Cuvîntul Nou, iunie 1974 (Anul 7, nr. 1255-1258)

1974-06-05 / nr. 1255

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VII, NR. 1255, MIERCURI, 5 IUNIE 1974, 8 PAGINI 50 BANI Goluri nejustificate în utilizarea timpului de lucru După cum se ştie, utilizarea din plin a capacităților de producție, sporirea sensibila a productivității muncii, la nivelul prevederilor aces­tui an, presupune folosirea raţională a forţei de muncă și a fondului de timp disponibil pentru lucru. In ce măsură este ţinut în prim-planul de­ciziilor de acţiune acest imperativ economic major? Datele privind uti­lizarea timpului de lucru al munci­torilor, în primele patru luni ale a­­cestu­i an, relevă, în multe unităţi, o situaţie pozitivă. Bunăoară, indici superiori de utilizare a fondului de timp s-au înregistrat la 1.1. Lapte­lui şi I.A.E.A. (97,8 la sută), Fabrica de amidon (96,4 la sută), I.M. Că­­peni (95,5 la sută), I.F.E.T. Tirgu Se­cuiesc (95,4 la sută). Faptul că la nivelul judeţului s-a ajuns doar la un fond de timp lucrat de 93,8 la sută, dovedeşte că rezervele în a­­cest domeniu sînt departe de a fi epuizate. Ele se regăsesc, în primul rînd, la unităţile ce realizează indici de utilizare între 91 şi 93 la sută, cum este cazul întreprinderii de con­fecţii şi la ,,Oltul", al I.I.L.J. (93,2 la sută), I.P.L. Covasna (93,1 la su­tă), întreprinderea de şuruburi şi Fabrica de ţigarete (93,5 la sută). Detaliind analiza rezervelor, reţine HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Maximă responsabilitate şi exigenţă în fiecare unitate agricolă! Buna organizare, munca neobosita a membrilor cooperatori, activi­tatea fructuoasă a specialiştilor şi preşedinţilor din C.A.P., au determi­nat obţinerea unor rezultate deosebite în campania de întreţinere a culturilor in judeţ. S-a executat, în întregime, prima prăşilă la cartofi, praşila a doua la sfeclă pe 3.100 hectare, s-au erbicidat 5.000 hectare de cartofi, 13.312 hectare cereale şi 780 hectare sfeclă. AŞA DA ! Anul trecut, la C.A.P. Turla pro­ducţia de sfeclă nu a fost cea scon­tată. In primăvara acestui an, comu­niştii de aici au luat o serie de mă­suri care vizează creşterea produc­ţiei. Terenul a fost bine pregătit, se­mănatul s-a executat la timp, iar în­treaga suprafaţă se lucrează in acord global. Specialiştii Direcţiei genera­le pentru agricultură afirmă că sta­rea culturii de sfeclă, de la C.A.P. Turla, este foarte bună, anticipîn­­­du-se o recoltă record. O notă bu­nă pentru secretarul comitetului co­­niunal de partid, tov. Pécsi Antal, care sprijină în mod concret activî- D. TOMA (Continuate in pag. a 2-a) m­a aniversări a Eliberăm X- lea Congres al P­C­I CINCINALUL CU 185 DE ZILE Din cronica întrecerii socialiste Numeroase şi semnificative sunt faptele de muncă cu care oamenii muncii din economia judeţului se pregătesc să întimpine marile eveni­mente politice ale anului, adăugind noi şi prestigioase file în cronica în­trecerii socialiste. Rubrica pe care o inaugurăm astăzi, îşi propune să re­­flecte aspecte din marea competiţie cu timpul, la care sunt angajate uni­tăţile din teritoriu, prezentînd, în prim-plan, modul de realizare a anga­jamentelor. FABRICA DE CONFECŢII ,,SE­­CUIANA“ TIRGU SECUIESC . Intr-o telegramă, adresată C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu — secretar general al partidului — inimosul şi harnicul colectiv al aces­tei întreprinderi din judeţul Covasna, raportează un succes de mare pres­tigiu : realizarea integrală — la 3 iunie 1974 — a planului cincinal, la producţia industrială globală şi la export. Pînă la finele cincinalului confecţionerii „Secuienei" anticipează realizarea unei producţii globale su­plimentare, de 700 milioane lei, liv­­rînd pentru export peste plan, produse în valoare de 10 000 mii lei. INIRHPRINDEREA­ TEXTILA ,,OL­­TUL": • La indicatorul produc­ţie globală, faţă de angajamen­tul de a depăşi planul anual cu 5 milioane lei, în primele cinci luni s-au realizat 4,015 milioane lei • Producţia marfă suplimentar obţi­nută, în aceeaşi perioadă , 0,475 milioane lei, reprezintă îndeplinirea în proporţie de 129,5 la sută a an­gajamentului anual . S-au produs peste plan, pînă la data de 31 mai a.c., de la începutul anului, 27,1 to­ne fire de bumbac şi tip bumbac (angajament anual 50 tone), şi 194.500 m.p. ţesături finite, ceea ce repre­zintă 92,6 la sută din angajamentul anual • Productivitatea muncii pe salariat a crescut, faţă de plan, în cinci luni, cu 899 lei, depăşindu-se, în acest interval, cu 699 lei anga­jamentul anual. FABRICA DE SPIRT. Angajamentul anual, la producţia globală (560 mii lei), a fost îndeplinit şi depăşit, în cele cinci luni parcurse din acest an, realizîndu-se peste plan 1.232.000 lei • S-au obţinut suplimentar, în pe­rioada amintită, 5,8 vagoane de al­cool etilic rafinat, fiind astfel depă­şit, şi la producţia fizică, angajamen­tul anual de 2 vagoane (R.H.) Comuniştii Imaginaţi-vă un cîmp ce n-a cunoscut vreodată bucu­ria rodniciei, un cîmp în pă­mântul căruia au fost sădiţi sute de puieţi, de măr să zicem, aduşi de pretutindeni cu scopul peste o vreme toţi să rodească acelaşi fel de mere. Livada în devenire a fost încredinţată unui gră­dinar destoinic care a pri­it. BRADEANU­­Continuare în pag. 4—5)­ ­ ^ ! De miercuri, pînă miercuri • O formă modernă de prezentare şi vînzare a produselor U.J.C.M. Sfinţii Gheorghe: magazinul mobil — o maşină special a­­menajată — al cărui traseu este următorul: marţi — Breţcu (din două in două săptămini Intorsura Buzăului); miercuri — Baraolt, joi — Tirgu Secuiesc, vineri — Boroşneu, sîmbătă — Covasna. (N.P.) • Cu prilejul sărbătoririi Zilei internaţionale a copilului, co­lectivele de sprijin de pe lingă comitetele şi comisiile de femei din Sfîntu Gheorgh­e, i-au vizitat pe ,,locatarii" grădiniţelor şi că­minelor, dăruindu-le jucării, dulciuri şi flori. La rindu­l lor, copiii­­ le-au răsplătit pe vizitatoare cu frumoase programe artistice. (A.L.) • Sîmbătă şi duminică, a avut loc la Sfîntu Gheorghe, faza judeţeană a concursului de aerom­odele rezervat pionierilor. Au luat parte cele mai bune echipaje de la Casa pionierilor din Sfin­ţii Gheorghe, Casa pionierilor din Tirgu Secuiesc şi Şcoala gene­rală din Bicsad . Elevii şcolii generale din Băţanii Mari au hotărit să contribuie, alături de constructori, la ridicarea a două ateliere, unul de tîmplărie şi unul de lăcătuşerie. Săptămîna trecută ei au prestat 550 de ore de muncă patriotică. (D.A.M.) • La fabrica de confecţii „Secuiana" din Tirgu Secuiesc, s-a deschis o expoziţie cu obiecte de artizanat şi lucru de mină, pro­duse ale muncitoarelor fabricii. Cele mai reuşite exponate vor fi premiate. (G.F.) • In holul Oficiului poştal din oraşul Sfîntu Gheorghe, s-a deschis o interesantă expoziţie de maxima filie. O bună parte din exponatele prezentate aici au fost editate cu ocazia aniversării organizaţiei pionierilor. (D.T.) — 24 de ore din 24 ... Acesta este ritmul de lucru la glisarea blo­cului nr. 9 din cartierul Simeria Foto: A. BARTIIA Prezenţi în fiecare clipă Colectivul Fabricii de ţigarete din Sfintu Gheorghe, hotărit să întimpi­ne cu realizări deosebite marile e­­venimente din acest an — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — a raportat la sfîrşitul lunii aprilie un avans de 113 zile în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. La obţinerea u­­nui asemenea succes, pe lingă sec­ţiile­­ de bază, direct productive, o contribuţie de seamă au adus-o şi muncitorii atelierului mecanic, cei care veghează clipă de clipă la­­pli­na funcţiune a utilajelor şi insta­laţiilor, pentru ca ritmicitatea înde­plinirii planului să nu sufere, pentru ca fluxul tehnologic să nu fie între­rupt, sau, cînd se întîmplă vreo de­fecţiune, intervenţia lor să fie scur­tă şi eficace. Deşi lucrează într-un singur schimb, prezenţa acestor oa­meni pricepuţi şi inimoşi se simte în toate cele trei schimburi, atit prin buna calitate a reparaţiilor, cît şi prin participarea meseriaşilor la orice oră din zi sau noapte, alunei cinci situaţia o cere. Balázs Eugen, Ion Stancu, Bodor Álmos, Csabor Barna, Májos Ion, Ferencz Iosif, Ion Cotoară, Emil Wolff, Mihai Dirţu, sunt ciţiva dintre animatorii acestui harnic colectiv, ciţiva dintre cei ca­re, la îndemnul conştiinţei socialiste, răspund de fiecare dată prezent, ca­re nu precupeţesc nici un efort pen­tru ca fabrica, ai căror fii sunt prin adopţiune, să se afle la loc de frun­te în ce priveşte îndeplinirea sarci­nilor de plan. Dar hărnicia exemplară a acestui colectiv nu se rezumă doar la re­vizii şi reparaţii, la executarea pie­selor de schimb necesare. Minţile lor iscoditoare, stimulate de aceeaşi conştiinţă socialistă, mîinile lor meş­tere, dau viaţă unor planuri privind autoutilarea. Astfel, după ce in 1973 au construit trei maşini de desfăcut baloturi de tutun pentru alte fabrici din ţară, recent au terminat o nouă maşină şi pentru fabrica lor, contri­­buind astfel la sporirea productivi­tăţii muncii în secţia respectiva cu peste 25 la sută. Rareori s-au înca­drat în programul celor opt ore de muncă, plecind acasă numai după ce încă o piesă a fost terminată şi în­cercată, ,,să ne tihnească mincarea şi somnul", cum a zis unul dintre ei. In lucru se mai află două maşini de confecţionat blanchete, maşini ti­pografice, pentru achiziţionarea cărora ar fi trebuit să se apeleze la im­port. Cu astfel de oameni, angajamen­tul asumat de colectivul fabricii, ca pina la sfîrşitul anului avansul pri­vind îndeplinirea înainte de termen a cincinalului să ajungă la 130 de zile, va deveni cu siguranţă o rea­litate, marile evenimente politice din acest an vor fi întimpinate cu noi şi deosebite succese pe frontul mun­cii. Directorul fabricii, tovarăşul Mol­nár Ştefan, mi-a spus acest lucru cu certitudine, subliniind fiecare cuvînt. RADU SELEJAN Brigada ziarului „CUVINTUL NOU“ tu raid Risipă? Mai este, daică nu s~a terminat! Hotărîrea plenarei Comitetului judeţean de partid, din decembrie 1973, sublinia, între altele, sarcina în­treprinderii judeţene de construcţii-montaj, de a lua măsuri hotărîte pentru întărirea disciplinei, pentru gos­podărirea raţională a materialelor şi materiilor prime, a fondului de timp etc. Recent, am organizat un raid-an­­chetă pe şantiere pentru a surprinde aspecte privind modul de realizare a acestor deziderate. ORDINEA : MOD EFICIENT DE COMBATERE A RISIPEI Pe şantierul lotului Tirgu Secuiesc al I.J.C.M., îl a­­bordăm pe tovarăşul Iosif Grubisics, secretarul organi­zaţiei de bază. Ce acţiuni aţi întreprins în vederea stă­vilirii risipei materialelor de construcţii? ,,Cea mai efi­cientă s-a dovedit a fi — vine îndată răspunsul — de­pozitarea cimentului în silozuri, el fiind ferit astfel de acţiunea dăunătoare a factorilor naturali. Pot afirma că în acest fel, pierderile au fost reduse la minimum. De­pozitarea pietrişului în grămezi bine delimitate, a con­tribuit, de asemenea, la reducerea pierderilor la acest material". Intr-adevăr, vizitînd şantierul, remarcăm or­dinea ce domneşte aici şi consemnăm faptul că lucră­torii şantierului sunt nişte gospodari pricepuţi. Astfel se explica faptul că degradările elementelor prefabricate sunt CONSTANTIN NIŢU, GABRIEL FLORESCU (Continuare in pag. a 3-a) Noua ,,carte de vizită“ a oraşului Sfîntu Gheorghe. La „înălţime“ cartierul Simeria foto: A. BARTHA

Next