Cuvîntul Nou, aprilie 1976 (Anul 9, nr. 1351-1354)

1976-04-05 / nr. 1351

Pag. 2 LA ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ DE STAT OZUN: Sectorul zootehnic pe an Anul trecut, întreprinderea agricolă de stat Ozun, nu şi-a realizat planul de producţie din zootehnie la nici o spe­cie de animale. Acesta a fost motivul pentru care am ur­mărit, timp de mai multe săptămîni, activitatea din sec­toarele zootehnice , ale ferme­lor ce aparţin întreprinderii. De la bun început menţio­năm că, în prezent, există reale condiţii ca în acest an planul de producţie să fie realizat, fapt confirmat şi de rezultatele obţinute in prime­le două luni. DE CE OARE ... ? In luna ianuarie, în toate fermele s-a prelucrat ordinul ministrului care prevedea ca personalul d'r fermei*: *are obţin, m Im a rob mărie, 100 litri de lapte pe cap d- vacă, să fie p.--mirt. 'dăruia luată s-a dove­di a fi foert, bună, deoarece st mi leagă pr ocupa­rea *polehniştile pentru ob­ţinerea un­or pr­oi neţii mari. La £■ rma din Hăghig, în lana februarie, bunăoară, s-au rea­lizat 10 litii de lapte e cap de vo­că furaja­tă, iar din pro­ducţie triolă 95 la uită a ost­e livrată la f ..diul de st­at. tot­odată,­­ lai­ul de vi­ei a fost­ depăşit cu 150 la sută, iar cheltuielile de producţie di­minuate. Şi, cu toate aceste realizări, cei care lucrează în sus-amintita fermi nu au pri­mit premiile ce li se cuve­neau. De ce oare ? SE POATE ŞI AŞA La ferma Baraolt, anul tre­cut s-a înregistrat un număr mare de mor­alităţi b­­ovine, mai ales în timpul ratărilor. Cauza a fost lesne de depis­tat, neadministrar--I furaje­lor concentrate în timpul op­tim, fapt ce nu a depins de conducerea întreprinderii. Pla­nul de miei din acest an este foarte mare, aproape 1.800. Datorită preocupării de care a dat d­ivc­ ă co -­ti.ceri a în­­tre­prinderii rent, u asigur ..rea furajei')" corci iV­ate, pin din prez nt s-au înregistr­at doar cite'c moraltăţ), la un efec­tiv de peste 700 miei EXIGENŢA Putem afirma că, în toate fermele aparţ’nît'd l.A.S. O­­zun, cu ex­ep­ţia celei de vaci din Bara­l t, ■ munci decurge în cele unei bene ondiţii, fapt atestat şi de rezultate. La Leţ, spre exemplu, s-a în­­ făţaş bun depenit planul de livrare a cărnii de porc; la Aita Mare, pr fm­­cţia de lapte este ii creştere, iar la Ozun s-au rea­lizat efectivele planificate. A­­ceasta se da oreşte ş­iuzila­­ţii şi exigenţei în care s-au desfăşurat cursurile învăţă­­mîntului agrozootehnic. La încheierea acestora fiecare în­grijitor a fost supus unui test de cunoştinţe, de rezol­varea căruia a depins absol­virea cursului. O PROBLEMA (ÎNCĂ) NU.REZOLVAI A ...pentru I.A.S. Ozun, ră­­mme, în con­intuare, acee­a a fermei de vaci de la Caraolt. E drept că, r cetit, aici, o­n­­ducerea a f­ost s­îmbată, da' aceasta nu rezol* a otui. Este de da* 1cendue ri I. 4.S. :i ocupe mai mult de oa­menii can* l1 cre­ază aici, d î pregăt­e i acestea a si b toate aspectele. Fropurem ci la ter­ma din P'ra-.R că .ie detașa un cachu de canei" cere dii\ I.A­us. O/un, pii­­cin­a şi la amintita f­­m­ă re a în­căli­na ordinea şi disciplina, ca şi în celelalte ferme. DUMITRU TOMA ŞTIRI DE LA C.A.P. BELIN LUCRĂRI DE DESECĂRI Pînă în prezent, membrii cooperatori au executat ca­nale pentru desecări pe o su­prafaţă de 30 de hectare. De asemenea, au lucrat la supra­­înălţarea digului ce apără te­renurile agricole de pericolul inundaţiilor rîului Olt. IN POMICULTURA In perimetrul livezii s-au plantat 2 hectare cu coacăz negru. Lucrările de sezon din pomicultură — tăiatul de ro­dire şi corecţie, stropitul, fer­tilizarea şi săpatul — s-au încheiat. CERCETAREA IN SPRIJINUL PRODUCŢIEI Cooperativa agricolă de producţie a cerut sprijinul Institutului de cercetări pen­tru cultura cerealelor şi plan­telor tehnice — Fundulea, pen­tru a cultiva, cu rezultate bune, în condiţiile judeţului nostru, porumb pentru boa­be. Cooperativa va primi de la amintitul institut seminţe­le necesare (hibrizi extratim­­purii), precum şi asistență tehnică. Întîrzieri fără nici o justificare Loturile aflate în folosinţa membrilor cooperatori con­stituie o importantă sursă de produse agroalimentare atît pentru consumul propriu, cit şi pentru fondul de stat. In acest an, la indicaţia orga­nelor de partid, loturile s-au împărţit din timp, creîndu-se astfel posibilitatea ca fiecare cooperator să lucreze pămîn­­tul în cele mai bune condiţii pentru a obţine producţii cit mai mari. Remarcăm faptul că, în ce­le mai multe comune, con­ducerile cooperativelor agri­cole de producţie au acordat sprijin membrilor pentru ca lucrările să fie executate din timp. La Cernat, spre exem­plu, toate loturile au fost a­­rate, fie cu tractoarele sec­ţiei de mecanizare, fie cu a­­telajele cooperativei. Situaţii similare am întîlnit şi la Sîn­­zieni, Turia, Ojdula şi Mic­­falău. De asemenea, notăm şi faptul că, organele agricole judeţene au asigurat, prin cooperativele agricole de pro­ducţie, seminţe de calitate, pentru ca viitoarele produc­ţii de pe loturile în folosin­ţă să se ridice la nivelul ce­lor obţinute în C.A.P. Din păcate, în unele uni­tăţi cooperatiste, nu s-a în­ţeles pe deplin necesitatea acestei acţiuni, lucrările de sezon de pe loturile aflate în folosinţa cooperatorilor fiind mult întîrziate. Aceas­tă situaţie poate fi întîlnită mai ales în zona Baraoltului. La C.A.P. Brăduţ, spre e­­xemplu, datorită faptului că loturile au fost împărţite tîr­­ziu, nu toţi membrii coope­ratori au izbutit să-şi ferti­lizeze terenurile­­şi să le are la timp. Trebuie înţeles că întreaga suprafaţă de pămînt trebuie lucrată la timp şi în cele mai bune condiţii, indi­ferent în proprietatea cui s-ar afla. Este de datoria co­mandamentelor comunale pentru agricultură să între­prindă acţiuni concrete pen­tru ca terenurile în folosin­ţa membrilor cooperatori să fie lucrate neîntîrziat. Pro­punem ca, atît conducerile cooperativelor agricole de producţie, cit şi comanda­mentele comunale să întoc­mească programe de lucru pentru atelaje, programând astfel lucrările pe fiecare lot in folosință. D. TOMA Ritm alert la semănat (Urmate din pag. 1) pentru ca­ insămînţările să se des­făşoare în cele mai bune condiţii. JLa Ozun, se însămînţa orzoaica şi inul, în timp ce cu patru tractoare se lucra la pregătirea terenului pen­tru sfeclă. Şi la Chichiş lucrările au început din plin. în ziua amin­tită se lucra cu toate tractoarele a­­flate în dotarea secţiei de mecani­zare, la pregătirea terenului, urmînd ca a doua zi să înceapă semănatul. O bună organizare a lucrărilor am întîlnit la Cooperativa agricolă de producţie din Arcuş, unde toate tractoarele lucrau la pregătirea te­­renului şi la semănat. Notăm că aici mecanizatorii cunoşteau cu o zi îna­inte unde şi la ce vor lucra. Din păcate, în toate unităţile a­­mintite lucrul a încetat în jurul or­­rei 19. Indicaţia este clară: Pregă­tirea terenului în unităţile în care se însăminţează se realizează în timpul zilei numai cu tractoarele ră­mase fără semănători. Lucrarea res­pectivă se execută cu toată forţa me­canică existentă, în schimburi pre­lungite, chiar şi în timpul nopţii, mobilizîndu-se în acest scop coope­ratorii care au permis de conducere a tractorului. PODUL... NEGLIJENŢEI Nici pînă în prezent podul din Băcel, distrus anul tre­cut de ape, nu a fost reparat. Materiale sunt, dar se pare că lipseşte ... gospodarul şi, bineînţeles, iniţiativa. UNDE-S GOSPODARII ? Frumoasa clădire din Tălişoara, care aparţine coope­rativei agricole de producţie din Brăduţ, este neîntreţinută de ani de zile. Cînd va căpăta oare o destinaţie precisă ? CUVINTUL NOU ANUL IX. Nr. 1351 Amenajări hidrotehnice • în actualul cincinal, în judeţul nostru, se vor amenaja patru acumulări de apă pe pîraiele Breţcu, Debren, Cătruşa şi în sis­temul Rîului Negru. Acu­mulările vor avea un scop complex — alimentări cu apă potabilă şi industria­lă, oprirea viiturilor, agre­ment, dezvoltarea pisci­culturii şi parţial hidro­energetic. • In cursul acestui an, se vor amenaja cursurile pâ­­raielor Floroaia, Valea Mare, Ciumernic, Malnaş, Aita, Baraolt, Gaţ şi Cor­­moş. Amenajările, ce în­sumează 14 kilometri, cursuri de apă, se vor e­­xecuta, în cea mai mare parte, prin munca contri­­butivă a cetățenilor. B Bn Sn H Bi PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂŞUNILOR Lucrări de calitate şi eficiente * Una din sarcinile actuale ale comandamentelor comu­nale pentru agricultură este mobilizarea locuitorilor sate­lor spre a participa la lucră­rile de întreţinere şi îmbu­nătăţire a păşunilor. Din pă­cate, această acţiune a dema­rat greu, puţine fiind la nu­măr acele comune în care, în această perioadă se lu­crează la întreţinerea păşu­nilor. Că se poate lucra, şi încă bine, o dovedesc şi re­zultatele înregistrate pînă a­­cum de către întreprinderea pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor. Săptămîna trecu­tă am fost pe două şantiere ale amintitei întreprinderi, situate în zone montane. Pe păşunea Harcea, bunăoară, se lucra la fertilizare, cu două tractoare (foto 1), lucrare sim­plă ce poate fi executată de fiecare cooperativă agricolă de producţie. Lingă această păşune este situată şi păşu­nea C.A.P. Reci, pe care de ani de zile nu s-a executat nici o lucrare. In timp ce pe Harcea se obţine o producţie de pînă la 42.000 kg masă verde la hectar, pe păşunea alăturată nu se obţine nici măcar o treime. Tot aici, pe păşunea Harcea, s-a amena­jat o suprafaţă de 90 de hec­tare de păşune semănată, de pe care în primii doi ani de producţie s-a realizat o pro­ducţie de circa 9000 kg fin pe hectar. Lucrări mari se execută pe păşunile Umbra Mică şi Um­bra Mare, proprietatea Con­siliului popular comunal Be­­lin. Aici se defrişează arbore­tul (foto 2), după care păşu­nea este îndată fertilizată. Notăm buna organizare a lu­crărilor, precum şi prezenţa pe teren a specialiştilor în­treprinderii pentru executa­rea lucrărilor de îmbunătă­ţire şi exploatare a pajişti­lor. Tot acum se fac pregătiri­le în vederea începerii păşu­­natului. în această privinţă ţinem să evidenţiem faptul că, pe păşunile de munte, s-au construit numeroase a­­dăposturi şi s-au amenajat adăpători. Considerăm necesar ca în această perioadă favorabilă lucrărilor pe păşuni, comanda­mentele comunale pentru a­­gricultură să se preocupe în mai mare măsură de mobili­zarea cetăţenilor satelor la e­­xecutarea lucrărilor de îm­bunătăţire a păşunilor. In a­­cest sens este demnă de re­marcat iniţiativa Consiliului popular din comuna Breţcu, care a stabilit în această pri­vinţă pentru fiecare crescă­tor de animale sarcini con­crete. D. TOMA , Virág Sándor şi David Béla — doi dintre mecanizatorii fruntaşi de la întreprinderea pentru executarea lucrărilor şi exploatarea pajiştilor

Next