Cuvîntul Nou, august 1975 (Anul 8, nr. 1316-1319)
1975-08-06 / nr. 1316
Pag. 2 Viata satului Viata satului Viata satului Viata satului PORTRETE DE MECANIZATORI Andrei Koszti I n curtea C.A.P. Turia, lume putină. Explicabil, fiind o zi bună de lucru, întreb pe mai multi de Andrei Koszti. „Undeva, pe cimp, 11 veţi găsi cu siguranţă. Dar unde, nu ştim, sună invariabil răspunsul. In surşit, contabilul şef mă îndrumă încotro s-o iau. Ajung pe tarlalele cooperativei. In marginea unui lan de grîu, mai multe combine stau aliniate, așteptîndu-și răbdătoare rîndul spre a da „gata“ încă vreo cîteva hectare bune, întreb din nou de mecanizatorul Koszti. Mi se arată în zare o Glorie C 12, ce tocmai deschidea drumul celorlalte, ei merg în întimpinare, făcînd cel mai original „autostop". Putin mirat, Andrei Koszti oprește, poftindu-mă lingă el. Este un bărbat potrivit de stat, robust, bronzat de arşiţa soarelui şi de adierea vîntului de pe cîmpuri. Discuția cu acest solitar al ogorului se leagă uşor, îmi povesteşte de luna petrecută la Grinduri, în Ialomiţa. „Era mare nevoie de noi acolo. Ne-au chemat şi ne-am dus. Şi nu ne-a părut rău deloc. Am făcut treabă bună. E adevărat că şi oamenii, începînd de la preşedinte şi terminînd cu colegii mecanizatori, au făcut tot ce le-a stat în putinţă să ne simţim bine, ca acasă. Acum, încercăm să facem la fel cu cei care au venit la noi". Aflu apoi că de 24 de ani lucrează la Turia, iar de 6 ani este nedespărţit de GLORIA sa, pină acum neavînd prea mult de furcă cu ea. ,,Fiind zilnic 10—12 ore împreună, e normal să-mi îngrijesc această prietenă“. Il întreb de casă, de familie. Are trei copii, două fete şi un băiat. Prîslea e încă la „generală". Deşi nu mi-o spune direct, observ dorinţa tatălui ca fiul să-l urmeze în alegerea meseriei. „Dar poate că va alege altceva, poate va lucra într-o fabrică. E mai uşor acolo decât să stai toată ziua singur în mijlocul cimpului, oricum numai om de treabă să fie“. Ajungem la punctul unde ceilalţi cooperatori aşteaptă să descarce boţie din „burta" combinei. înainte de plecare îl mai întreb ce va face după terminarea secerişului la Turia. „Dacă va mai fi nevoie de noi în altă parte, plecăm, iar la drum. Şi tot aşa pină nu va mai rămîne spic în picioare G. FLORESCU ŞCOALA DE CONSTRUCŢII din Sfântu Gheorghe RECRUTEAZĂ 30 ELEVI PENTRU ŞCOLARIZARE ÎN MESERIA DE TÎMPLARI PENTRU FABRICA DE MOBILĂ, CU DURATA DE ŞCOLARIZARE DE 3 ANI. CEI INTERESAŢI SE VOR PREZENTA LA SEDIUL ŞCOLII DE CONSTRUCŢII DIN SFÎNTU GHEORGHE. Cooperativa meşteşugărească HĂRNICIA, din Sfîntu Gheorghe, primește ucenici în meseria de CIZMAR TĂLPUITOR. CUVÎNTUL NOU ANUL VIII. Nr. 1316 Terenurile calamitate trebuie urgent reintegrate în circuitul agricol La Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea bunei gospodăriri a pămîntului, conservării şi folosirii lui raţionale, pentru asigurarea unui randament sporit tuturor terenurilor. Un aspect deosebit este acela al repunerii în circuitul productiv a terenurilor afectate de inundaţii, terenuri care in judeţul nostru însumează mai bine de 8.000 ha arabile. In această privinţă ne-am adresat tovarăşului ing. Tudor Dăneu, şeful Oficiului de studii pedologice şi agrochimice, care pentru început ne-a spus: ■*- Trebuie precizat că pe terenurile inundate s-au produs importante modificări în starea de fertilitate a solului. Solul a fost sărăcit de humus, azot, fosfor şi potasiu, în unele locuri apa transported stratul fertil, mari suprafeţe fiind colmatate cu mînuri inerte sau slab productive. Fireşte că aceste terenuri trebuie redate circuitului agricol, aduse la modul de folosinţă iniţial. Ce trebuie întreprins in această privinţă? — în primul rînd, executarea unei cartări pedologice de inventariere pe baza căreia se va stabili potenţialul actual de producţie al acestor terenuri, în funcţie de care se vor aplica lucrările ameliorative. Pe tarlalele inundate este necesară o cartare agrochimică pe baza căreia se vor stabili dozele optime de îngrăşăminte organice şi chimice pentru diferite culturi. Multe unităţi agricole din judeţ 1111 au la dispoziţie cartări pedologice şi agrochimice, pe motiv că lucrările ar costa prea scump. Care este situaţia ? — Lucrările costă între 8 şi 10 lei pe hectar, rezultatele fiind valabile pentru 4 ani. Practic, eficienţa acestora este foarte mare, specialistul unităţii avînd la dispoziţie un instrument ştiinţific de aplicare a îngrăşămintelor. In cooperativele agricole de producţie din Zagon, Ghidfalău, Bodoc, Bicsad, Ozun, Păpăuţi, Moacşa, Chilieni şi altele, unde s-au executat asemenea cartări cheltuielile s-au amortizat chiar din primul an. — Revenind la problema terenurilor inundate, vă rugăm să precizaţi ce trebuie făcut pentru aducerea acestora in starea iniţială? — Lucrarea cea mai importantă este fertilizarea pentru producţia anului viitor, aceasta constînd în doze mari de îngrăşăminte organice şi chimice, care trebuie aplicate în mod diferenţiat, în funcţie de cultură, pe baza planului de fertilizare din cartarea agrochimică. Nici recoltatul şi nici transportul finului nu mai pot suferi aminări Ne aflăm în plină perioadă de recoltare a fîneţelor şi depozitare a finului. Ritmul de recoltare este satisfăcător, zi de zi sute de oameni din localităţile judeţului participînd la această lucrare. Dintre unităţile care au obţinut cele mai bune rezultate amintim cooperativele agricole de producţie din Sînzieni, Tîrgu Secuiesc, Cernat, Boroşneul Mare, care, deja au încheiat recoltatul fîneţelor. Zilnic aici s-a urmărit ritmul lucrărilor, atât de conducerile C.A.P., cit şi de comitetele comunale de partid. Menţionăm, că în ciuda stadiului avansat de recoltare a fîneţelor, ritmul transportului acestora este complet necorespunzător. Bunăoară, dacă s-a recoltat 78 la sută din finele, s-a depozitat numai 42 la sută din cantitatea de fin. Or, diferența normală ar fi de numai 10 la sută. Restul se datoreşte slabei organizări a muncii ce se manifestă în unele unităţi. Din investigaţiile întreprinse pe această temă, rezultă că în unele unităţi — cum ar fi cele din consiliile cooperatiste Belin şi Boroşneul Mare — mijloacele de transport, atelajele cu cai, nu sunt folosite în mod judicios, acestea nefiind coordonate de către conducerile C.A.P. Astfel, sunt cazuri (ca cel de la Boroşneul Mare) în care unii membri cooperatori ce au în primire atelaje, transportă final în mod preferenţial, lăsînd în cîmp zile întregi, fin gata preparat. Un alt aspect critic, pe care dorim să-l scoatem în evidenţă, este acela că nu în toate comunele se acţionează pentru curăţirea şi cosirea şanţurilor. Această stare de lucruri am întîlnit-o pe teritoriile comunelor Ilieni şi Brăduţ. în încheiere, atragem atenţia asupra pericolului depozitării necorespunzătoare a finului. La Malnaş, Covasna şi Zăbala nu se respectă întru totul normele de pază contra incendiilor: fînăriile nu sunt împrejmuite, nu există pichete de incendii, iar o parte deîn este depozitat chiar în podurile grajdurilor neamenajate în acest scop. Rubrică realizată de D. TOMA recoltă în hambare! întreaga Ploile din ultima vreme au determinat încetinirea ritmului secerişului. Timp de trei zile nu s-a putut lucra la seceriş, timp în care combinele au fost revizuite şi reparate. Menţionăm că, odată cu reluarea secerişului, este necesar ca în toate unităţile munca să fie mai bine organizată, pentru ca în cel mai scurt timp, recolta, pină la ultimul bob să fie pusă la adăpost. Rezultate bune la seceriş s-au înregistrat în consiliul intercooperatist Sfîntu Gheorghe. Spre exemplu, la Ozun, din 253 hectare au fost recoltate 240 ha, la Sîntion lunca mai fiind de recoltat doar 20 de ha, iar la Valea Crişului 70 ha. La C.A.P. Cernat, datorită bunei organizări a muncii s-a reuşit, pină în prezent, să se recolteze 975 ha, combinele fiind folosite la capacitatea lor maximă. Din păcate, nu în toate unităţile agricole din judeţ, se acordă atenţia cuvenită intensificării ritmului secerişului şi eliberării terenurilor. Spre exemplu, la Lisnău, Moacşa, Brăduţ şi Dalnic, nu s-a recoltat nici măcar jumătate din suprafeţele cultivate cu cereale. La Dalnic, se lucra la balotatul paielor fără tîrîşuri şi astfel, eliberarea terenurilor nu se face în acelaşi ritm cu recoltatul. în toate unităţile s-au început arăturile. La Tîrgu Secuiesc, Sînzieni, Turia, Arcuş, această lucrare se află într-un stadiu avansat. Nu este lipsit de interes să arătăm că în aceste unităţi, la arat, se lucrează şi în schimburi prelungite, precum şi în timpul nopţii. Este necesar ca, odată cu recoltarea şi eliberarea terenurilor, să se impulsioneze şi arăturile, mai ales acolo unde ele sunt rămase în urmă respectiv la Ghelinţa, Covasna şi Zăbala. In timp ce la C.A.P. Zagon, Cernat şi Arcuş, producţia de lapte depăşeşte 9 litri pe cap de vacă furajată, la C.A.P. Vîrghiş, Băţanii Mari şi Araci, producţia este de sub 5 litri. PROGRA DUMINICA — I. chiderea programariiera zilei; 8,40 9,35 Film serial ptari"; 10,00 Viata stim si ce nu sti. Bucuriile muzicii , triei; 13,00 Telex; nical; 15,45 In ca’ Virtuozi ai arenei; „Ufo"; 17,40 De zi Campionatele bale 19,00 Lumea copiii seri; 19,30 Telejur muri de glorie; 21 sat"; 21,35 Unora 22.00 24 de ore. LUNI — 11 aug“ 16.30 Emisiune în 19.00 Părinţi orfani seri; 19,30 Telejurn fără nume; 20,50 crează tinerii «v * tră; 21,15 Me»4\\ zoian; 21,35 Roman ruşi se-nvîrteşte"; 2 MARŢI — 12 at şcoală; 10,00 Muzei dicţionar; 12,15 Te masculin: România Telex; 17,35 Actualistică; 17,55 Muzic Lecţii T.V. pentru cultură; 18,45 Muzi Teleglob; 19,20 100 Telejurnal; 20,00 Seară de teatru, , tru concurs" de 21,50 Viena pe note MIERCURI — 13 « şcoală; 10,00 Maţi 10,30 Muzică uşoari ca pentru toţi; 11,5 regrafic; 11,40 Aveţă cu Oficiul judeţe terlor Sibiu; 12,00 T masculin: România Telex; 17,35 Atene 18,15 Pentru timpul comandăm...; 18,25 Tragerea Pronoexprt melodii — muzică Buna T.V.; 19,25 11 Telejurnal; 20 ,00 R T.V.; 20,25 Telec cea mare“ — film Vedete în recital; JOI —• 14 august lă; 17,00 Telex; 17 die; 17,25 Din ţării Vetre folclorice - 17,55 Publicitate pentru tineret; 18,, Universitatea T.V.; 19,30 Telejurnal; 21 dală T.V.; 20,35 P Ansamblul ,,Ambasa 21.30 Revista liter 22.10 24 de ore. VINERI — 15 an masculin: Românii 16 00 Emisiune în 18,45 Tragerea Lotimea plantelor şi 1001 de seri; 19,30 Univers ştiinţific; 2( Corina Chiriac; 20 ,,Agentul X-25" — 22.10 24 de ore. SIMBÄTÄ — 16 . copiilor; 12,00 Tele* re); 13,25 Pe dr 13,45 Vetre folcloric săud; 14,05 Telex; 14,35 Muzică uşoariţiul necunoscut; 15,6 muzicale sunt şi prt 15,50 Telerama; 1 Moisei; 16,40 Vîrstel Caleidoscop cultul Club T; 19,00 In cit iții: Cu tot ce am pămînt; 19,20 1001 de jurnal; 20,00 Telee Film serial: ,,Un ser 22,20 24 de ore; 2 de seară. Ce filme voi „ARTA" — SFIN 6 august: JOCUL T italian, cinemascop, august: ULTîM CROSS CREEK — 11—13 august: JAN, englez, în culori. — orele 9, 11, 16, 18, la orele 11, 16, 18, 21 „LUX" — SFINȚI 6—7 august: AL L — film sovietic, îngust: ȘTEFAN CEL LUI 1475 — filmat scop, în culori, în 6 august: RONDUL DE american, cinema. Spectacole de la o 19, duminică, luni, luri, iar joi, vineri la orele 15, 17, 19, serii va rula de DESENE ANIMATE vineri şi sîmbătă, la ora 9. „8 MAI" — TIR 6—10 august: PIRAT — INSULA COMOl ducţie româno-franc, în culori, în două gust: MARTORUL T CA — film italian, gust: LACUL Cil film polonez, în c de la orele 9, 11, luni de la orele 11, unul în două serii i rele 10, 16, 19. „VICTORIA" — 1 august: FERMA SI coproducţie franco.i lori; 8—10 august: NE AMUZĂM — fii culori; 11—12 augus film american, cine lori; 13 august: FNI film românesc, în de la orele 11, 18, 20 ÎNTORSURA BUZA CU MIINILE CURAI nesc, în culori; 8— CANA — film rom RĂFUIALA — film lori; 12—13 august: — film englez, în de la ora 20. BARAOLT: 6 aug. film francez, în cult PICIUL ȘI TRINTOR rican. O NOAPTE film cehoslovac, îngust: TREI MND-5N slovac. Spectacle d