Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-20 / nr. 1238
Proletari din toate ţările, uniţi- vă ! ■% Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean in cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării Si a celui de al XIea condres at fl.CJL Fabrica de mobila din Covasna La Covasna este astăzi sărbătoare, O sărbătoare a muncii, a creşterii în timp. Fabrica de mobilă aniversează 25 de ani de existenţă, fericit prilej pentru a privi de la înălţimea drumului parcurs intr-un sfert de veac splendida panoramă a înfăptuirilor de seamă obţinute, de a scruta cu cutezanţă şi încredere orizonturile viitorului. Aceasta pentru că, fabrica, cu vrednicii ei oameni, a crescut odată cu fluxul dinamic al ţării, pentru că aniversarea are loc în anul în care două evenimente politice de seamă vor deschide noi şi fericite perspective în viaţa poporului nostru. In urmă cu douăzeci şi cinci de ani, în 1949, pe harta economică a judeţului, nu prea bogată dealtfel la vremea aceea, se înscria o nouă unitate: mica fabrică de tîmplărie mecanică din Covasna. Evenimentul marca un moment mult visat de-a lungul vremurilor de cei ce s-au născut și au crescut, la poalele pădurilor, acela în care ei puteau sa treacă de la simpla exploatare a ,'aurului verde"' la „șlefuirea" lui, la a-i conferi noi carate, cele ale muncii harnice, pline de creativitate. Şi trecerea în timp a dovedit că „lemnarii" de la Covasna au devenit meşteri de înaltă clasă, adevăraţi bijutieri ai aurului verde. Mai mult, ei au conferit micii lor unităţi, materializînd politica partidului, atributele unei întreprinderi industriale moderne, cu înalţi indici de eficienţă. Dar să apelăm la limbajul sobru, dar foarte concludent al cifrelor pentru a răspunde , parţial desigur la întrebarea: Ce au însemnat 25 de ani in viaţa acestei unităţi economice? în timp ce numărul salariaţilor a crescut în acest pătrat de veac de aproape zece ori, producţia industrială a crescut de 12 ori, iar beneficiul realizat de fabrică de (!) 28 de ori. Pentru a percepe mai bine această ultimă d- HERMAN ROSNER (Continuare in pag. 3-a) 25 DE ANI DE ÎMPLINIRI Varga György, Szigyártó Sándor, Kovács Lajos, Buerik Jakab, membrii unei echipe fruntaşe, studiind desenul sufrageriei „Meda“. Foto : A. BARTHA Linia de retuş a bibliotecilor „Milcov", destinate exportului. O ZI IN FIECARE DECADĂ PENTRU REALIZAREA ANGAJAMENTELOR Zilele trecute ziarul nostru anunţa îndeplinirea — cu două săptămâni înainte de termen — a planului de producţie industrială pe primele patru luni ale anului de cătrecolectivul de muncă de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc. Acest rezultat afost posibil prin realizarea ritmică atit a sarcinilor de plan, cit şi a angajamentelor asumate de oamenii muncii pentru primul trimestru şi chiar depăşirea acestor angajamente. Planul fiecărei decade a fost realizat, consecutiv, de la începutul anului înainte cu cel puţin o zi, ceea ce a permis asigurarea unui avans substanţial, realizarea angajamentelor aferente perioadei respective. Astfel, angajamentul de 5.200.000 lei la producţia globală industrială aferent trimestrului 1 a fost depăşit cu peste 3.500.000 Iei. Angajamentul la export pe primul trimestru a fost depăşit de peste trei ori, iar la productivitatea muncii de 3,6 ori. Rezultatele bune obţinute de colectivul de muncă sunt urmare a creşterii P. DIMBOVIŢEANU SonudRMdean~găgzăvăţ •®. După siaturile de bumbac din Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, pe meleagurile sucevene se ridică un nou obiectiv al industriei uşoare — Fabrica de tricotaje tip lină de la Rădăuţi. Stadiile fizice actuale de constmcţie a întreprinderii se află în avans faţă de grafice. Dealtfel, constructorii s-au angajat ca in cinstea sărbătorii de la 23 August să-şi onoreze integral planul anual de investiţii. Peste 300 localnici, care vor lucra în noua unitate, urmează în prezent cursuri ele calificate în întreprinderi similare din ţară. De asemenea, alţi muncitori de care fabrica va avea nevoie vor fi pregătiţi, în lunile următoare, prin cursuri de scurtă durată. Zilele acestea, constructorii de nave de la Brăila au efectuat ultima lansare prin metode clasice. De pe vechea cală, care va ceda în curînd locul bazinului de armare, a fost lansat vasul „Milcov", un împingător de 1.640 tone, ultima navă fluvială construită la Brăila. Acest vas a încheiat o serie de 14 nave-împingător destinate flotei noastre cit și exportului. In intervalul 1 ianuarie 1961 — 15 aprilie 1974 de pe această cală au fost lansate 931 de vase, în cadrul programului de dezvoltare prioritară a industriei construcţiilor navale, un loc important îl ocupă Şantierul naval Brăila, care se profilează în direcţia construcţiei şi reparaţiei de nave maritime. De altfel, încă din anul trecut a fost pusă parţial în exploatare o cală modernă pentru lansarea şi ridicarea navelor maritime, de pe care au şi fost lansate primele 2 cargouri de 4.500 t.d.w. In acest an, Şantierul naval din Brăila va dispune de o cală pentru construcţia navelor de 7.500 t.d.w. şi de o hală pentru debitarea şi asamblarea blocsecţiilor. Comparativ cu 1970, Şantierul naval din Brăila va realiza în acest an o producţie de două ori mai mare, iar după finalizarea investiţiilor de 8 ori mai mare. In perioada 1 ianuarie—15 aprilie, industria prahoveana şi-a îmbogăţit nomenclatorul de fabricaţie cu 152 noi produse. La întreprinderea de utilaj chimic din Ploieşti, de pildă, au fost introduse în fabricaţie trei tipuri de schimbătoare de căldură destinate industriei chimice, iar alte şapte sunt în fază de pregătire. Uleiurile emulsionabile anticorosive, monograde şi cele multigrade pentru motoare de autoturisme şi tractoare, precum şi noi sortimente de aditivi au fost introduse în fabricaţie curentă la rafinăria de la Teleajen. De o bună apreciere se bucură, de asemenea, sapele cu trei conuri pentru forajul sondelor adinei, creaţii ale specialiştilor de la „1 Mai“ — Ploieşti, primele tipuri de motoreductoare cu roţi dinţate cilindrice de uz general realizate de întreprinderea mecanică „Neptun"—Cimpina, precum şi pompa de injecţie cu distribuţie pentru motorul de 55 C.P., după o concepţie originală a specialiştilor întreprinderii de mecanică fină — Sinaia. Rezultate deosebite pe linia diversificării şi înnoirii producţiei au fost înregistrate, în perioada amintită, şi la Combinatul petrochimic de la Brazi. (Agerpres) In activitatea Trustului S.M.A. Rezultate meritorii, dar şi multe rezerve nevalorificate Campania agricolă de primăvară e pe sfîrşite, în acest an ritmul lucrărilor a fost alert. Un merit deosebit l-au avut mecanizatorii care, spre deosebire de alţi ani, şi-au organizat munca mai bine, au folosit tractoarele şi maşinile agricole la capacitatea maximă, obţinând în acelaşi timp importante economii de carburanţi. Menţionăm că, întreţinerea în sistemul „service“ a început să-şi dovedească eficienţa. Numărul orelor de staţionare datorate unor defecţiuni a scăzut cu peste 50 la sută. — în activitatea noastră — ne-a spus tovarăşul Németh László, directorul Trustului S.M.A. — urmărim in permanenţă să mărim indicii de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole, şi le folosim complet în producţie. în această campanie de primăvară se observă o îmbunătăţire substanţială a indicilor de utilizare a maşinilor, mai ales că s-a lucrat in schimburi prelungite. Totuşi, mai avem încă importante rezerve. Este vorba, in primul rind, de aprovizionarea operativă a tuturor secţiilor cu piese de schimb şi anvelope, capitol la care suntem deficitari. Ne-am luat angajamentul ca în acest an să realizăm cel puţin 1610 ore de funcţionare pe fiecare tractor. Am obţinut rezultate bune şi în ce priveşte reducerea consumului specific de motorină. Faţă de 10,05 kg consum pe tractor cit a fost planificat, am realizat 9,24. în actuala campanie de primăvară s-a remarcat în mod deosebit colectivul de muncă al S.M.A Covasna, care a reuşit să-şi depăşească planul in condiţiile executării unor lucrări de calitate superioară. Iată ce ne-a spus unul dintre „beneficiari", tovarăşul inginer Bagoly Tibor, de la C.A.P Brateş : „ Dacă în anii trecuţi am avut necazuri cu secţia de mecanizare care ne deserveşte, in acest an suntem foarte mulţumiţi. Tractoarele au funcţionat perfect, iar mecanizatorii au lucrat foarte bine; se observă o reală Îmbunătăţire a organizării muncii, în ciuda rezultatelor bune obţinute la nivelul Trustului S.M.A., în desele noastre raiduri am întrunit unele deficienţe, mai ales in raza de activitate a S.M.A. Baraolt. Spre exemplu, la Brăduţ, tractoarele nu sunt folosite aşa cum trebuie. Aici, la începutul campaniei, ritmul lucrărilor a D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) LA 15 APRILIESectorul de exploatare a lemnului din Comandău a realizat planul cincinal în „cartea de aur" a prestigioaselor succese cu care se mindreşte deja judeţul Covasna— cel al realizării cincinalului la export cu 640 de zile înainte de termen de către Fabrica „Mobila" din Sfintu Gheorghe — se adaugă un nou palmares : colectivul de muncă de la Sectorul de exploatare a lemnului din Comandău, sub conducerea organizaţiei de partid, anunţă cu legitimă mîndrie din preajma zilei de 1 Mai — realizarea pe data de 15 aprilie a planului cincinal la producţia globală industrială. Faptele de muncă ale forestierilor de la Comandău, încununate de importantul succes, ilustrează abnegaţia şi devotamentul cu care a reuşit să adauge,zi de zi, luni de lună, noi „carate" aurului verde, preocuparea susţinută de a da noi valenţe din cronica marii întreceri socialiste a muncii, cinstind cu înaltă mîndrie evenimentele istorice din viaţa poporului nostru în acest an. Desfăşurată sub semnul îmbunătăţirii şi perfecţionării necontenite a tehnicilor de exploatare a lemnului, prin extinderea tot mai mult a exploatării in trunchiuri lungi cu catarge şi coroane, valorificarea superioară a masei lemnoase, munca harnicilor forestieri de la Comandău constituie o nouă izbindă şi, în acelaşi timp, o nouă contribuţie la realizarea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen. Relatînd acest succes, trebuie să amintim şi numele maiştrilor de exploatare Emerik Jăno, Mircea Torcea, Barbu Jderoiu, Kiss Béla, a şefilor de brigadă Dragomir Jghioabă şi Damian Paloşan care, alături de colegii lor de muncă, forestierii, au obţinut rezultate remarcabile în muncă. Până la finele cincinalului vor realiza peste plan o producţie globală industrială de peste 15.000.000 lei care se va concretiza în mii de metri cubi de buşteni pentru gater, de raşinoase şi de fag, lemn de mină, lemn de celuloză, lobde industriale, lemn de foc etc., contribuţie importantă la susţinerea efortului întregului popor pentru realizarea angajamentului naţional — cincinalul înainte de termen. NI'J'A PREDA In intimpinarea zilei de 1 Mai cu angajamentele realizate şi depăşite Apropiata mare sărbătoare a celor ce muncesc, ziua de 1 Mai, constituie un bun prilej pentru avaplficarea eforturilor colectivelor de muncă în vederea îndeplinirii exemplare, ritmice, atît a sarcinilor de plan, cit şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Dealtfel, urmărirea realizaţii ritmice a angajamentelor asumate în întrecere, atit la indicatorii sintetici, cit şi la produse şi sortimente, constituie premisa sigură a înfăptuirii obiectivului major ce stă în faţa econo miei judeţului in acest an : obţinerea, pină la finele anului, a unui devans de 112 zile, din cele 185 la care s-au angajat, în realizarea cincinalului, asigurîndu-se, totodată, intimpinarea marilor evenimente politice ale anului, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea, Congres al P.C.R., cu succese remarcabile în muncă. Cum se înfăptuieşte acest important deziderat în unităţile economice ale judeţului ? Depăşiri la nivelul angajamentelor asumate Colectivul secţiei de gin şi lichioruri din Malnaş (aparţînind Întreprinderii de spirt Sfintu Gheorghe) obţine în aceste zile premergătoare zilei internaţionale a oamenilor muncii — 1 Mai — succese de prestigiu. Sarcinile repartizate lor, la producţia globală şi marfă pe primul trimestru, plus prima decadă a lunii aprilie, au fost depăşite în proporţie de peste 30 la sută. Realizările celor de aici, ca şi ale celor de la Fabrica de spirt din Ozun, au influenţat favorabil îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la nivelul angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1974. Practic, este vorba de o depăşire a acestora cu 4 la sută; numai pe prima decadă a lunii aprilie valoarea depăşirii sarcinilor la producţia globală se ridică la peste 150.000 lei. (L. V.) INFORMAŢII Im&mm INTILNIRE CU CITITORII Azi, 20 aprilie, ora 18 la Librăria nr. 1 din oraşul Sibiu Gheorghe, are loc întîlnirea cu cititorii a criticului literar "Valeriu Răpeanu, directorul Editurii „Eminescu" şi scriitorul Radu Selejan, cu ocazia apariţiei noului volum de reportaje „Ţara curcubeului de piatră". (f.n.) DESPRE VIAŢA LUI V. I. LENIN Luni, 22 aprilie, ora 17, la Clubul „Gheorghe Doja“ din oraşul Sfîntu Gheorghe, are loc, sub auspiciile Comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă, o conferinţă publică despre viaţa şi activitatea lui Vladimir Ilici Lenin, de la a cărui naştere se împlinesc 104 ani. Va fi prezentat, de asemenea, un film artistic, despre viaţa genialului conducător al proletariatului. (i.g.) SIMPOZION în cinstea celor două mari evenimente politice din viaţa poporului nostru — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului, duminică, 21 aprilie, ora 10 la Liceul nr. 2 din Sfintu Gheorghe va avea loc un simpozion omagial cu tema „Evoluţia literaturii române de după Eliberare". (i.d.) «■»minunii -educative şi sportive 20 APRILIE, 1974 ZABRATAU (Căminul cultural) — Deplasarea brigăzii ştiinţifice cu tema „Principiile morale ale socialismului în relaţiile de familie" (ora 20). TÂRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Program artistic — montaj literar (ora 20), SÎNZIENI (Căminul cultural) — Spectacol de muzică uşoară „Gluma e totul" (ora 20). SFINTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja“) — Seară literară „Lenin a trăit, Lenin trăieşte, Lenin va trăi" — Seară pentru tineret (ora 19). SFINTU GHEORGHE (Şcoala sportivă) — Handbal — campionat de calificare, etapa a II-a, faza interjudeţeană masculin : Electromecanica Bucureşti — Voinţa Miercurea Ciuc (ora 17). BELIN (Căminul cultural) — Simpozion „Evocări din viaţa lui Lenin" (ora 20). AITA MARE (Căminul cultural) — Program cultural-artistic prezentat de formaţia de teatru şi brigadă artistică de agitaţie (ora 20). BĂŢANII MARI (Căminul cultural) — Seară de poezie „Partidul nostru“ (ora 20). CATALINA (Căminul cultural) — Brigada ştiinţifică răspunde la întrebările locuitorilor comunei (ora 19). CIUMERNIC (Căminul cultural) — Întîlnire cu juriştii „Respectarea legilor statului — îndatorire a tuturor cetăţenilor" (ora 18). LEMNIA (Căminul cultural) — Program cultural-artistic prezentat de formaţia de teatru şi brigada artistică de agitaţie (ora 20). CERNAT (Căminul cultural) — Spectacol teatral (ora 20). J PRAGA. — Oraşul cehoslovac Brno găzduieşte, începînd de la 19 aprilie, ediţia de primăvară a Tîrgului internaţional de bunuri de larg consum. Intr-o interesantă şi stimulatoare competiţie comercială s-au întîlnit aici Urme industriale, întreprinderi şi case de comerţ exterior din peste 30 de tari. România, prezentă la toate ediţiile anterioare ale cunoscutului tîrg, este reprezentată acum de şapte întreprinderi de comerţ exterior — Romanoexport, Contex, Tricoexport, Atinex, Stirex, Imeco şi Electronum. în cinci dintre pavilioanele tîrgului, acestea expun cele mai noi şi mai izbutite modele de confecţii, tricotaje, încălţăminte, blănuri, produse din cristal şi sticlă, articole cosmetice, detergenţi, lacuri şi vopsele, aparate de radio şi televizoare. PARIS. — Vineri, s-a deschis în mod oficial campania pentru alegerile prezidenţiale din Franţa. După verificarea valabilităţii constituţionale a candidaturilor depuse pină marţi, 16 aprilie, Consiliul constituţional a reţinut numele a 12 candidaţi pentru participarea la primul tur de scrutin, ce va avea loc la 5 mai. NAŢIUNILE UNITE. — Consiliul de Securitate al O.N.U. s-a întrunit joi, pentru a treia oară In cursul acestei săptămîni, spre a examina demersul guvernului de la Beirut in legătură cu raidurile întreprinse în noaptea de 12 spre 13 aprilie de unităţi ale armatei israeliene împotriva unor sate din sudul Libanului. In cadrul şedinţei, au luat cuvîntul reprezentanţii Libanului, Israelului, Austriei, Australiei, Bielorusiei, Irakului, Perului şi U.R.S.S. După cum relatează agenţiile Reuter şi Associated Press, în cadrul Consiliului continuă consultările in vederea elaborării unui proiect de rezoluţie cu un conţinut general acceptabil. BEIRUT. — După două zile de dezbateri, în capitala libaneză s-a încheiat joi cea de-a treia sesiune a Fondului arab pentru dezvoltare economică şi socială. Reuniunea a fost consacrată examinării activităţii organizaţiei în cursul anului trecut, avîndu-se, totodată, în vedere definitivarea proiectelor ce vor trebui materializate în viitoarele luni. (Din mata in te matin fia!)