Cuvîntul Nou, mai 1974 (Anul 7, nr. 1247-1254)

1974-05-01 / nr. 1247. szám

Zi de Mai muncitoresc Intrată de mulţi ani în tradiţiile clasei muncitoare de la noi şi de pretutindeni ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc din lumea întreagă, constituie tot­­­­odată o zi de luptă, de manifestare a conştiinţei revoluţiona­re a maselor muncitoare. De peste 80 de ani, milioane de mun­citori de pe toate meridianele, adevăraţii făuritori ai istoriei îşi afirmă, în această zi luminoasă de primăvară, o dată mai mult, solidaritatea lor nestrămutată în lupta pentru pace, de­mocraţie şi progres social. In patria noastră, sub conducerea Partidului Comunist Român, clasa muncitoare, întregul nostru popor, au împlinit prin aprige lupte revoluţionare, năzuinţele de veacuri ale ce­lor mulţi şi obidiţi, făcînd să strălucească pe cerul scump al patriei soarele libertăţii depline, al afirmării plenare a omu­lui, soarele Socialismului. în acest an sărbătorim ziua de 1 Mai în condiţiile în care întregul popor întîmpină prin noi izbînzi, prin noi fapte de muncă cele două evenimente cu rezonanţă istorică în viaţa partidului, a întregului popor: cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al partidului. In aceste con­diţii sărbătoarea Muncii constituie un minunat prilej de a face bilanţul celor 30 de ani de viaţă liberă, de muncă en­tuziastă şi creatoare, de transformări nemaivăzute pe aces­te meleaguri, de realizări şi biruinţe care ne dau dreptul să privim cu încredere şi optimism în viitor. Hotărîrea şi dîrzenia oamenilor muncii, a întregului popor de a nu precupeţi nici un efort pentru a ne realiza angaja­mentul de a îndeplini sarcinile cincinalului înainte de ter­men îşi găsesc expresia şi în cererea adresată de numeroase colective de muncă din întreaga ţară de a cinsti prin muncă, Ziua Muncii. Este cel mai concret, mai mobilizator şi mai con­vingător răspuns pe care întreg poporul îl dă chemării par­tidului, este concretizarea modului în care poporul înţelege să urmeze exemplul strădaniei de muncă permanentă, neobo­sită şi creatoare pe care o depune zi de zi în slujba po­porului, cel mai înţelept, mai neobosit şi mai clarvăzător fiu al neamului, conducătorul iubit al partidului, preşedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.­­Trup din trupul ţării, judeţul nostru se prezintă cu frun­tea sus la marele bilanţ, raportînd realizarea înainte de ter­men a sarcinilor de plan pe primele 4 luni, în cele mai multe şi mai importante dintre unităţile industriale ale judeţului. Din munca înfrăţită a românilor şi maghiarilor de pe melea­gurile covăsnene, au pornit spre consumatorii din ţară sau de peste hotare, mii de tone de cărbune smulşi pămîntului de minerii Baraoltului, zeci de mii de metri pătraţi de ţesături realizaţi de textiliştii de la ,,Oltul" — şi în acest an deţină­tori ai Diplomei de evidenţiat în întrecerea socialistă, garni­turi de mobilă din ce în ce mai mult solicitate la export şi multe alte produse care fac faima hărniciei şi priceperii oa­menilor de pe la noi. Lucrătorii ogoarelor închină şi ei lui 1 Mai, sporul hăr­niciei lor, concretizat în încheierea campaniei însăminţărilor la principalele culturi tradiţionale — cartofi şi sfeclă de zahăr, şi se angajează ca prin aplicarea acordului global să asigure producţii sporite atit pe ogoare cit şi în zootehnie. Vom sărbători aşadar 1 Mai în haine de lucru, în hainele cu care am făurit istoria de azi a României, în care ne-am fă­cut ţara mereu mai mîndră, mai înfloritoare. In haine de lu­cru muncind fără preget, conduşi de partid, ne vom înălţa mereu patria, pe culmi de progres şi de civilizaţie.­ ­ „ Moment important al consem­nării rodnicelor succese, al ini­ţiativelor şi înfăptuirilor, al am­plificării şi conferirii de noi va­lenţe muncii, ziua de 1 Mai în­truneşte semnificaţia unui punct de referinţă în aprecierea roa­delor muncii. Maturitatea­­ res­ponsabilităţii comuniste, a tutu­ror oamenilor muncii din indus­tria judeţului Covasna se reflec­tă în bilanţul fructuos cu care este întîmpinată marea sărbătoa­re a celor ce muncesc, confir­­mind în acest mod rolul impor­tant al muncii efervescente, cre­atoare şi pline de abnegaţie, des­făşurată pe parcursul­­primelor ,patru luni ale acestui an, pen­tru a adăuga la contul „cincina­lul cu 185 de zile înainte­ de ter­men" noi înfăptuiri. Succesele obţinute zi de zi, decadă cu de­cadă, sunt rodul amplificării pre­ocupărilor pentru fructificarea e­­ficientă a întregului potenţial li­man şi tehnic, pentru folosirea deplină şi intensivă a capacită­ţilor de producţie existente, spo­rirea valorilor­ nou create, prin valorificarea superioară a mate­riilor prime şi materialelor, prin utilizarea şi gospodărirea eficien­tă a combustibililor şi energiei electrice. Realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă reflectă emulaţia pu­ternică ce a dinamizat şi a ridi­cat la noi cote activitatea colec­tivelor de muncă din industria judeţului,­­conferind o ilustrare grăitoare entuziastei iniţiative de a întîmpină cea de-a XXX-a a­­niversare a eliberării patriei şi cel de-al­ XI-lea Congres al P.C.R. cu succese remarcabile. Iată cî­teva din realizările de prestigiu­rile economiei judeţului Covasna. Întrecerea desfăşurată în eco- - nomia judeţului pentru a asigu­ra, la finele acestui an, un de­­vans de 112 zile în realizarea cincinalului a căpătat noi dimen­siuni în preajma zilei de 1 Mai, fructificîndu-se mai­ bine şi mai eficient potenţialul productiv al industriei, rezultatele conturînd pregnant entuziasmul cu care s-a muncit. Astfel, în primele patru luni ale acestui an s-a realizat peste plan: fa Producţie globală industri­ală: aproape 21.000.000 lei fa Producţie marfă industria­lă: 30.000.000 lei £ Export: 1.480.000 lei valută Prezentăm mai jos cîteva din unităţile economice care s-au e­­videnţiat,­ cu rezultate deosebite în întrecerea socialistă. I F.E.T. TIRGU SECUIESC — Pentru colectivul de nun­­­­citori, ingineri şi tehnicieni din sectoarele de exploatare şi de industrializare a lemnului din această unitate, ziua de 1 Mai, capătă­ sensul faptelor împlinite, reflectate elocvent de rigoarea cifrelor . Depăşirea planului pe primele patru luni, atît la pro­ducţia globală, cit şi la produc­ţia marfă, cu peste 8.500.000 lei, care se concretizează, printre al­tele, în: cherestea de răşinoase — peste 2.500 m.c., cherestea de fag — 1.700 m.c., buşteni de ră­şinoase — 4.200 m.c., lemn de construcţii 1.700 m.c. • Peste ni­velul angajamentelor anuale sunt deja realizări la cherestea de ră­şinoase — 262 m.c., lemn de foc — 1.723 tone, lob de P.A.L. şi P.F.L. din fag •—­ 1.432 m.c. An­gajamentul anual la export este realizat în proporţie de 78 la su­tă. Printre cei care au contribuit la obţinerea acestor rezultate menţionăm pe maiştrii Béla Kiss, Andrei Jenő, brigadierul Paloşan Damian, cit şi şefii de sectoare Ugran Albert, ing. Dudu Moise, Simon Marton, Gheorghe Peteri­ ş. a. D­­ominanta­ bilanţului fructuos cu care colectivul ÎNTRE­PRINDERII TEXTILE „OL­TUL" întîmpinăse sărbătoarea în­­tîiului de Mai, o reprezintă ... permanența acestuia. Pentru că, în orice moment al anului, fie el primul sau al patrulea din ca­drul cincinalului, colectivul har­nicilor textiliști este în măsura să prezinte rezultate din cele mai bune. Evident, marea sărbă­toare a muncii prilejuieşte ridi­carea „altitudinii" înfăptuirilor de prestigiu. ,. Realizarea unei producţii globale suplimentare de 2.500.000 lei şi ,a unei produc­ţii marfă de 4.275.000 lei, ca­re se concretizează, printre altele, în circa 85.000 m.p. ţe­sături finite din bumbac. fa La producţia de piese de schimb planul pe primele patru luni ale anului a fost depăşit cu 21.000 lei, realizîndu-se 42 la sută din angajamentul anual. fa Livrările planificate la ex­port au fost depăşite pînă la 30 aprilie cu 29.000 lei valu­tă. Pe lista evidenţiaţilor în între­cerea pentru n­ai mult, mai bi­ne, mai ieftin , un loc de frun­te au ocupat: la filatură schim­burile conduse de Gyula Santha şi László Daczó, iar la ţesătorie schimbul condus de Jenő Kará­csony. Dar iată cîţiva din cei nu­miţi „fruntaşii fruntaşilor": Pi­roska Horvath, Olga Katalin, Ma­ (Continuare ín pag. a 3-a) REALIZĂRI DE PRESTIGIU in cinstea marii sărbători Anul VII, nr. 1247 MIERCURI, 1 MAI 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţeanCovasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean PLI TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIU SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! m—I II­­ III■IImu Iim lin .................................... Tin n m i m inininmnir —m i­­­­tt­­ -i i ‘ JM NIRI Am văzut un om cum oblojea rănile oamenilor muşcaţi de neîncredere. L-am auzit poruncindu-i unui izvor să-l urmeze către setea cîmpiei. Şi tot el, omul acela, intr-o dimineaţă, aduna spice de soare, pentru mai multă căldură între semenii săi. L-am văzut, apoi, odihnirndu-se. Şedea pe o margine de zare şi culegea buruienile crescute printre stelele purpurii Privind jur-împrejurul a cîrtit împotriva unui nor venit din nu ştiu care parte a lumii fără să fie trebuinţă de el. Apoi s-a aşezat pe o inimă de munte şi a început să evite, bucurîndu-se de rodnicia muncii... RADU SELEJAN — Frumuseţea vieţii Să vorbeşti despre muncă Înseamnă să vor­beşti despre viaţă. , Am cunoscut tineri care mun­ceau să Înveţe o mese­rie. Gîndurile lor cutre­ierau drumurile viitoru­lui, entuziasmul lor des­fereca porţile multor tai­ne ale Îndeletnicirii pe care o deprindeau, zîm­­betele şi bucuriile lor poleind rodul muncii ca­re prindea viaţă în min­ţile şi-n mîinile lor dor­nice de mai mult, de mai bine. Asemenea cli­pe de adevărată desfă ■ tare le-am retrăit nu de mult, aflindu-mă printre Învăţăceii celei mai ti­nere unităţi industriale din judeţul Covasna, În­treprinderea de aparataj I electric şi de bord. In maistrul in jurul căruia roiau, am văzut parin- 1 I tele învăţîndu-şi copiii i I să umble, învăţlndu-i de unde începe şi unde se sfirşeşte lumea, arătln- 1 1 du-le lumina şi Intuner­i I ricui, spunindu-le ce-n- , seamnă binele şi ce-n­­seamnă răul. , Am văzut oameni, băr­baţi şi femei, In plină maturitate, muncind pen­tru că altfel n-ar fi pu­­tut să trăiască, pentru că altfel nu şi-ar mai fi gă­sit locul intre oameni. Priveau pe twiş în ar­­i­mă, nu die o cupă de răgaz şi-i înălţau viito­rului noi punţi către mai bine. Despre munca lo­r, despre roadele ei, discu­tau ca despre ceva fi­­resc, se bucurau, zlm­­beau mulţumiţi cînd,, a­­casă, povesteau copiilor ce au izbutit să facă In ziua respectivă la fabri­­căr­ ori in Mină, ori la C.A.P. Şi-n ziua urmă-­­ toare, copiii refuzau să mai asculte basme cu zmei şi Cosînzene. A- 1 venturile părinţilor lor i ii captivau, munca ce- , lor mari Ie stlrnea cu­­ riozitate.­­ Am văzut bătrlni, ca­re după ce s-au pensio­nat, se Îmbolnăveau su­bit, de o anume boală de sul­et, un lei de se­­* cela punea stăplnire pe ei. Încercau să se vinde­­■ ce trebăluind in gospo­dărie, Inlilnindu-se sea­ra mai ales cu cei tineri, întrebindu-i despre nou­tăţile din fabrică, amin­­tindu-şi ce au făcut ei In anumite situaţii care s-au repetat, pentru ca, a doua zi, scutindu-se'' cu noaptea-n cap plecau Ia uzină, să se adape­­ din limpedele izvor de apă vie al muncii, să-şi regenereze traiul cei de toate zilele. De aceea, cînd vor­besc despre muncă, vor­besc despre viaţă. Pen­tru că, dacă există fru­museţea de a trăi, a­­ceasta Înseamnă munca, roadele ei. R. BRADEANU ! isisw"­­­a

Next