Cuvîntul Nou, august 1975 (Anul 8, nr. 1316-1319)

1975-08-06 / nr. 1316

Pag. 2 Viata satului Viata satului Viata satului Viata satului PORTRETE DE MECANIZATORI Andrei Koszti I­ n curtea C.A.P. Turia, lume putină. Explicabil, fiind o zi bună de lucru, întreb pe mai multi de Andrei Ko­­szti. „Undeva, pe cimp, 11 veţi găsi cu siguranţă. Dar unde, nu ştim, sună invariabil răspunsul. In su­rşit, contabilul şef mă îndrumă încotro s-o iau. Ajung pe tarlalele coopera­tivei. In marginea unui lan de grîu, mai multe combine stau aliniate, așteptîndu-și răbdătoare rîndul spre a da „gata“ încă vreo cîteva hectare bune, întreb din nou de mecaniza­torul Koszti. Mi se arată în zare o Glorie­ C 12, ce tocmai deschidea drumul celorlalte, ei merg în întimpinare, făcînd cel mai original „autostop". Putin mirat, Andrei Koszt­i opreș­te, poftindu-mă lingă el. Este un bărbat potrivit de stat, ro­bust, bronzat de arşiţa soarelui şi de adierea vîntului de pe cîmpuri. Discuția cu acest solitar al ogorului se leagă uşor, îmi povesteşte de luna petrecută la Grinduri, în Ialomiţa. „Era mare nevoie de noi acolo. Ne-au chemat şi ne-am dus. Şi nu ne-a părut rău deloc. Am făcut treabă bună. E adevă­rat că şi oamenii, începînd de la preşedinte şi terminînd cu colegii mecanizatori, au făcut tot ce le-a stat în putinţă să ne simţim bine, ca acasă. Acum, încercăm să facem la fel cu cei care au venit la noi". Aflu apoi că de 24 de ani lucrează la Turia, iar de 6 ani este nedespărţit de GLORIA sa, pină acum neavînd prea mult de furcă cu ea. ,,Fiind zilnic 10—12 ore împreună, e normal să-mi îngrijesc această prietenă“. Il întreb de casă, de familie. Are trei copii, două fete şi un băiat. Prîslea e încă la „generală". Deşi nu mi-o spune direct, observ dorinţa tatălui ca fiul să-l urmeze în alegerea meseriei. „Dar poate că va alege altceva­, poate va lucra în­­tr-o fabrică. E mai uşor acolo decât să stai toată ziua singur în mijlocul cimpului, oricum numai om de treabă să fie“. Ajungem la punctul unde ceilalţi cooperatori aşteaptă să descarce bo­ţie din „burta" combinei. înainte de plecare îl mai întreb ce va face după terminarea secerişului la Tu­­ria. „Dacă va mai fi nevoie de noi în altă parte, plecăm, iar la drum. Şi tot aşa pină nu va mai rămîne spic în picioare G. FLORESCU ŞCOALA DE CONSTRUCŢII din Sfântu Gheorghe RECRUTEAZĂ 30 ELEVI PENTRU ŞCO­LARIZARE ÎN MESERIA DE TÎMPLARI PEN­TRU FABRICA DE MOBILĂ, CU DURATA DE ŞCOLARIZARE DE 3 ANI. CEI INTERESAŢI SE VOR PREZENTA LA SEDIUL ŞCOLII DE CONSTRUCŢII DIN SFÎNTU GHEORGHE. Cooperativa meşteşugărească HĂRNICIA, din Sfîntu Gheorghe, primește ucenici în meseria de CIZMAR TĂLPUITOR. CUVÎNTUL NOU ANUL VIII. Nr. 1316 Terenurile calamitate trebuie urgent reintegrate în circuitul agricol La Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale a României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea bunei gospodăriri a pămîntului, conser­vării şi folosirii lui raţionale, pentru asigurarea unui randa­ment sporit tuturor terenurilor. Un aspect deosebit este a­­cela al repunerii în circuitul productiv a terenurilor afectate de inundaţii, terenuri care in judeţul nostru însumează mai bine de 8.000 ha arabile. In această privinţă ne-am adresat tovarăşului ing. Tu­dor Dăneu­, şeful Oficiului de studii pedologice şi agrochi­­mice, care pentru început ne-a spus: ■*- Trebuie precizat că pe terenurile inundate s-au pro­dus importante modificări în starea de fertilitate a solului. Solul a fost sărăcit de humus, azot, fosfor şi­ potasiu, în u­­nele locuri apa transported stratul fertil, mari suprafeţe fiind colmatate cu mînuri iner­te sau slab productive.­­ Fireşte că aceste terenuri trebuie redate circuitului agri­col, aduse la modul de folo­sinţă iniţial. Ce trebuie între­prins in această privinţă? — în primul rînd, executa­rea unei cartări pedologice de inventariere pe baza căreia se va stabili potenţialul actual de producţie al acestor tere­nuri, în funcţie de care se vor aplica lucrările ameliorative. Pe tarlalele inundate este ne­cesară o cartare agrochimică pe baza căreia se vor stabili dozele optime de îngrăşămin­te organice şi chimice pentru diferite culturi.­­ Multe unităţi agricole din judeţ 1111 au la dispoziţie car­tări pedologice şi agrochimi­­ce, pe motiv că lucrările ar costa prea scump. Care este situaţia ? — Lucrările costă între 8 şi 10 lei pe hectar, rezultatele fiind valabile pentru 4 ani. Practic, eficienţa acestora es­te foarte mare, specialistul u­­nităţii avînd la dispoziţie un instrument ştiinţific de aplica­re a îngrăşămintelor. In coo­perativele agricole de produc­ţie din Zagon, Ghidfalău, Bo­­doc, Bicsad, Ozun, Păpăuţi, Moacşa, Chilieni şi altele, un­de s-au executat asemenea cartări cheltuielile s-au amor­tizat chiar din primul an. — Revenind la problema terenurilor inundate, vă ru­găm să precizaţi ce trebuie fă­cut pentru aducerea acestora in starea iniţială? — Lucrarea cea mai impor­tantă este fertilizarea pentru producţia anului viitor, aceas­ta constînd în doze mari de îngrăşăminte organice şi chi­mice, care trebuie aplicate în mod diferenţiat, în funcţie de cultură, pe baza planului de fertilizare din cartarea agro­chimică. Nici recoltatul şi nici transportul finului nu mai pot suferi aminări Ne aflăm în plină perioadă de recoltare a fîneţelor şi de­pozitare a finului. Ritmul de recoltare este satisfăcător, zi de zi sute de oameni din lo­calităţile judeţului participînd la această lucrare. Dintre uni­tăţile care au obţinut cele mai bune rezultate amintim coope­rativele agricole de producţie din Sînzieni, Tîrgu Secuiesc, Cernat, Boroşneul Mare, care, deja au încheiat recoltatul fî­neţelor. Zilnic aici s-a urmă­rit ritmul lucrărilor, atât de conducerile C.A.P., cit şi de comitetele comunale de par­tid. Menţionăm, că în ciuda sta­diului avansat de recoltare a fîneţelor, ritmul transportului acestora este complet necores­punzător. Bunăoară, dacă s-a recoltat 78 la sută din finele, s-a depozitat numai 42 la sută din cantitatea de fin. Or, di­ferența normală ar fi de nu­mai 10 la sută. Restul se da­­toreşte slabei organizări a muncii ce se manifestă în u­­nele unităţi. Din investigaţiile întreprinse pe această temă, rezultă că în unele unităţi — cum ar fi cele din consiliile cooperatiste Belin şi Boroş­neul Mare — mijloacele de transport, atelajele cu cai, nu sunt folosite în mod judicios, acestea nefiind coordonate de către conducerile C.A.P. Ast­fel, sunt cazuri (ca cel de la Boroşneul Mare) în care unii membri cooperatori ce au în primire atelaje, transportă fi­nal în mod preferenţial, lă­­sînd în cîmp zile întregi, fin gata preparat. Un alt aspect critic, pe care dorim să-l scoatem în eviden­ţă, este acela că nu în toate comunele se acţionează pen­tru curăţirea şi cosirea şan­ţurilor. Această stare de lu­cruri am întîlnit-o pe terito­riile comunelor Ilieni şi Bră­duţ. în încheiere, atragem aten­ţia asupra pericolului depozi­tării necorespunzătoare a fi­nului. La Malnaş, Covasna şi Zăbala nu se respectă întru totul normele de pază contra incendiilor: fînăriile nu sunt împrejmuite, nu există piche­te de incendii, iar o parte de­­în este depozitat chiar în podurile grajdurilor neamena­­jate în acest scop. Rubrică realizată de D.­ TOMA recoltă în hambare! întreaga Ploile din ultima vreme au determinat încetinirea ritmu­lui secerişului. Timp de trei zile nu s-a putut lucra la se­ceriş, timp în care combinele au fost revizuite şi reparate. Menţionăm că, odată cu re­luarea secerişului, este nece­sar ca în toate unităţile mun­ca să fie mai bine organizată, pentru ca în cel mai scurt timp, recolta, pină la ultimul bob să fie pusă la adăpost. Rezultate bune la seceriş s-au înregistrat în consiliul intercooperatist Sfîntu Gheor­ghe. Spre exemplu, la Ozun, din 253 hectare au fost recol­tate 240 ha, la Sîntion lunca mai fiind de recoltat doar 20 de ha, iar la Valea Crişului 70 ha. La C.A.P. Cernat, da­torită bunei organizări a mun­cii s-a reuşit, pină în prezent, să se recolteze 975 ha, combi­nele fiind folosite la capaci­tatea lor maximă. Din păcate, nu în toate uni­tăţile agricole din judeţ, se acordă atenţia cuvenită inten­sificării ritmului secerişului şi eliberării terenurilor. Spre e­­xemplu, la Lisnău, Moacşa, Brăduţ şi Dalnic, nu s-a re­coltat nici măcar jumătate din suprafeţele cultivate cu cerea­le. La Dalnic, se lucra la balotatul paielor fără tîrîşuri şi astfel, eliberarea terenurilor nu se face în acelaşi ritm cu recoltatul. în toate unităţile s-au înce­put arăturile. La Tîrgu Secu­iesc, Sînzieni, Turia, Arcuş, a­­ceastă lucrare se află într-un stadiu avansat. Nu este lipsit de interes să arătăm că în a­­ceste unităţi, la arat, se lu­crează şi în schimburi prelun­gite, precum şi în timpul nop­ţii. Este necesar ca, odată cu recoltarea şi eliberarea tere­nurilor, să se impulsioneze şi arăturile, mai ales acolo unde ele sunt rămase în urmă res­pectiv la Ghelinţa, Covasna şi Zăbala. In timp ce la C.A.P. Zagon, Cernat şi Arcuş, producţia de lapte depăşeşte 9 litri pe cap de vacă furajată, la C.A.P. Vîrghiş, Băţanii Mari şi Araci, producţia este de sub 5 litri. PROGRA DUMINICA — I. chiderea progra­ma­riiera zilei; 8,40 9,35 Film serial p­­tari"; 10,00 Viata stim si ce nu sti. Bucuriile muzicii­ , triei; 13,00 Telex; nical; 15,45 In ca’ Virtuozi ai arenei; „Ufo"; 17,40 De zi Campionatele bale 19,00 Lumea copiii seri; 19,30 Telejur muri de glorie; 21 sat"; 21,35 Unora 22.00 24 de ore. LUNI — 11 aug“ 16.30 Emisiune în 19.00 Părinţi orfani seri; 19,30 Telejurn fără nume; 20,50­­ crează tinerii «v * tră; 21,15 Me»4\\ zoian; 21,35 Roman ruşi se-nvîrteşte"; 2 MARŢI — 12 at şcoală; 10,00 Muzei dicţionar; 12,15 Te masculin: România Telex; 17,35 Actual­­istică; 17,55 Muzic Lecţii T.V. pentru­­ cultură; 18,45 Muzi Teleglob; 19,20 100 Telejurnal; 20,00 Seară de teatru, , tru concurs" de 21,50 Viena pe note MIERCURI — 13 « şcoală; 10,00 Maţi 10,30 Muzică uşoari ca pentru toţi; 11,5 regrafic; 11,40 Aveţ­­ă cu Oficiul judeţe terlor Sibiu; 12,00 T masculin: România Telex; 17,35 Atene 18,15 Pentru timpul comandăm...; 18,25 Tragerea Pronoexprt melodii — muzică Buna T.V.; 19,25 11 Telejurnal; 20 ,­00 R T.V.; 20,25 Telec cea mare“ — film Vedete în recital; JOI —• 14 august lă; 17,00 Telex; 17 die; 17,25 Din ţării Vetre folclorice - 17,55 Publicitate pentru tineret; 18,, Universitatea T.V.; 19,30 Telejurnal; 21 d­ală T.V.; 20,35 P Ansamblul ,,Ambasa 21.30 Revista liter 22.10 24 de ore. VINERI — 15 an masculin: Românii 16 00 Emisiune în 18,45 Tragerea Loti­mea plantelor şi 1001 de seri; 19,30 Univers ştiinţific; 2( Corina Chiriac; 20 ,,Agentul X-25" — 22.10 24 de ore. SIMBÄTÄ — 16 . copiilor; 12,00 Tele* re); 13,25 Pe dr 13,45 Vetre folcloric săud; 14,05 Telex; 14,35 Muzică uşoari­ţiul necunoscut; 15,6 muzicale sunt şi prt 15,50 Telerama; 1 Moisei; 16,40 Vîrstel Caleidoscop cultul Club T; 19,00 In cit iții: Cu tot ce am pămînt; 19,20 1001 d­­e jurnal; 20,00 Telee Film serial: ,,Un ser 22,20 24 de ore; 2 de seară. Ce filme voi „ARTA" — SFIN 6 august: JOCUL T italian, cinemascop, august: ULTîM CROSS CREEK — 11—13 august: JAN, englez, în culori. — orele 9, 11, 16, 18, la orele 11, 16, 18, 21 „LUX" — SFINȚI 6—7 august: AL L — film sovietic, în­gust: ȘTEFAN CEL LUI 1475 — film­at scop, în culori, în 6 august: RONDUL DE american, cinema. Spectacole de la o 19, duminică, luni, luri, iar joi, vineri la orele 15, 17, 19, serii va rula de DESENE ANIMATE vineri şi sîmbătă, la ora 9. „8 MAI" — TIR 6—10 august: PIRAT — INSULA COMOl ducţie rom­âno-franc, în culori, în două gust: MARTORUL T CA — film italian, gust: LACUL Cil film polonez, în c de la orele 9, 11, luni de la orele 11, unul în două serii i rele 10, 16, 19. „VICTORIA" — 1 august: FERMA SI coproducţie franco.i lori; 8—10 august: NE AMUZĂM — fii culori; 11—12 augus film american, cine lori; 13 august: FNI film românesc, în­­ de la orele 11, 18, 20 ÎNTORSURA BUZA CU MIINILE CURAI nesc, în culori; 8—­ CANA — film rom RĂFUIALA — film lori; 12—13 august: — film englez, în­­ de la ora 20. B­AR­AOLT: 6 aug. film francez, în cult PICIUL ȘI TRINTOR rican. O NOAPTE film cehoslovac, în­­­gust: TREI MND-5N slovac. Spectacle d

Next