Cuvîntul Nou, august 1974 (Anul 7, nr. 1264-1267)

1974-08-07 / nr. 1264

Pag. 2 „Înscrierea în directive a prevederilor privind dezvoltarea în ritm intens, în perioada următoare, a tuturor sectoarelor de activitate se bazează pe reali­zarea cu succes a planului cincinal 1971—1975, pe faptul că directivele Congresului al XI-lea și preve­derile planului cincinal se vor realiza înainte de ter­men. Aceasta ne dă posibilitatea să ne propunem ca şi în următorul cincinal să asigurăm un ritm înalt de dezvoltare a industriei şi agriculturii, a întregii economii şi, legat de aceasta să înfăptuim măsurile corespunzătoare de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor“. NICOLAE CEAUŞESCU • Produsul social va creşte în anul 1980 cu 47—54 la sută față de 1975. • Venitul naţional va atinge cote de pînă la 54— 61 la sută în anul 1980 raportat la 1975, intr-un ritm deci superior celui de creştere a produsul social. In cin­cinalul 1976—1980, cea mai mare parte a venitului na­ţional — 66—67 la sută — va fi alocată fondului de consum. In vederea dezvoltării rapide a forţelor de pro­ducţie şi asigurării progresului multilateral al întregii societăţi, cota alocată fondului naţional de dezvoltare e­­conomico-socială din venitul naţional, va fi de 33—34 la sută pe întregul cincinal. 9 Avînd în vedere că scopul suprem al politicii partidului nostru este îmbunătăţirea continuă a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc, se prevede ca venituri­le totale reale ale populaţiei să crească în anul 1980 cu 35—37 la sută faţă de 1975. In toate sectoarele de ac­tivitate se va majora retribuţia nominală a oamenilor muncii, acordîndu-se în continuare o atenţie deosebită majorării retribuţiilor mici. • Producţia globală industrială va cunoaşte, de asemenea, o creştere spectaculoasă, fiind planificată să ajungă în ultimul an al cincinalului viitor la 54—61 la sută, comparativ cu anul 1975. • Şi producţia globală agricolă va înregistra o sporire importantă: 25—34 la sută în anul 1980, faţă de perioada 1971—1975, avînd ca obiective principale sa­tisfacerea la nivel optim a cerinţelor de consum ale populaţiei cu produse agroalimentare, asigurarea mate­riilor prime necesare industriei alimentare şi uşoare, crearea de disponibilităţi pentru export. • Rămînînd tot în domeniul economiei, trebuie semnalate cele 65—72 de procente, cu care vor spori in­vestiţiile totale pe perioada de 5 ani la care ne referim, investiţii cifrate la 920—960 miliarde lei. Vor fi date în funcţiune circa 2.700 de capacităţi industriale şi agrozootehnice mai importante. • Saltul cel mai spectaculos îl va înregistra comer­ţul exterior, al cărui volum va creşte cu 72—80 de pro­cente faţă de perioada 1971—1975. Ritmul mediu anual va fi de 11,5—12,5 la sută. • In condiţiile duratei actuale a săptămînii de lucru, productivitatea muncii va înregistra şi ea o creştere însemnată în anul 1980 faţă de 1975, de 38— 42 la sută în industrie, 50—56 la sută în construcţii­­montaj și respectiv 20—26 la sută în transporturile feroviare. ——mwwb—ta—a—B—BriggivifTim­w­iiriffigrariMi (Urmare din pag. 1) co-sociale şi istorice ale Româ­niei. Rod al gîndirii colective, ex­presie a democratismului în­tregii noastre vieţi de partid, proiectul de program jalonea­ză drumul revoluţionar, mo­mentele principale ale istoriei noastre naţionale, subliniind, în lumina concepţiei marxist­­leniniste, aportul determinant al maselor în făurirea istoriei, începînd cu mişcările ţărăneşti, trecînd apoi la o etapă supe­rioară de luptă revoluţionară, cea a apariţiei proletariatului pe scena istoriei, a formării primului Partid Muncitoresc Revoluţionar în România, în 1893, şi apoi a Partidului Co­munist Român, în 1921, moment care a marcat o treaptă supe­rioară în mişcarea muncito­rească din ţara noastră. Este a­­poi analizată, cu rigoare şi precizie, etapa istorică a luptei antifasciste a partidului, a ieşirii României din războiul antisovietic şi a întoarcerii ar­melor împotriva Germaniei hitleriste; apoi etapa construc­ţiei socialiste a ţării, în care a crescut necontenit rolul par­tidului ca forţă politică condu­cătoare a întregii naţiuni, ca expresie a reprezentării de că­tre partid a celor mai înalte as­piraţii ale poporului. „Bazîndu­­se pe concepţia ştiinţifică, ma­­terialist-dialectică, pe învăţă­tura marxist-leninistă — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — Programul partidului dă o perspectivă măreaţă apropierii treptate între clase, în condi­ţiile ştergerii deosebirilor esen­ţiale dintre sat şi oraş, dintre munca fizică şi munca intelec­tuală ■— perspectiva înfăptuirii unei societăţi noi, a unui popor omogen al societăţii comunis­te, a poporului muncitor unic. In această perspectivă istorică, programul prefigurează apro­pierea continuă a oamenilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, apropierea popoare­lor şi mersul lor, într-o unitate tot mai deplină, înainte spre societatea comunistă, care va asigura adevărata egalitate şi libertate pentru toate popoare­le, pentru toţi oamenii muncii". Partidul ţării, partidul oame­nilor, partidul României socia­liste, şi-a dovedit şi cu acest prilej — şi acest lucru reiese cu pregnanţă şi din cuvîntarea se­cretarului general al partidului — clarviziunea, ataşamentul la cauzele cele mai nobile ale ţă­rii, ale socialismului. „Aş dori să menţionez cu acest prilej — spunea secretarul general — că înscrierea în Directive a prevederilor privind dezvolta­rea în ritm intens, în perioada următoare, a tuturor sectoare­lor de activitate, se bazează pe realizarea cu succes a planului cincinal 1971—1975, pe faptul că Directivele Congresului al X-lea și prevederile planului cincinal se vor realiza înainte de termen. Aceasta ne dă posi­bilitatea să ne propunem ca și în următorul cincinal să asigu­răm un ritm înalt de dezvolta­re a industriei şi agriculturii, a întregii economii şi, legat de aceasta, să înfăptuim măsurile corespunzătoare de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului po­por". Cuvîntarea secretarului ge­neral analizează apoi, cu clar­viziune, repartiţia venitului na­ţional pentru fondul de consum şi fondul de dezvoltare, pentru asigurarea creşterii continue a nivelului de trai al poporului, creşterea eficienţei economice, cincinalul următor trebuind să asigure transformarea radicală, pe bază modernă, a întregii noastre industrii, ridicarea ca­litativă şi tehnică a întregii ac­tivităţi economice. în acelaşi timp, se subliniază necesitatea dezvoltării continue a relaţiilor economice internaţionale, in­tensificarea colaborării, în spe­cial cu ţăril­e socialiste, cu cele în curs de dezvoltare, cu alte ţări Pentru fericirea poporului CUVtNTUL NOU ANUL VII. Nr. 1264 Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea al partidului cu privire la *3 _ _ * planul cincinal 1978 —1960 și liniile directoare ale dezvoltării economico­­sociale a României DEZVOLTAREA FĂRĂ PRECEDENT A INDUSTRIEI JUDEŢULUI Reflectare fidelă a poli­ticii consecvente a parti­dului nostru, de indus­trializare socialistă a ţă­rii, a preocupării privind amplasarea raţională a forţ­elor de producţie pe teritoriul ţării, indus­tria judeţului nostru va cunoaşte, în perioada 1976­—1980, o dezvoltare fără precede­nt. Accen­tul pus pe industrializarea judeţului îşi găseşte ex­presie atît în dinamica producţiei globale indus­triale, cit şi în rit­mul foarte înalt de creştere a industriei, peste 26 la sută anual, ceea ce reprezintă mai mult de­cît dublul ritmului preconizat la nivelul in­dustriei naționale (9—10 la sută). PERSPECTIVELE AGRICULTURII In judeţul nostru, în cincinalul viitor se prevede o creş­tere substanţială a producţiei la toate culturile şi speciile de animale, într-un ritm mediu anual de 3,7 la sută. Creşteri mari de producţie se vor înregistra în special la cultura cartofului şi a plantelor tehnice. Un singur exemplu este edificator: o producţie de 3 vagoane de cartofi la hectar va deveni o producţie obişnuită şi aceasta se va putea realiza prin extinderea mecanizării, chimizării, prin adoptarea unor noi tehnologii. Se va ajunge ca pentru fiecare hectar, la sfirşitul anului 1980 să se asigure cel puţin 280 kg. îngrăşăminte (substanţă activă) la hectar. O atenţie deosebită conform indi­caţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se va acorda culturii plantelor tehnice, în special celor specifice judeţului nostru: sfecla de zahăr şi inul. Producţia medie a sfeclei de zahăr va fi de cel puţin 34.000 kg. la ha., în timp ce actuala producţie de in va fi dublată, prin introducerea in cultură a unor soiuri valoroase. La sfîrşitul anului 1980, cca. 40 la sută din producţia agricolă a judeţului va fi realizată din sectorul zootehnic, a­­ceasta fiind posibil datorită creşterii efectivelor şi a producţiilor. Producţia animală va creşte intr-un ritm de 5,4 la sută. Se es­timează ca la nivelul întreprinderilor agricole de stat din ju­deţ să se obţină o producţie medie de 3.500 litri lapte pe cap de vacă furajată, iar în C.A.P. — 2.400 litri. Producţiile sunt realiza­bile, mai ales dacă avem în vedere prevederile pentru îmbună­tăţirea calitativă şi cantitativă a bazei furajere. Productivitatea păşunilor şi fîneţelor creşte de 3—4 ori, prevăzîndu-se şi pe păşunile montane o producție de cca. 20.000 kg. masă verde la hectar. Porţi larg deschise civilizaţiei (Urmare din pag. 1) pe toţi oamenii muncii, întregul po­por cu o concepţie ştiinţifică înain­tată despre lume şi viaţă, concepţia materialismului dialectic şi istoric. Programul pune la loc central pre­ocuparea partidului pentru ridicarea continuă a nivelului politico­­ideologic al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, pen­tru formarea conştiinţei socialiste a maselor, pentru realizarea în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socia­liste“. Asemeni tuturor domeniilor vieţii e­­conomice şi sociale a României, în­­văţămîntul a înregistrat în aceşti 30 de ani de viaţă nouă, un salt uimitor. Importanţa acordată de conducerea superioară de partid şi de stat aces­tui domeniu, începînd cu reforma în­­văţămîntului, din 1948, şi continuînd etapă cu etapă, a izvorît şi a fost în strînsă concordanţă cu ritmul de dez­voltare a societăţii noastre. în judeţul Covasna acest salt este elocvent ilustrat dacă facem o simplă

Next