Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-20 / nr. 1238

Proletari din toate ţările, uniţi- vă ! ■% Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean in cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării Si a celui de al XIea condres at fl.CJL Fabrica de mobila din Covasna La Covasna este astăzi sărbă­toare, O sărbătoare a muncii, a creşterii în timp. Fabrica de mo­bilă aniversează 25 de ani de existenţă, fericit prilej pentru a privi de la înălţimea drumului parcurs intr-un sfert de veac splendida panoramă a înfăptuiri­lor de seamă obţinute, de­ a scru­ta cu cutezanţă şi încredere ori­zonturile­ viitorului. Aceasta pen­tru că, fabrica, cu vrednicii ei oameni, a crescut odată cu flu­xul dinamic al ţării, pentru că aniversarea are loc în anul în care două evenimente politice de seamă vor deschide noi şi feri­cite perspective în viaţa poporu­lui nostru. In urmă cu douăzeci şi cinci de ani, în 1949, pe harta econo­mică a judeţului, nu prea boga­tă dealtfel la vremea aceea, se înscria o nouă unitate: mica fa­brică de tîmplărie mecanică din Covasna. Evenimentul marca un moment mult visat de-a lungul vremurilor de cei ce s-au năs­cut și au crescut, la poalele pă­durilor, acela în care ei puteau sa treacă de la simpla exploata­re a ,'­aurului verde"' la „șlefui­rea" lui, la a-i conferi noi cara­te, cele­­ ale muncii harnice, pli­ne de creativitate. Şi trecerea în timp a dovedit că „lemnarii" de la Covasna au devenit meşteri de înaltă clasă, adevăraţi biju­tieri ai aurului verde. Mai mult, ei au conferit micii lor unităţi, materializînd politica partidului, atributele unei întreprinderi in­dustriale moderne, cu înalţi in­dici de eficienţă. Dar să apelăm la limbajul sobru, dar foarte con­cludent al cifrelor pentru a răs­punde , parţial desigur la întrebarea: Ce au însemnat 25 de ani in viaţa acestei unităţi­­ economice? în timp ce numărul salariaţilor a crescut în acest pătrat de veac de aproape zece ori, producţia industrială a crescut de 12 ori, iar beneficiul realizat de fabrică de (!) 28 de ori. Pentru a perce­pe mai bine această ultimă d­- HERMAN ROSNER (Continuare in pag.­­ 3-a) 25 DE ANI DE ÎMPLINIRI Varga György, Szigyártó Sándor, Kov­ács Lajos, Buerik Jakab, membrii unei echipe fruntaşe, studiind desenul sufrageriei „Meda“. Foto : A. BARTHA Linia de retuş a bibliotecilor „Milcov", destinate exportului. O ZI IN FIECARE DECADĂ PENTRU REALIZAREA ANGAJAMENTELOR Zilele trecute ziarul nostru a­­nunţa îndeplinirea — cu două săptămâni înainte de termen — a planului de producţie indus­trială pe primele patru luni ale anului de către­­colectivul de muncă de la I.F.E.T. Tîrgu Secu­iesc. Acest rezultat a­­fost posi­bil prin­­ realizarea ritmică atit a sarcinilor de plan, cit şi a anga­jamentelor asumate de oamenii muncii pentru primul trimestru şi chiar­ depăşirea acestor anga­jamente. Planul fiecărei decade a fost realizat, consecutiv, de la începutul anului înainte cu cel puţin o zi, ceea ce a permis asi­gurarea unui avans substanţial, realizarea angajamentelor afe­rente perioadei respective. Ast­fel, angajamentul de 5.200.000 lei la producţia globală industrială aferent trimestrului 1 a fost de­păşit cu peste 3.500.000 Iei. An­gajamentul la export pe primul trimestru a fost depăşit de peste trei ori, iar la productivitatea muncii de 3,6 ori. Rezultatele bune obţinute de colectivul de muncă sunt urmare a creşterii P. DIMBOVIŢEANU Sonud­RMdean~găgzăvăţ •®. După siaturile de bum­­bac din Cîmpulung Moldove­nesc şi Gura Humorului, pe meleagurile sucevene se ridi­că un nou obiectiv al industri­ei uşoare — Fabrica de trico­taje tip lină de la Rădăuţi. Stadiile fizice actuale de constmcţie a întreprinderii se află în avans faţă de grafice. Dealtfel, constructorii s-au an­gajat ca in cinstea sărbătorii de la 23 August să-şi onoreze integral planul anual de in­vestiţii. Peste 300 localnici, ca­re vor lucra în noua unitate, urmează în prezent cursuri ele calificate în întreprinderi si­milare din ţară. De asemenea, alţi muncitori de care fabrica va avea nevoie vor fi pregă­tiţi, în lunile următoare, prin cursuri de scurtă durată.­­ Zilele acestea, construc­torii de nave de la­ Brăila au efectuat ultima lansare prin metode clasice. De pe vechea cală, care va ceda în curînd locul bazinului de armare, a fost lansat vasul „Milcov", un împingător de 1.640 tone, ul­tima navă fluvială construită la Brăila. Acest vas a înche­iat o serie de 14 nave-împin­­gător destinate flotei noastre cit și exportului. In interva­lul 1 ianuarie 1961 — 15 a­­prilie 1974 de pe această ca­lă au fost lansate 931 de va­se, în cadrul programului de dezvoltare prioritară a indus­triei construcţiilor navale, un loc important îl ocupă Şantie­rul naval Brăila, care se pro­filează în direcţia construcţiei şi reparaţiei de nave mariti­me. De altfel, încă din anul trecut a fost pusă parţial în exploatare o cală modernă pentru lansarea şi ridicarea navelor maritime, de pe care au şi fost lansate primele 2 cargouri de 4.500 t.d.w. In a­­cest an, Şantierul naval din Brăila va dispune de o cală pentru construcţia navelor de 7.500 t.d.w. şi de o hală pen­tru debitarea şi asamblarea blocsecţiilor. Comparativ cu 1970, Şantierul naval din Brăi­la va realiza în acest an o producţie de două ori mai mare, iar după finalizarea in­vestiţiilor de 8 ori mai mare. In perioada 1 ianuarie—15 aprilie, industria prahoveana şi-a îmbogăţit nomenclatorul de fabricaţie cu 152 noi produ­se. La întreprinderea de utilaj chimic din Ploieşti, de pildă, au fost introduse în fabricaţie trei tipuri de schimbătoare de căldură destinate industriei chimice, iar alte şapte sunt în fază de pregătire. Uleiurile e­­mulsionabile anticorosive, mo­­nograde şi cele multigrade pentru motoare de autoturis­me şi tractoare, precum şi noi sortimente de aditivi au fost introduse în fabricaţie curentă la rafinăria de la Teleajen. De o bună apreciere se bucură, de asemenea, sapele cu trei co­nuri pentru forajul sondelor adinei, creaţii ale specialiştilor de la „1 Mai“ — Ploieşti, pri­mele tipuri de motoreductoare cu roţi dinţate cilindrice de uz general realizate de întreprinde­rea mecanică „Neptun"—Cim­­pina, precum şi pompa de in­jecţie cu distribuţie pentru motorul de 55 C.P., după o con­cepţie originală a specialiştilor întreprinderii de mecanică fi­nă — Sinaia. Rezultate deosebite pe linia diversificării şi înnoirii pro­ducţiei au fost înregistrate, în perioada amintită, şi la Com­binatul petrochimic de la Brazi. (Agerpres) In activitatea Trustului S.M.A. Rezultate meritorii, dar şi multe rezerve nevalorificate Campania agricolă de primăva­ră e pe sfîrşite, în acest an ritmul lucrărilor a fost alert. Un merit deosebit l-au avut mecanizatorii care, spre deosebire de alţi ani, şi-au organizat munca mai bine, au folosit tractoarele şi maşinile agricole la capacitatea maximă, obţinând în acelaşi timp impor­tante economii de carburanţi. Menţionăm că, întreţinerea în sis­temul „service“ a început să-şi dovedească eficienţa. Numărul o­­relor de staţionare datorate unor defecţiuni a scăzut cu peste 50 la sută. — în activitatea noastră — ne-a spus tovarăşul Németh László, directorul Trustului S.M.A. — ur­mărim in permanenţă să mărim indicii de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole, şi le folo­sim complet în producţie. în a­­ceastă campanie de primăvară se observă o îmbunătăţire substan­ţială a indicilor de utilizare a ma­şinilor, mai ales că s-a lucrat in schimburi prelungite. Totuşi, mai avem încă importante rezerve. Es­te vorba, in primul rind, de a­­provizionarea operativă a tuturor secţiilor cu piese de schimb şi anvelope, capitol la care suntem­ deficitari. Ne-am luat angajamen­tul ca în acest an să realizăm cel puţin 1610 ore de funcţionare pe fiecare tractor. Am obţinut rezul­tate bune şi în ce priveşte redu­cerea consumului specific de mo­torină. Faţă de 10,05 kg consum pe tractor cit a fost planificat, am realizat 9,24. în actuala campanie de primă­vară s-a remarcat în mod deose­bit colectivul de muncă al S.M.A Covasna, care a reuşit să-şi depă­şească planul in condiţiile execu­tării unor lucrări de calitate supe­rioară. Iată ce ne-a spus unul din­tre „beneficiari", tovarăşul ingi­ner Bagoly Tibor, de la C.A.P Brateş : „ Dacă în anii trecuţi am avut necazuri cu secţia de mecanizare care ne deserveşte, in acest an suntem­ foarte mulţumiţi. Tractoa­rele au funcţionat perfect, iar me­canizatorii au lucrat foarte bine; se observă o reală Îmbunătăţire a­ organizării muncii, în ciuda rezultatelor bune obţi­nute la nivelul Trustului S.M.A., în desele noastre raiduri am în­­trun­it unele deficienţe, mai ales in raza de activitate a S.M.A. Ba­­raolt. Spre exemplu, la Brăduţ, tractoarele nu sunt folosite aşa cum trebuie. Aici, la începutul campaniei, ritmul lucrărilor a D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) LA 15 APRILIESectorul de exploatare a lemnului din Comandău a realizat planul cincinal­ în „cartea de aur" a prestigioaselor succese cu care se mindreşte deja judeţul Covasna­— cel al realizării cincinalului la export cu 640 de zile înainte de termen de către Fabrica „Mobila" din Sfintu Gheorghe — se adaugă un nou palmares : colectivul de muncă de la Sectorul de exploatare a lemnului din Comandău, sub conducerea orga­nizaţiei de partid, anunţă cu legitimă mîndrie d­in preajma zilei de 1 Mai — realizarea pe data de 15 aprilie a planului cincinal la producţia glo­bală industrială. Faptele de muncă ale forestieri­lor de la Comandău, încununate de importantul succes, ilustrează abnegaţia şi devotamentul cu care a reuşit să adauge,­zi de zi, luni de lună, noi „carate" aurului verde, preocuparea susţinu­tă de a da noi valenţe d­in cronica marii între­ceri socialiste a muncii, cinstind cu înaltă mîndrie evenimentele istorice din viaţa poporu­lui nostru în acest an. Desfăşurată sub semnul îmbunătăţirii şi perfecţionării necontenite a teh­nicilor de exploatare a lemnului, prin extinderea tot mai mult a exploatării in trunchiuri lungi cu catarge şi coroane, valorificarea superioară a ma­sei lemnoase, munca harnicilor forestieri de la Comandău constituie o nouă izbindă şi, în ace­laşi timp, o nouă contribuţie la realizarea cinci­nalului cu 185 de zile înainte de termen. Re­­latînd acest succes, trebuie să amintim şi nu­mele maiştrilor de exploatare Emerik Jăno, Mir­­cea Torcea, Barbu Jderoiu, Kiss Béla, a şefilor de brigadă Dragomir Jghioabă şi Damian Paloşan care, alături de colegii lor de muncă, forestierii, au obţinut rezultate remarcabile în muncă. Până la finele cincinalului vor realiza peste plan o producţie globală industrială de peste 15.000.000 lei care se va concretiza în mii de me­tri cubi de buşteni pentru gater, de raşinoase şi de fag, lemn de mină, lemn de celuloză, lobde industriale, lemn de foc etc., contribuţie impor­tantă la susţinerea efortului întregului popor pentru realizarea angajamentului naţional — cin­cinalul înainte de termen. NI'J'A PREDA In intimpinarea zilei de 1 Mai cu angajamentele realizate şi depăşite Apropiata mare sărbătoare a celor ce muncesc, ziua de 1 Mai, constituie un bun prilej pentru ava­­pl­ficarea eforturilor colectivelor de muncă în vederea îndeplinirii exemplare, ritmice, atît a sar­cinilor de plan, cit şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Dealtfel, urmărirea rea­lizaţii ritmice a angajamentelor asumate în între­cere, atit la indicatorii sintetici, cit şi la produse şi sortimente, constituie premisa sigură a înfăp­­tuirii obiectivului major ce stă în faţa econo­­ miei judeţului in acest an : obţinerea, pină la fi­nele anului, a unui devans de 112 zile, din cele 185 la care s-au angajat, în realizarea cincina­lului, asigurîndu-se, totodată, intimpinarea mari­lor evenimente politice ale anului, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea, Congres al P.C.R., cu succese remarcabi­le în muncă. Cum se înfăptuieşte acest impor­tant deziderat în unităţile economice ale judeţu­lui ? Depăşiri la nivelul angajamentelor asumate Colectivul secţiei de gin şi lichioruri din Malnaş (aparţînind Întreprinderii de spirt Sfintu­ Gheorghe) obţine în aceste zile pre­mergătoare zilei internaţionale a oamenilor muncii — 1 Mai — succese de prestigiu. Sarcinile repartizate lor, la producţia globală şi marfă pe primul trimestru, plus prima decadă a lunii aprilie, au fost depăşite în proporţie de peste 30 la sută. Realizările celor de aici, ca şi ale celor de la Fabrica de spirt din Ozun, au influenţat favorabil îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan la nivelul angajamentelor asumate în întrecerea so­cialistă pe 1974. Practic, este vorba de o depăşire a acestora cu 4 la sută; numai pe prima decadă a lunii aprilie valoarea depăşirii sarcinilor la producţia globală se ridică la peste 150.000 lei. (L. V.) INFORMAŢII Im&mm INTILNIRE CU CITITORII Azi, 20 aprilie, ora 18 la Librăria nr. 1 din o­­raşul Sib­iu Gheorghe, are loc întîlnirea cu ci­titorii a criticului literar "Valeriu Răpeanu, direc­torul Editurii „Eminescu" şi scriitorul Radu Sele­­jan, cu ocazia apariţiei noului volum de reporta­je „Ţara curcubeului de piatră". (f.n.) DESPRE VIAŢA LUI V. I. LENIN Luni, 22 aprilie, ora 17, la Clubul „Gheorghe Doja“ din oraşul Sfîntu Gheorghe, are loc, sub auspiciile Comitetului o­­răşenesc de cultură şi educaţie socialistă, o conferinţă publică de­spre viaţa şi activitatea lui Vladimir Ilici Lenin, de la a cărui naştere se împlinesc 104 ani. Va fi prezentat, de aseme­nea, un film artistic, de­spre viaţa genialului con­ducător al proletariatu­lui. (i.g.) SIMPOZION în cinstea celor două mari evenimente politice din viaţa poporului nos­tru — a XXX-a aniver­sare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului, duminică, 21 aprilie, ora 10 la Liceul nr. 2 din Sfintu Gheor­ghe va avea loc un sim­pozion omagial cu tema „Evoluţia literaturii ro­mâne de după Elibera­re". (i.d.) «■»minunii -educative şi sportive 20 APRILIE, 1974 ZABRATAU (Căminul cultu­ral) — Deplasarea brigăzii şti­inţifice cu tema „Principiile morale ale socialismului în re­laţiile de familie" (ora 20). TÂRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Program artistic — montaj literar (ora 20), SÎNZIENI (Căminul cultural) —­ Spectacol de muzică uşoară „Gluma e totul" (ora 20). SFINTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja“) — Seară li­terară „Lenin a trăit, Lenin trăieşte, Lenin va trăi" — Sea­ră pentru tineret (ora 19). SFINTU GHEORGHE (Şcoala sportivă) — Handbal — cam­pionat de calificare, etapa a II-a, faza interjudeţeană mas­culin : Electromecanica Bucu­reşti — Voinţa Miercurea Ciuc (ora 17). BELIN (Căminul cultural) — Simpozion „Evocări din viaţa lui Lenin" (ora 20). AITA MARE (Căminul cultu­ral) —­ Program cultural-artis­tic prezentat de formaţia de teatru şi brigadă artistică de agitaţie (ora 20). BĂŢANII MA­RI (Căminul cultural) — Seară de poezie „Partidul nostru“ (ora 20). CATALINA (Căminul cultu­ral) — Brigada ştiinţifică răs­punde la întrebările locuitori­lor comunei (ora 19). CIUMERNIC (Căminul cultu­ral) — Întîlnire­­ cu juriştii „Respectarea legilor statului — îndatorire a tuturor cetăţeni­lor" (ora 18). LEMNIA (Căminul cultural) — Program cultural-artistic prezentat de formaţia de teatru şi brigada artistică de agitaţie (ora 20). CERNAT (Căminul cultural) — Spectacol teatral (ora 20). J PRAGA. — Oraşul ce­hoslovac Brno găzduieş­te, începînd de la 19 a­­prilie, ediţia de primă­vară a Tîrgului interna­ţional de bunuri de larg consum. Intr-o interesan­tă şi stimulatoare compe­tiţie comercială s-au în­­tîlnit aici Urme industria­le, întreprinderi şi case de comerţ exterior din peste 30 de tari. România, prezentă la toate ediţiile anterioare ale cunoscutului tîrg, es­te reprezentată acum de şapte întreprinderi de comerţ exterior — Roma­­noexport, Contex, Trico­­export, Atinex, Stirex, Imeco şi Electronum. în cinci dintre pavilioanele tîrgului, acestea expun cele mai noi şi mai iz­butite modele de confec­ţii, tricotaje, încălţămin­te, blănuri, produse din cristal şi sticlă, articole cosmetice, detergenţi, lacuri şi vopsele, apara­te de radio şi televizoa­re. PARIS. — Vineri, s-a deschis în mod oficial campania pentru alegeri­le prezidenţiale din Fran­ţa. După verificarea va­labilităţii constituţionale a candidaturilor depuse pină marţi, 16 aprilie, Consiliul constituţional a reţinut numele a 12 can­didaţi pentru participa­rea la primul tur de scrutin, ce va avea loc la 5 mai. NAŢIUNILE UNITE. — Consiliul de Securitate al O.N.U. s-a întrunit joi, pentru a treia oară In cursul acestei săptămîni, spre a examina demersul guvernului de la Beirut in legătură cu raidurile întreprinse în noaptea de 12 spre 13 aprilie de unităţi ale armatei israe­­liene împotriva unor sa­te din sudul Libanului. In cadrul şedinţei, au luat cuvîntul reprezen­tanţii Libanului, Israelu­lui, Austriei, Australiei, Bielorusiei, Irakului, Pe­rului şi U.R.S.S. După cum relatează agenţiile Reuter şi Associated Press, în cadrul Consi­liului continuă consultă­rile in vederea elaboră­rii unui proiect de rezo­luţie cu un conţinut ge­neral acceptabil. BEIRUT. — După două zile de dezbateri, în ca­pitala libaneză s-a înche­iat joi cea de-a treia se­siune a Fondului arab pentru dezvoltare econo­mică şi socială. Reuniu­nea a fost consacrată e­­xaminării activităţii or­ganizaţiei în cursul anu­lui trecut, avîndu-se, tot­odată, în vedere definiti­varea proiectelor ce vor trebui materializate în viitoarele luni. (Din mata in te matin fia!)

Next