Cuvîntul Nou, decembrie 1975 (Anul 8, nr. 1333-1337)
1975-12-01 / nr. 1333
Pag. 2 Numai cu tradiţii nu se cresc animale într-o serie de localităţi ale judeţului, în gospodăriile populaţiei, se cresc puţine animale şi, ca urmare, contractările de produse animaliere nu se situează la nivelul planificat. Această situaţie am întîlnit-o şi în două comune care au o îndelungată tradiţie în creşterea animalelor, şi anume, la Zăbala şi Ghelinţa. Spre exemplu, la Ghelinţa s-a prevăzut să se contracteze 65 de tăuraşi, iar la Zăbala numai 55. (Dealtfel, şi numărul oilor este în scădere, mai ales la Zăbala, localitate unde de obicei existau peste 10—12 mii de oi). Această stare de fapt se datoreşte, în primul rînd, lipsei de păşuni. Pare nefondat acest argument, atîta timp cit în evidenţele comunei Ghelinţa figurează 1.257 hectare de păşuni, iar în cele ale Zăbalei 1.416 hectare, suprafeţe pe care s-ar putea creşte de cel puţin cinci ori mai multe animale decît se cresc în prezent. Dar, pentru că există, din păcate şi acest dar, nefiind îngrijite timp de mai mulţi ani, cea mai mare parte a păşunilor prezintă, în prezent, diferite grade de împădurire, nefiind în totalitate practicabile pentru păşunat. La Ghelinţa, bunăoară, o suprafaţă de 1000 de hectare de păşune este împădurită, rămînînd pentru păşunat doar 257 hectare. Consiliul popular al comunei Zăbala are în administrare şi cele două păşuni de sub Lăcăuţi, Zîrnea (442 ha) şi Olveş (408 ha), care erau foarte productive şi unde se creşteau multe animale atît ovine, cît şi bovine. Acum, suprafaţa utilă a acestor păşuni este de numai 142 hectare şi, respectiv, 108, restul suprafeţelor prezentînd diferite grade de împădurire. Din păcate, aceeaşi situaţie poate fi întîlnită în majoritatea comunelor, astfel că, din totalul suprafeţelor de păşuni de 52.756 ha, peste 20.000 ha sunt împădurite. Cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse pentru asigurarea păşunilor necesare, pentru mărirea productivităţii acestora, ne-am adresat inginerului Constantin Popa de la Oficiul de cadastru şi organizarea teritoriului. „Trebuie înţeles că, pe măsură ce trece timpul, defrişarea arboretului de diferite categorii de pe păşuni, se face tot mai greu şi va necesita cheltuieli mult mai mari. Din îndelungata mea experienţă socot util ca, la nivel de judeţ, să se formeze un colectiv care să întocmească studiile de transformare a păşunilor împădurite, pentru ca să se poată ataca lucrările de exploatare a arboretului şi de îmbunătăţire a păşunii, lucrări ce pot fi terminate in 3—4 ani. Avem rezerve serioase de mărire a suprafeţelor păşunabile, precum şi de mărire a producţiilor acestora. Totul este să se lucreze organizat şi operativ în aşa fel încît să fie cuprinse toate suprafeţele de păşuni împădurite“. DUMITRU TOMA Modern complex zootehnic la Tîrgu Secuiesc Recent, s-a dat în folosință Complexul zootehnic de la Tîrgu Secuiesc. Amplasarea acestui complex zootehnic — de îngrășare a tineretului taurin — în imediata apropiere a întreprinderii de amidon s-a făcut pentru a fi valorificate la un nivel superior, produsele secundare ale amintitei întreprinderi (borhotul de cartofi şi porumb), în acest scop adoptîndu-se o tehnologie adecvată, care permite obţinerea unor sporuri zilnice în greutate de 700—800 g, reducîndu-se totodată şi durata ciclurilor de producţie. In cadrul complexului, toate operaţiile de transport, preparare şi administrare a furajelor, sînt complet mecanizate, acestea determinînd ca fiecare grajd să fie deservit doar de doi muncitori — un îngrijitor şi un mecanizator. Pînă în prezent, complexul a fost populat cu 1000 de animale, urmînd ca în puţin timp să fie acoperită întreaga sa capacitate. încadrat cu un personal de înaltă calificare, pe măsura dotărilor, încă din primele zile de la intrarea în funcţiune complexul a lucrat eficient. ANIMATORUL VIEŢII CULTURALE A SATULUI O pasiune numită muzică Cu vreo cincizeci de ani în urmă, un copil din satul de- 1 ani îşi meşterea o vioară din şindrila casei (pentru asta a şi primit atunci o părintească urecheală), punîndu-i corzi din păr de cal. Mai tîrziu, la cîte-o nuntă, cînd se apropia vremea serii şi părinţii îşi căutau copiii, să-i ducă la culcare, acelaşi copil, pe nume György Lázár — după ce nu-şi dezlipise toată ziua ochii de la orchestră — se ascundea un ... ţambal, să nu fie găsit. „Lăsaţi-l — a zis unul dintre nuntaşi, cind ascunzătoarea a fost descoperită — din băiatul ăsta iese muzicant bun“. Şi-aşa a fost. György Lázár, activistul cultural de astăzi, n-a uitat de copilărie, n-a uitat de marea lui plăcere pentru muzică, învălndu-i mai apoi pe alţii, de-o şchioapă, să deprindă tainele ţambalului (a meşterit dealtfel vreo cinci), viorii sau contrabasului. Biró Károly, astăzi un primar de primă mină, membru al taratului, om In toată firea şi un foarte apreciat muncitor la Secuiana, Îmi povestea cum, in copilărie, după ce-şi cumpărase o vioară, plătită cu ... 150 kg de tun, Începuse, Împreună cu un prieten, şi el cu vioara, să schifbe pînă cind, amelindu-i pe cei din casă, au fost poftiţi afară. S-au dus In şură să cinte mai departe dar le era frig. I-a auzit insă acelaşi György Lázár şi i-a chemat la el acasă, luindu-i ca învăţăcei. Astăzi sunt doi dintre cei mai buni membri ai tarafului Căminului cultural din Belani. Un taraf compus nu din pierde-vară, ci numai din oameni unu şi unu, toţi cu meserie, mulţi fruntaşi în producţie la fabrici din Tîrgu Secuiesc. Acesta este activistul cultural György Lázár, omul care a invitat mai bine de 60 de tineri din sat şi din împrejurimi să cânte la vioară. Cui se pot mlndri cu o asemenea cifră ? IOAN DRAGAN SE MAI ÎNTÎMPLĂ SI ASA ... In plin cîmp, pe terenul C.A.P. Sfintu Gheorghe, Secţia de mecanizare a „uitat" asemănătoare. Cine va vindeca amnezia şefului amintitei secţii de mecanizare ? CUVÍNTUL NOU ANUL VIII. Nr. 1333 Vînta satului Viaţa satului Viaţa satului Zilnic, de la Complexul avicol Sfintu Gheorghe se expediază în magazinele alimentare ale judeţului peste 22.000 ouă. STIRI DIN AGRICULTURĂ in livezile judeţului • Incepînd din primăvara anului viitor, în livezile din judeţ, se vor planta noi soiuri de meri, rezistenţi la condiţiile climaterice ale acestei zone. Este vorba de soiurile Kalter de Boemia, Goldan delicios şi Jonathan (portaltoi —Frank Masanski). PENTRU O BUNĂ APROVIZIONARE A POPULAŢIEI • în anul viitor, în judeţ se vor cultiva 360 hectare cu legume. Notăm că, sortimentul legumelor va fi mult diversificat. • în fiecare an, cetăţenii din Aita Seacă contractează cu statul cantităţi mari de produse agroalimentare. Pînă în prezent, de aici s-au livrat la fondul de stat 1723 hectolitri de lapte — peste 1800 litri de la fiecare vacă — urmînd ca pînă la sfîrșitul anului cantitatea livrată să depășească 2000 hectolitri. O POSIBILĂ INIŢIATIVĂ Nucleul de cercetare în legumicultura Cum este bine ştiut, începind din anul viitor, necesarul de legume pentru judeţul nostru trebuie asigurat din producţie proprie. în acest scop, organele agricole de resort au întocmit un amănunţit program de măsuri care, în final va conduce la mărirea suprafeţei cultivate cu legume, la sporirea producţiilor. Considerăm realist, util şi eficient amintitul program, dar socotim, în acelaşi timp că el mai poate suporta unele corective, îmbunătăţiri. Este vorba, în special, de efectuarea unor cercetări şi experimentări proprii, ţinînd seama de condiţiile specifice ale judeţului nostru. Supunem atenţiei Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară, propunerea ca în cadrul judeţului nostru, sub îndrumarea unui institut de specialitate să se formeze un grup de cercetare alcătuit din cercetători sau cadre didactice din învăţămintul superior, cît şi din specialişti din judeţ, care să-şi propună drept teme de studiu şi cercetare, aclimatizarea unor soiuri de legume, probleme de tehnologie în condiţiile pedoclimatice ale judeţului etc. Susţinem acest lucru, deoarece pînă nu de mult cercetarea era orientată în exclusivitate, pe cultivarea legumelor numai în zonele tradiţionale. Aşa stînd lucrurile, legumicultorii nu dispun încă de seminţe şi tehnologii adecvate zonelor submontane. Bunăoară, în judeţul nostru la Centrul de încercare a soiurilor nu au fost testate pînă acum asemenea soiuri de legume. Astfel, în prezent nu există nici un temei ştiinţific în vederea obţinerii pentru un soi sau altul de legume. Totodată, subliniem că în unităţile agricole din judeţ, ca şi în cadrul instituţiilor cu caracter agricol lucrează o seamă de specialişti bine pregătiţi practic şi teoretic, care ar putea să se ocupe şi de problemele cercetării. Organizindu-se un asemenea nucleu de cercetare, acesta şi-ar putea desfăşura activitatea în condiţii de producţie. Că se pot executa cercetări, în condiţii de producţie şi în legumicultura, o demonstrează şi faptul că în judeţ se mai efectuează asemenea cercetări, în cultura cartofului de pildă, cu rezultate dintre cele mai bune. Organizarea unui nucleu de cercetare în legumicultura ar constitui o frumoasă şi utilă iniţiativă, care ar pune în valoare, totodată, şi competenţa profesională a specialiştilor din judeţ. DUMITRU TOMA ÎN 1976: DOUĂ SERE NO! In judeţul nostru se prevede pentru anul viitor, construirea a două sere noi şi anume, la Tîrgu Secuiesc (capacitatea de 4 ha) şi la Ozun (capacitatea de 5 ha). La Tîrgu Secuiesc, construcţia se va face în continuarea serei existente, iar la Ozun în apropierea Fabricii de spirt. Pentru prima seră, documentaţia şi proiectul sunt întocmite, urmînd ca şi pentru aceea de la Ozun, a cărui beneficiar va fi I.L.F., să se asigure, în termen, studiile şi documentaţiile. Apreciem, în mod deosebit, ideea amplasării acestei sere la Ozun, în apropierea Fabricii de spirt, prin aceasta existînd posibilitatea valorificării aburilor reziduali, rezultaţi din procesul tehnologic al fabricării spirtului. Reînnoim propunerea ca organele agricole judeţene să studieze posibilitatea amplasării unei sere, cu o suprafaţă mai mare, în zona Baraoltului. Susţinem ideea, deoarece în această zonă sunt condiţii favorabile de climă (cel mai mare număr de zile cu insolaţie), existînd, totodată, un combustibil ieftin — lignitul. Pentru ca rezultatele să fie cele scontate, încă din primul ciclu de producţie, propunem ca recrutarea personalului care va lucra în cadrul viitoarelor sere să înceapă încă de pe acum, pentru a avea timp suficient în vederea pregătirii sale profesionale. Adunări populare Astăzi, 1 decembrie, în comunele judeţului nostru încep să se desfăşoare adunări populare în cadrul cărora se vor discuta proiectul planului cincinal în profil teritorial şi schiţele de sistematizare care vor fi aprobate in cadrul şedinţelor comitetelor comunale de partid și ale birourilor executive ale consiliilor populare comunale.