Cuvîntul Nou, mai 1974 (Anul 7, nr. 1247-1254)
1974-05-01 / nr. 1247. szám
Zi de Mai muncitoresc Intrată de mulţi ani în tradiţiile clasei muncitoare de la noi şi de pretutindeni ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc din lumea întreagă, constituie totodată o zi de luptă, de manifestare a conştiinţei revoluţionare a maselor muncitoare. De peste 80 de ani, milioane de muncitori de pe toate meridianele, adevăraţii făuritori ai istoriei îşi afirmă, în această zi luminoasă de primăvară, o dată mai mult, solidaritatea lor nestrămutată în lupta pentru pace, democraţie şi progres social. In patria noastră, sub conducerea Partidului Comunist Român, clasa muncitoare, întregul nostru popor, au împlinit prin aprige lupte revoluţionare, năzuinţele de veacuri ale celor mulţi şi obidiţi, făcînd să strălucească pe cerul scump al patriei soarele libertăţii depline, al afirmării plenare a omului, soarele Socialismului. în acest an sărbătorim ziua de 1 Mai în condiţiile în care întregul popor întîmpină prin noi izbînzi, prin noi fapte de muncă cele două evenimente cu rezonanţă istorică în viaţa partidului, a întregului popor: cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al partidului. In aceste condiţii sărbătoarea Muncii constituie un minunat prilej de a face bilanţul celor 30 de ani de viaţă liberă, de muncă entuziastă şi creatoare, de transformări nemaivăzute pe aceste meleaguri, de realizări şi biruinţe care ne dau dreptul să privim cu încredere şi optimism în viitor. Hotărîrea şi dîrzenia oamenilor muncii, a întregului popor de a nu precupeţi nici un efort pentru a ne realiza angajamentul de a îndeplini sarcinile cincinalului înainte de termen îşi găsesc expresia şi în cererea adresată de numeroase colective de muncă din întreaga ţară de a cinsti prin muncă, Ziua Muncii. Este cel mai concret, mai mobilizator şi mai convingător răspuns pe care întreg poporul îl dă chemării partidului, este concretizarea modului în care poporul înţelege să urmeze exemplul strădaniei de muncă permanentă, neobosită şi creatoare pe care o depune zi de zi în slujba poporului, cel mai înţelept, mai neobosit şi mai clarvăzător fiu al neamului, conducătorul iubit al partidului, preşedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.Trup din trupul ţării, judeţul nostru se prezintă cu fruntea sus la marele bilanţ, raportînd realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primele 4 luni, în cele mai multe şi mai importante dintre unităţile industriale ale judeţului. Din munca înfrăţită a românilor şi maghiarilor de pe meleagurile covăsnene, au pornit spre consumatorii din ţară sau de peste hotare, mii de tone de cărbune smulşi pămîntului de minerii Baraoltului, zeci de mii de metri pătraţi de ţesături realizaţi de textiliştii de la ,,Oltul" — şi în acest an deţinători ai Diplomei de evidenţiat în întrecerea socialistă, garnituri de mobilă din ce în ce mai mult solicitate la export şi multe alte produse care fac faima hărniciei şi priceperii oamenilor de pe la noi. Lucrătorii ogoarelor închină şi ei lui 1 Mai, sporul hărniciei lor, concretizat în încheierea campaniei însăminţărilor la principalele culturi tradiţionale — cartofi şi sfeclă de zahăr, şi se angajează ca prin aplicarea acordului global să asigure producţii sporite atit pe ogoare cit şi în zootehnie. Vom sărbători aşadar 1 Mai în haine de lucru, în hainele cu care am făurit istoria de azi a României, în care ne-am făcut ţara mereu mai mîndră, mai înfloritoare. In haine de lucru muncind fără preget, conduşi de partid, ne vom înălţa mereu patria, pe culmi de progres şi de civilizaţie. „ Moment important al consemnării rodnicelor succese, al iniţiativelor şi înfăptuirilor, al amplificării şi conferirii de noi valenţe muncii, ziua de 1 Mai întruneşte semnificaţia unui punct de referinţă în aprecierea roadelor muncii. Maturitatea responsabilităţii comuniste, a tuturor oamenilor muncii din industria judeţului Covasna se reflectă în bilanţul fructuos cu care este întîmpinată marea sărbătoare a celor ce muncesc, confirmind în acest mod rolul important al muncii efervescente, creatoare şi pline de abnegaţie, desfăşurată pe parcursulprimelor ,patru luni ale acestui an, pentru a adăuga la contul „cincinalul cu 185 de zile înainte de termen" noi înfăptuiri. Succesele obţinute zi de zi, decadă cu decadă, sunt rodul amplificării preocupărilor pentru fructificarea eficientă a întregului potenţial liman şi tehnic, pentru folosirea deplină şi intensivă a capacităţilor de producţie existente, sporirea valorilor nou create, prin valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, prin utilizarea şi gospodărirea eficientă a combustibililor şi energiei electrice. Realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă reflectă emulaţia puternică ce a dinamizat şi a ridicat la noi cote activitatea colectivelor de muncă din industria judeţului,conferind o ilustrare grăitoare entuziastei iniţiative de a întîmpină cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. cu succese remarcabile. Iată cîteva din realizările de prestigiurile economiei judeţului Covasna. Întrecerea desfăşurată în eco- - nomia judeţului pentru a asigura, la finele acestui an, un devans de 112 zile în realizarea cincinalului a căpătat noi dimensiuni în preajma zilei de 1 Mai, fructificîndu-se mai bine şi mai eficient potenţialul productiv al industriei, rezultatele conturînd pregnant entuziasmul cu care s-a muncit. Astfel, în primele patru luni ale acestui an s-a realizat peste plan: fa Producţie globală industrială: aproape 21.000.000 lei fa Producţie marfă industrială: 30.000.000 lei £ Export: 1.480.000 lei valută Prezentăm mai jos cîteva din unităţile economice care s-au evidenţiat, cu rezultate deosebite în întrecerea socialistă. I F.E.T. TIRGU SECUIESC — Pentru colectivul de nuncitori, ingineri şi tehnicieni din sectoarele de exploatare şi de industrializare a lemnului din această unitate, ziua de 1 Mai, capătă sensul faptelor împlinite, reflectate elocvent de rigoarea cifrelor . Depăşirea planului pe primele patru luni, atît la producţia globală, cit şi la producţia marfă, cu peste 8.500.000 lei, care se concretizează, printre altele, în: cherestea de răşinoase — peste 2.500 m.c., cherestea de fag — 1.700 m.c., buşteni de răşinoase — 4.200 m.c., lemn de construcţii 1.700 m.c. • Peste nivelul angajamentelor anuale sunt deja realizări la cherestea de răşinoase — 262 m.c., lemn de foc — 1.723 tone, lob de P.A.L. şi P.F.L. din fag •— 1.432 m.c. Angajamentul anual la export este realizat în proporţie de 78 la sută. Printre cei care au contribuit la obţinerea acestor rezultate menţionăm pe maiştrii Béla Kiss, Andrei Jenő, brigadierul Paloşan Damian, cit şi şefii de sectoare Ugran Albert, ing. Dudu Moise, Simon Marton, Gheorghe Peteri ş. a. Dominanta bilanţului fructuos cu care colectivul ÎNTREPRINDERII TEXTILE „OLTUL" întîmpinăse sărbătoarea întîiului de Mai, o reprezintă ... permanența acestuia. Pentru că, în orice moment al anului, fie el primul sau al patrulea din cadrul cincinalului, colectivul harnicilor textiliști este în măsura să prezinte rezultate din cele mai bune. Evident, marea sărbătoare a muncii prilejuieşte ridicarea „altitudinii" înfăptuirilor de prestigiu. ,. Realizarea unei producţii globale suplimentare de 2.500.000 lei şi ,a unei producţii marfă de 4.275.000 lei, care se concretizează, printre altele, în circa 85.000 m.p. ţesături finite din bumbac. fa La producţia de piese de schimb planul pe primele patru luni ale anului a fost depăşit cu 21.000 lei, realizîndu-se 42 la sută din angajamentul anual. fa Livrările planificate la export au fost depăşite pînă la 30 aprilie cu 29.000 lei valută. Pe lista evidenţiaţilor în întrecerea pentru nai mult, mai bine, mai ieftin , un loc de frunte au ocupat: la filatură schimburile conduse de Gyula Santha şi László Daczó, iar la ţesătorie schimbul condus de Jenő Karácsony. Dar iată cîţiva din cei numiţi „fruntaşii fruntaşilor": Piroska Horvath, Olga Katalin, Ma (Continuare ín pag. a 3-a) REALIZĂRI DE PRESTIGIU in cinstea marii sărbători Anul VII, nr. 1247 MIERCURI, 1 MAI 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţeanCovasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean PLI TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIU SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! m—I II III■IImu Iim lin .................................... Tin n m i m inininmnir —m itt -i i ‘ JM NIRI Am văzut un om cum oblojea rănile oamenilor muşcaţi de neîncredere. L-am auzit poruncindu-i unui izvor să-l urmeze către setea cîmpiei. Şi tot el, omul acela, intr-o dimineaţă, aduna spice de soare, pentru mai multă căldură între semenii săi. L-am văzut, apoi, odihnirndu-se. Şedea pe o margine de zare şi culegea buruienile crescute printre stelele purpurii Privind jur-împrejurul a cîrtit împotriva unui nor venit din nu ştiu care parte a lumii fără să fie trebuinţă de el. Apoi s-a aşezat pe o inimă de munte şi a început să evite, bucurîndu-se de rodnicia muncii... RADU SELEJAN — Frumuseţea vieţii Să vorbeşti despre muncă Înseamnă să vorbeşti despre viaţă. , Am cunoscut tineri care munceau să Înveţe o meserie. Gîndurile lor cutreierau drumurile viitorului, entuziasmul lor desfereca porţile multor taine ale Îndeletnicirii pe care o deprindeau, zîmbetele şi bucuriile lor poleind rodul muncii care prindea viaţă în minţile şi-n mîinile lor dornice de mai mult, de mai bine. Asemenea clipe de adevărată desfă ■ tare le-am retrăit nu de mult, aflindu-mă printre Învăţăceii celei mai tinere unităţi industriale din judeţul Covasna, Întreprinderea de aparataj I electric şi de bord. In maistrul in jurul căruia roiau, am văzut parin- 1 I tele învăţîndu-şi copiii i I să umble, învăţlndu-i de unde începe şi unde se sfirşeşte lumea, arătln- 1 1 du-le lumina şi Intuneri I ricui, spunindu-le ce-n- , seamnă binele şi ce-nseamnă răul. , Am văzut oameni, bărbaţi şi femei, In plină maturitate, muncind pentru că altfel n-ar fi putut să trăiască, pentru că altfel nu şi-ar mai fi găsit locul intre oameni. Priveau pe twiş în arimă, nu die o cupă de răgaz şi-i înălţau viitorului noi punţi către mai bine. Despre munca lor, despre roadele ei, discutau ca despre ceva firesc, se bucurau, zlmbeau mulţumiţi cînd,, acasă, povesteau copiilor ce au izbutit să facă In ziua respectivă la fabricăr ori in Mină, ori la C.A.P. Şi-n ziua urmă- toare, copiii refuzau să mai asculte basme cu zmei şi Cosînzene. A- 1 venturile părinţilor lor i ii captivau, munca ce- , lor mari Ie stlrnea cu riozitate. Am văzut bătrlni, care după ce s-au pensionat, se Îmbolnăveau subit, de o anume boală de sulet, un lei de se* cela punea stăplnire pe ei. Încercau să se vinde■ ce trebăluind in gospodărie, Inlilnindu-se seara mai ales cu cei tineri, întrebindu-i despre noutăţile din fabrică, amintindu-şi ce au făcut ei In anumite situaţii care s-au repetat, pentru ca, a doua zi, scutindu-se'' cu noaptea-n cap plecau Ia uzină, să se adape din limpedele izvor de apă vie al muncii, să-şi regenereze traiul cei de toate zilele. De aceea, cînd vorbesc despre muncă, vorbesc despre viaţă. Pentru că, dacă există frumuseţea de a trăi, aceasta Înseamnă munca, roadele ei. R. BRADEANU ! isisw"a