Cuvîntul Nou, august 1974 (Anul 7, nr. 1264-1267)
1974-08-07 / nr. 1264
Pag. 2 „Înscrierea în directive a prevederilor privind dezvoltarea în ritm intens, în perioada următoare, a tuturor sectoarelor de activitate se bazează pe realizarea cu succes a planului cincinal 1971—1975, pe faptul că directivele Congresului al XI-lea și prevederile planului cincinal se vor realiza înainte de termen. Aceasta ne dă posibilitatea să ne propunem ca şi în următorul cincinal să asigurăm un ritm înalt de dezvoltare a industriei şi agriculturii, a întregii economii şi, legat de aceasta să înfăptuim măsurile corespunzătoare de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor“. NICOLAE CEAUŞESCU • Produsul social va creşte în anul 1980 cu 47—54 la sută față de 1975. • Venitul naţional va atinge cote de pînă la 54— 61 la sută în anul 1980 raportat la 1975, intr-un ritm deci superior celui de creştere a produsul social. In cincinalul 1976—1980, cea mai mare parte a venitului naţional — 66—67 la sută — va fi alocată fondului de consum. In vederea dezvoltării rapide a forţelor de producţie şi asigurării progresului multilateral al întregii societăţi, cota alocată fondului naţional de dezvoltare economico-socială din venitul naţional, va fi de 33—34 la sută pe întregul cincinal. 9 Avînd în vedere că scopul suprem al politicii partidului nostru este îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, se prevede ca veniturile totale reale ale populaţiei să crească în anul 1980 cu 35—37 la sută faţă de 1975. In toate sectoarele de activitate se va majora retribuţia nominală a oamenilor muncii, acordîndu-se în continuare o atenţie deosebită majorării retribuţiilor mici. • Producţia globală industrială va cunoaşte, de asemenea, o creştere spectaculoasă, fiind planificată să ajungă în ultimul an al cincinalului viitor la 54—61 la sută, comparativ cu anul 1975. • Şi producţia globală agricolă va înregistra o sporire importantă: 25—34 la sută în anul 1980, faţă de perioada 1971—1975, avînd ca obiective principale satisfacerea la nivel optim a cerinţelor de consum ale populaţiei cu produse agroalimentare, asigurarea materiilor prime necesare industriei alimentare şi uşoare, crearea de disponibilităţi pentru export. • Rămînînd tot în domeniul economiei, trebuie semnalate cele 65—72 de procente, cu care vor spori investiţiile totale pe perioada de 5 ani la care ne referim, investiţii cifrate la 920—960 miliarde lei. Vor fi date în funcţiune circa 2.700 de capacităţi industriale şi agrozootehnice mai importante. • Saltul cel mai spectaculos îl va înregistra comerţul exterior, al cărui volum va creşte cu 72—80 de procente faţă de perioada 1971—1975. Ritmul mediu anual va fi de 11,5—12,5 la sută. • In condiţiile duratei actuale a săptămînii de lucru, productivitatea muncii va înregistra şi ea o creştere însemnată în anul 1980 faţă de 1975, de 38— 42 la sută în industrie, 50—56 la sută în construcţiimontaj și respectiv 20—26 la sută în transporturile feroviare. ——mwwb—ta—a—B—BriggivifTimwiiriffigrariMi (Urmare din pag. 1) co-sociale şi istorice ale României. Rod al gîndirii colective, expresie a democratismului întregii noastre vieţi de partid, proiectul de program jalonează drumul revoluţionar, momentele principale ale istoriei noastre naţionale, subliniind, în lumina concepţiei marxistleniniste, aportul determinant al maselor în făurirea istoriei, începînd cu mişcările ţărăneşti, trecînd apoi la o etapă superioară de luptă revoluţionară, cea a apariţiei proletariatului pe scena istoriei, a formării primului Partid Muncitoresc Revoluţionar în România, în 1893, şi apoi a Partidului Comunist Român, în 1921, moment care a marcat o treaptă superioară în mişcarea muncitorească din ţara noastră. Este apoi analizată, cu rigoare şi precizie, etapa istorică a luptei antifasciste a partidului, a ieşirii României din războiul antisovietic şi a întoarcerii armelor împotriva Germaniei hitleriste; apoi etapa construcţiei socialiste a ţării, în care a crescut necontenit rolul partidului ca forţă politică conducătoare a întregii naţiuni, ca expresie a reprezentării de către partid a celor mai înalte aspiraţii ale poporului. „Bazînduse pe concepţia ştiinţifică, materialist-dialectică, pe învăţătura marxist-leninistă — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — Programul partidului dă o perspectivă măreaţă apropierii treptate între clase, în condiţiile ştergerii deosebirilor esenţiale dintre sat şi oraş, dintre munca fizică şi munca intelectuală ■— perspectiva înfăptuirii unei societăţi noi, a unui popor omogen al societăţii comuniste, a poporului muncitor unic. In această perspectivă istorică, programul prefigurează apropierea continuă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, apropierea popoarelor şi mersul lor, într-o unitate tot mai deplină, înainte spre societatea comunistă, care va asigura adevărata egalitate şi libertate pentru toate popoarele, pentru toţi oamenii muncii". Partidul ţării, partidul oamenilor, partidul României socialiste, şi-a dovedit şi cu acest prilej — şi acest lucru reiese cu pregnanţă şi din cuvîntarea secretarului general al partidului — clarviziunea, ataşamentul la cauzele cele mai nobile ale ţării, ale socialismului. „Aş dori să menţionez cu acest prilej — spunea secretarul general — că înscrierea în Directive a prevederilor privind dezvoltarea în ritm intens, în perioada următoare, a tuturor sectoarelor de activitate, se bazează pe realizarea cu succes a planului cincinal 1971—1975, pe faptul că Directivele Congresului al X-lea și prevederile planului cincinal se vor realiza înainte de termen. Aceasta ne dă posibilitatea să ne propunem ca și în următorul cincinal să asigurăm un ritm înalt de dezvoltare a industriei şi agriculturii, a întregii economii şi, legat de aceasta, să înfăptuim măsurile corespunzătoare de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor". Cuvîntarea secretarului general analizează apoi, cu clarviziune, repartiţia venitului naţional pentru fondul de consum şi fondul de dezvoltare, pentru asigurarea creşterii continue a nivelului de trai al poporului, creşterea eficienţei economice, cincinalul următor trebuind să asigure transformarea radicală, pe bază modernă, a întregii noastre industrii, ridicarea calitativă şi tehnică a întregii activităţi economice. în acelaşi timp, se subliniază necesitatea dezvoltării continue a relaţiilor economice internaţionale, intensificarea colaborării, în special cu ţările socialiste, cu cele în curs de dezvoltare, cu alte ţări Pentru fericirea poporului CUVtNTUL NOU ANUL VII. Nr. 1264 Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea al partidului cu privire la *3 _ _ * planul cincinal 1978 —1960 și liniile directoare ale dezvoltării economicosociale a României DEZVOLTAREA FĂRĂ PRECEDENT A INDUSTRIEI JUDEŢULUI Reflectare fidelă a politicii consecvente a partidului nostru, de industrializare socialistă a ţării, a preocupării privind amplasarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, industria judeţului nostru va cunoaşte, în perioada 1976—1980, o dezvoltare fără precedent. Accentul pus pe industrializarea judeţului îşi găseşte expresie atît în dinamica producţiei globale industriale, cit şi în ritmul foarte înalt de creştere a industriei, peste 26 la sută anual, ceea ce reprezintă mai mult decît dublul ritmului preconizat la nivelul industriei naționale (9—10 la sută). PERSPECTIVELE AGRICULTURII In judeţul nostru, în cincinalul viitor se prevede o creştere substanţială a producţiei la toate culturile şi speciile de animale, într-un ritm mediu anual de 3,7 la sută. Creşteri mari de producţie se vor înregistra în special la cultura cartofului şi a plantelor tehnice. Un singur exemplu este edificator: o producţie de 3 vagoane de cartofi la hectar va deveni o producţie obişnuită şi aceasta se va putea realiza prin extinderea mecanizării, chimizării, prin adoptarea unor noi tehnologii. Se va ajunge ca pentru fiecare hectar, la sfirşitul anului 1980 să se asigure cel puţin 280 kg. îngrăşăminte (substanţă activă) la hectar. O atenţie deosebită conform indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se va acorda culturii plantelor tehnice, în special celor specifice judeţului nostru: sfecla de zahăr şi inul. Producţia medie a sfeclei de zahăr va fi de cel puţin 34.000 kg. la ha., în timp ce actuala producţie de in va fi dublată, prin introducerea in cultură a unor soiuri valoroase. La sfîrşitul anului 1980, cca. 40 la sută din producţia agricolă a judeţului va fi realizată din sectorul zootehnic, aceasta fiind posibil datorită creşterii efectivelor şi a producţiilor. Producţia animală va creşte intr-un ritm de 5,4 la sută. Se estimează ca la nivelul întreprinderilor agricole de stat din judeţ să se obţină o producţie medie de 3.500 litri lapte pe cap de vacă furajată, iar în C.A.P. — 2.400 litri. Producţiile sunt realizabile, mai ales dacă avem în vedere prevederile pentru îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a bazei furajere. Productivitatea păşunilor şi fîneţelor creşte de 3—4 ori, prevăzîndu-se şi pe păşunile montane o producție de cca. 20.000 kg. masă verde la hectar. Porţi larg deschise civilizaţiei (Urmare din pag. 1) pe toţi oamenii muncii, întregul popor cu o concepţie ştiinţifică înaintată despre lume şi viaţă, concepţia materialismului dialectic şi istoric. Programul pune la loc central preocuparea partidului pentru ridicarea continuă a nivelului politicoideologic al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, pentru formarea conştiinţei socialiste a maselor, pentru realizarea în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste“. Asemeni tuturor domeniilor vieţii economice şi sociale a României, învăţămîntul a înregistrat în aceşti 30 de ani de viaţă nouă, un salt uimitor. Importanţa acordată de conducerea superioară de partid şi de stat acestui domeniu, începînd cu reforma învăţămîntului, din 1948, şi continuînd etapă cu etapă, a izvorît şi a fost în strînsă concordanţă cu ritmul de dezvoltare a societăţii noastre. în judeţul Covasna acest salt este elocvent ilustrat dacă facem o simplă