Cuvîntul Nou, decembrie 1975 (Anul 8, nr. 1333-1337)

1975-12-01 / nr. 1333

Pag. 2 Numai cu tradiţii nu se cresc animale într-o serie de localităţi ale judeţului, în gospodăriile populaţiei, se cresc puţine a­­nimale şi, ca urmare, contrac­tările de produse animaliere nu se situează la nivelul pla­nificat. Această situaţie am în­­tîlnit-o şi în două comune ca­re au o îndelungată tradiţie în creşterea animalelor, şi a­­nume, la Zăbala şi Ghelinţa. Spre exemplu, la Ghelinţa s-a prevăzut să se contracteze 65 de tăuraşi, iar la Zăbala nu­mai 55. (Dealtfel, şi numărul oilor este în scădere, mai ales la Zăbala, localitate unde de obicei existau peste 10—12 mii de oi). Această stare de fapt se da­­toreşte, în primul rînd, lipsei de păşuni. Pare nefondat a­­cest argument, atîta timp cit în evidenţele comunei Ghelin­­ţa figurează 1.257 hectare de păşuni, iar în cele ale Zăba­lei 1.416 hectare, suprafeţe pe care s-ar putea creşte de cel puţin cinci ori mai multe animale decît se cresc în pre­zent. Dar, pentru că există, din păcate şi acest dar, ne­­fiind îngrijite timp de mai mulţi ani, cea mai mare parte a păşunilor prezintă, în pre­zent, diferite grade de împă­durire, nefiind în totalitate practicabile pentru păşunat. La Ghelinţa, bunăoară, o su­prafaţă de 1000 de hectare de păşune este împădurită, ră­­mînînd pentru păşunat doar 257 hectare. Consiliul popu­lar al comunei Zăbala are în administrare şi cele două pă­şuni de sub Lăcăuţi, Zîrnea (442 ha) şi Olveş (408 ha), ca­re erau foarte productive şi unde se creşteau multe ani­male atît ovine, cît şi bovine. Acum, suprafaţa utilă a aces­tor păşuni este de numai 142 hectare şi, respectiv, 108, res­tul suprafeţelor prezentînd di­ferite grade de împădurire. Din păcate, aceeaşi situaţie poate fi întîlnită în majorita­tea comunelor, astfel că, din totalul suprafeţelor de păşuni de 52.756 ha, peste 20.000 ha sunt împădurite. Cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse pentru asi­gurarea păşunilor necesare, pentru mărirea productivităţii acestora, ne-am adresat ingi­nerului Constantin Popa de la Oficiul de cadastru şi organi­zarea teritoriului. „Trebuie în­ţeles că, pe măsură ce trece timpul, defrişarea arboretului de diferite categorii de pe pă­şuni, se face tot mai greu şi va necesita cheltuieli mult mai mari. Din îndelungata mea ex­perienţă socot util ca, la ni­vel de judeţ, să se formeze un colectiv care să întocmeas­că studiile de transformare a păşunilor împădurite, pentru ca să se poată ataca lucrările de exploatare a arboretului şi de îmbunătăţire a păşunii, lu­crări ce pot fi terminate in 3—4 ani. Avem rezerve seri­oase de mărire a suprafeţelor păşunabile, precum şi de mă­rire a producţiilor acestora. Totul este să se lucreze orga­nizat şi operativ în aşa fel încît să fie cuprinse toate su­prafeţele de păşuni împădu­rite“. DUMITRU TOMA Modern complex zootehnic la Tîrgu Secuiesc Recent, s-a dat în folosință Complexul zoo­tehnic de la Tîrgu Secu­iesc. Amplasarea acestui complex zootehnic — de îngrășare a tineretu­lui taurin — în imediata apropiere a întreprinderii de amidon s-a făcut pentru a fi valorificate la un nivel superior, produsele se­cundare ale amintitei întreprinderi (borhotul de cartofi şi porumb), în acest scop adoptîndu-se o tehnologie adecvată, care permite obţinerea unor sporuri zilnice în greutate de 700—800 g, reducîndu-se totodată şi durata ciclurilor de producţie. In cadrul complexului, toate operaţiile de transport, preparare şi ad­ministrare a furajelor, sînt complet mecanizate, acestea determinînd ca fiecare grajd să fie deservit doar de doi muncitori — un îngrijitor şi un mecanizator. Pînă în prezent, complexul a fost populat cu 1000 de animale, urmînd ca în puţin timp să fie acoperită întreaga sa capacitate. încadrat cu un personal de înaltă calificare, pe măsura dotărilor, în­că din primele zile de la intrarea în funcţiune complexul a lucrat efi­cient. ANIMATORUL VIEŢII CULTURALE A SATULUI O pasiune numită muzică Cu vreo cincizeci de ani în urmă, un copil din satul de- 1 ani îşi meşterea o vioară din şindrila casei (pentru asta a şi primit atunci o părintească urecheală), punîndu-i corzi din păr de cal. Mai tîrziu, la cîte-o nuntă, cînd se apropia vremea serii şi părinţii îşi cău­tau copiii, să-i ducă la culca­re, acelaşi copil, pe nume György Lázár — după ce nu-şi dezlipise toată ziua o­­chii de la orchestră — se as­cundea un ... ţambal, să nu fie găsit. „Lăsaţi-l — a zis unul dintre nuntaşi, cind ascunză­toarea a fost descoperită — din băiatul ăsta iese muzicant bun“. Şi-aşa a fost. György Lázár, activistul cultural de astăzi, n-a uitat de copilărie, n-a uitat de marea lui plăcere pentru muzică, învă­lndu-i mai apoi pe alţii, de-o şchioapă, să deprindă tainele ţambalu­lui (a meşterit dealtfel vreo cinci), viorii sau contrabasu­lui. Biró Károly, astăzi un pri­­mar de primă mină, membru al taratului, om In toată firea şi un foarte apreciat muncitor la Secuiana, Îmi povestea cum, in copilărie, după ce-şi cumpărase o vioară, plătită cu ... 150 kg de tun, Începuse, Împreună cu un prieten, şi el cu vioara, să schifb­e pînă cind, amelindu-i pe cei din casă, au fost poftiţi afară. S-au dus In şură să cinte mai departe dar le era frig. I-a auzit insă acelaşi György Lázár şi i-a chemat la el acasă, luindu-i ca învăţăcei. Astăzi sunt doi dintre cei mai buni membri ai tarafului Căminului cultural din Belani. Un taraf compus nu din pierde-vară, ci numai din oameni unu şi unu, toţi cu meserie, mulţi fruntaşi în pro­ducţie la fabrici din Tîrgu Se­cuiesc. Acesta este activistul cultural György Lázár, omul care a invitat mai bine de 60 de tineri din sat şi din împre­jurimi să cânte la vioară. Cu­i se pot mlndri cu o asemenea cifră ? IOAN DRAGAN SE MAI ÎNTÎMPLĂ SI ASA ... In plin cîmp, pe terenul C.A.P. Sfintu Gheorghe, Secţia de mecanizare a „uitat" a­semănătoare. Cine va vindeca amnezia şe­fului amintitei secţii de mecanizare ? CUVÍNTUL NOU ANUL VIII. Nr. 1333 Vîn­ta satului Viaţa satului Viaţa satului Zilnic, de la Complexul avicol Sfintu Gheorghe se expediază în magazinele alimenta­re ale judeţului peste 22.000 ouă. STIRI DIN AGRICULTURĂ in livezile judeţului • Incepînd din primăva­ra anului viitor, în livezile din judeţ, se vor planta noi soiuri de meri, rezis­tenţi la condiţiile climate­rice ale acestei zone. Este vorba de soiurile Kalter de Boemia, Goldan delicios şi Jonathan (portaltoi —Frank Masanski). PENTRU O BUNĂ APRO­VIZIONARE A POPULAŢIEI • în anul viitor, în ju­deţ se vor cultiva 360 hec­tare cu legume. Notăm că, sortimentul legumelor va fi mult diversificat. • în fiecare an, cetăţenii din Aita Seacă contractea­ză cu statul cantităţi mari de produse agroalimentare. Pînă în prezent, de aici s-au livrat la fondul de stat 1723 hectolitri de lap­te — peste 1800 litri de la fiecare vacă — urmînd ca pînă la sfîrșitul anului can­titatea livrată să depășeas­că 2000 hectolitri. O POSIBILĂ INIŢIATIVĂ Nucleul de cercetare în legumicultura Cum este bine ştiut, înce­­pind din anul viitor, necesa­rul de legume pentru judeţul nostru trebuie asigurat din producţie proprie. în acest scop, organele agricole de re­sort au întocmit un amănunţit program de măsuri care, în fi­nal va conduce la mărirea su­prafeţei cultivate cu legume, la sporirea producţiilor. Con­siderăm realist, util şi efi­cient amintitul program, dar socotim, în acelaşi timp că el mai poate suporta unele co­rective, îmbunătăţiri. Este vor­ba, în special, de efectuarea unor cercetări şi experimen­tări proprii, ţinînd seama de condiţiile specifice ale jude­ţului nostru. Supunem atenţiei Direcţiei generale pentru agri­cultură şi industrie alimenta­ră, propunerea ca în cadrul judeţului nostru, sub îndruma­rea unui institut de speciali­tate să se formeze un grup de cercetare alcătuit din cer­cetători sau cadre didactice din învăţămintul superior, cît şi din specialişti din judeţ, care să-şi propună drept te­me de studiu şi cercetare, a­­climatizarea unor soiuri de le­gume, probleme de tehnologie în condiţiile pedoclimatice ale judeţului etc. Susţinem acest lucru, deoarece pînă nu de mult cercetarea era orientată în exclusivitate, pe cultivarea legumelor numai în zonele tradiţionale. Aşa stînd lucru­rile, legumicultorii nu dispun încă de seminţe şi tehnologii adecvate zonelor submontane. Bunăoară, în judeţul nostru la Centrul de încercare a so­iurilor nu au fost testate pînă acum asemenea soiuri de le­gume. Astfel, în prezent nu există nici un temei ştiinţific în vederea obţinerii pentru un soi sau altul de legume. Tot­odată, subliniem că în unită­ţile agricole din judeţ, ca şi în cadrul instituţiilor cu ca­racter agricol lucrează o sea­mă de specialişti bine pregă­tiţi practic şi teoretic, care ar putea să se ocupe şi de pro­blemele cercetării. Organizin­­du-se un asemenea nucleu de cercetare, acesta şi-ar putea desfăşura activitatea în con­diţii de producţie. Că se pot executa cerce­tări, în condiţii de producţie şi în legumicultura, o demon­strează şi faptul că în judeţ se mai efectuează asemenea cercetări, în cultura cartofului de pildă, cu rezultate dintre cele mai bune. Organizarea u­­nui nucleu de cercetare în le­gumicultura ar constitui o fru­moasă şi utilă iniţiativă, care ar pune în valoare, totodată, şi competenţa profesională a spe­cialiştilor din judeţ. DUMITRU TOMA ÎN 1976: DOUĂ SERE NO! In judeţul nostru se prevede pentru anul viitor, construirea a două sere noi şi anume, la Tîrgu Secuiesc (capacitatea de 4 ha) şi la Ozun (capacitatea de 5 ha). La Tîrgu Secuiesc, construcţia se va face în con­tinuarea serei existente, iar la Ozun în apropierea Fabricii de spirt. Pentru prima seră, documentaţia şi proiectul sunt întocmite, urmînd ca şi pentru aceea de la Ozun, a cărui beneficiar va fi I.L.F., să se asigure, în termen, studiile şi documentaţiile. Apreciem, în mod deosebit, ideea amplasării acestei sere la Ozun, în apropierea Fabricii de spirt, prin aceasta existînd posibilitatea valo­rificării aburilor reziduali, rezultaţi din procesul tehnologic al fabricării spirtului. Reînnoim propunerea ca organele agricole judeţene să studieze posibilitatea amplasării unei sere, cu o suprafaţă mai mare, în zona Ba­­raoltului. Susţinem ideea, deoarece în această zonă sunt condiţii favora­bile de climă (cel mai mare număr de zile cu insolaţie), existînd, tot­odată, un combustibil ieftin — lignitul. Pentru ca rezultatele să fie cele scontate, încă din primul ciclu de producţie, propunem ca recrutarea personalului care va lucra în cadrul viitoarelor sere să înceapă încă de pe acum, pentru a avea timp sufi­cient în vederea pregătirii sale profesionale. Adunări populare Astăzi, 1 decembrie, în comunele judeţului nostru încep să se desfăşoare adunări populare în cadrul cărora se vor discuta proiectul planului cincinal în profil terito­rial şi schiţele de sistematizare care vor fi aprobate in ca­drul şedinţelor comitetelor comunale de partid și ale birou­rilor executive ale consiliilor populare comunale.

Next