânată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electrice de 5.100 kilowaţi, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripţia „Electroputere" — Craiova. Coloana oficială de maşini traversează apoi oraşul, indreptindu-se spre Complexul de sere (Continuare în pag a 4-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PRIVIND PROGRAMUL DE LUCRU ÎN ZILELE DE 1 ŞI 2 MAI 1974 ŞI STABILIREA CA NELUCRATOARE A ZILEI DE 4 MAI 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, in scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activităţii economice, şi de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, decretează: ART. 1. Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităţilor agricole de stat și cooperatiste. ART. 3. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei in ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România mmmmmammammmmmm Pagina a 2-a SALUT VOIOS ŞI RECUNOSCĂTOR PARTIDULUI, OCROTITOR PĂRINTE pentru dumneavoastră EXPUNERE Mîine, vineri, 26 aprilie, ora 17:00, la Casa corpului didactic, va avea loc o expunere cu tema: „Noţiuni de informatică", ea va fi susţinută de inginerul Sándor Ştefan. Participă profesorii de matematică din judeţ. (i.d.). UN CENTRU DE PRIMIRE-PREDARE S.C.V. In cadrul serviciilor de prestări către populaţie, cooperativa „Hărnicia" a deschis, recent, la Covasna, pe linie de S.C.V. (spălătorie, curăţătorie şi vopsitorie) un centru de primire-predare rezolvîndu-se astfel un mai vechi deziderat al femeilor din această localitate. (f.n.) „MODA PRIMĂVARA-VARA 1974“ O interesantă manifestare se anunţă pentru sîmbătă, 27 apriPOLICLINICĂ CU PLATĂ LA TÎRGU SECUIESC La propunerea cetăţenilor din circumscripţiile electorale ale oraşului s-a deschis la Tîrgu Secuiesc o policlinică cu plată pentru secţiile interne şi stomatologie, deservită de medici cuînaltă pregătire profesională. Policlinica este situată în zona centrală a oraşului şi este deschisă zilnic, între orele 14 şi 20. (a.r.) fie, ora 20, la Casa orăşenească de cultură din oraşul Covasna . „Parada modei primăvară-vară '74". O bogată gamă de confecţii — circa 80 modele, pentru amintitele , sezoane — tricotaje, încălţăminte şi marochinărie — vor fi înfăţişată cu acest prilej. Modelele poartă marca de execuţie a cooperativelor meşteşugăreşti „Avîntul" Covasna, „Muncitorul" Tîrgu Secuiesc şi „Hărnicia“ Sfîntu Gheorghe. (îg) Kész László, unul dintre mun citorii fruntaşi ai şantierului nr. 2. I.J.C.M. Foto : BARTHA ÁRPÁD Activităţi cultural- 25 aprilie 1974 ÎNTORSURA BUZĂULUI (Casa de cultură) — Joia tineretului, cu tema „Tineretul şi religia" (ora 17). TÎRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Program culturalartistic prezentat de formaţia Cooperativei de consum (ora 19). COVASNA (liceu) — Intîlnire cu redactorul revistei „Korunk", Toth Sándor (ora 13), COVASNA (Biblioteca orășenească) — întîlnire cu redactorul revistei „Korunk", Toth Sándor (ora 17), HAGHIG (Căminul cultural) — Joia tineretului, cu tema „Tineretul — participant activ la opera de edificare socialistă în patria noastră" (ora 19). ARACI (Căminul cultural) — Dezbatere cu tema „Spiritul revoluţionar şi patriotismul socialist" (ora 19). COMANDAU (Căminul cultural) — Spectacol artistic prezentat de ansamblul „Măcieşul" (ora 20).