Cuvîntul Nou, aprilie 1976 (Anul 9, nr. 1351-1354)
1976-04-05 / nr. 1351
Pag. 2 LA ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ DE STAT OZUN: Sectorul zootehnic pe an Anul trecut, întreprinderea agricolă de stat Ozun, nu şi-a realizat planul de producţie din zootehnie la nici o specie de animale. Acesta a fost motivul pentru care am urmărit, timp de mai multe săptămîni, activitatea din sectoarele zootehnice , ale fermelor ce aparţin întreprinderii. De la bun început menţionăm că, în prezent, există reale condiţii ca în acest an planul de producţie să fie realizat, fapt confirmat şi de rezultatele obţinute in primele două luni. DE CE OARE ... ? In luna ianuarie, în toate fermele s-a prelucrat ordinul ministrului care prevedea ca personalul d'r fermei*: *are obţin, m Im a rob mărie, 100 litri de lapte pe cap d- vacă, să fie p.--mirt. 'dăruia luată s-a dovedi a fi foert, bună, deoarece st mi leagă pr ocuparea *polehniştile pentru obţinerea unor proi neţii mari. La £■ rma din Hăghig, în lana februarie, bunăoară, s-au realizat 10 litii de lapte e cap de vocă furajată, iar din producţie triolă 95 la uită a oste livrată la f ..diul de stat. totodată, laiul de viei a fost depăşit cu 150 la sută, iar cheltuielile de producţie diminuate. Şi, cu toate aceste realizări, cei care lucrează în sus-amintita fermi nu au primit premiile ce li se cuveneau. De ce oare ? SE POATE ŞI AŞA La ferma Baraolt, anul trecut s-a înregistrat un număr mare de moralităţi bovine, mai ales în timpul ratărilor. Cauza a fost lesne de depistat, neadministrar--I furajelor concentrate în timpul optim, fapt ce nu a depins de conducerea întreprinderii. Planul de miei din acest an este foarte mare, aproape 1.800. Datorită preocupării de care a dat divc ă co -ti.ceri a întreprinderii rent, u asigur ..rea furajei')" corci iVate, pin din prez nt s-au înregistrat doar cite'c moraltăţ), la un efectiv de peste 700 miei EXIGENŢA Putem afirma că, în toate fermele aparţ’nît'd l.A.S. Ozun, cu exepţia celei de vaci din Baral t, ■ munci decurge în cele unei bene ondiţii, fapt atestat şi de rezultate. La Leţ, spre exemplu, s-a în făţaş bun depenit planul de livrare a cărnii de porc; la Aita Mare, pr fmcţia de lapte este ii creştere, iar la Ozun s-au realizat efectivele planificate. Aceasta se da oreşte şiuzilaţii şi exigenţei în care s-au desfăşurat cursurile învăţămîntului agrozootehnic. La încheierea acestora fiecare îngrijitor a fost supus unui test de cunoştinţe, de rezolvarea căruia a depins absolvirea cursului. O PROBLEMA (ÎNCĂ) NU.REZOLVAI A ...pentru I.A.S. Ozun, rămme, în conintuare, aceea a fermei de vaci de la Caraolt. E drept că, r cetit, aici, onducerea a fost sîmbată, da' aceasta nu rezol* a otui. Este de da* 1cendue ri I. 4.S. :i ocupe mai mult de oamenii can* l1 crează aici, d î pregăte i acestea a si b toate aspectele. Fropurem ci la terma din P'ra-.R că .ie detașa un cachu de canei" cere dii\ I.Aus. O/un, piicina şi la amintita fmă re a încălina ordinea şi disciplina, ca şi în celelalte ferme. DUMITRU TOMA ŞTIRI DE LA C.A.P. BELIN LUCRĂRI DE DESECĂRI Pînă în prezent, membrii cooperatori au executat canale pentru desecări pe o suprafaţă de 30 de hectare. De asemenea, au lucrat la supraînălţarea digului ce apără terenurile agricole de pericolul inundaţiilor rîului Olt. IN POMICULTURA In perimetrul livezii s-au plantat 2 hectare cu coacăz negru. Lucrările de sezon din pomicultură — tăiatul de rodire şi corecţie, stropitul, fertilizarea şi săpatul — s-au încheiat. CERCETAREA IN SPRIJINUL PRODUCŢIEI Cooperativa agricolă de producţie a cerut sprijinul Institutului de cercetări pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice — Fundulea, pentru a cultiva, cu rezultate bune, în condiţiile judeţului nostru, porumb pentru boabe. Cooperativa va primi de la amintitul institut seminţele necesare (hibrizi extratimpurii), precum şi asistență tehnică. Întîrzieri fără nici o justificare Loturile aflate în folosinţa membrilor cooperatori constituie o importantă sursă de produse agroalimentare atît pentru consumul propriu, cit şi pentru fondul de stat. In acest an, la indicaţia organelor de partid, loturile s-au împărţit din timp, creîndu-se astfel posibilitatea ca fiecare cooperator să lucreze pămîntul în cele mai bune condiţii pentru a obţine producţii cit mai mari. Remarcăm faptul că, în cele mai multe comune, conducerile cooperativelor agricole de producţie au acordat sprijin membrilor pentru ca lucrările să fie executate din timp. La Cernat, spre exemplu, toate loturile au fost arate, fie cu tractoarele secţiei de mecanizare, fie cu atelajele cooperativei. Situaţii similare am întîlnit şi la Sînzieni, Turia, Ojdula şi Micfalău. De asemenea, notăm şi faptul că, organele agricole judeţene au asigurat, prin cooperativele agricole de producţie, seminţe de calitate, pentru ca viitoarele producţii de pe loturile în folosinţă să se ridice la nivelul celor obţinute în C.A.P. Din păcate, în unele unităţi cooperatiste, nu s-a înţeles pe deplin necesitatea acestei acţiuni, lucrările de sezon de pe loturile aflate în folosinţa cooperatorilor fiind mult întîrziate. Această situaţie poate fi întîlnită mai ales în zona Baraoltului. La C.A.P. Brăduţ, spre exemplu, datorită faptului că loturile au fost împărţite tîrziu, nu toţi membrii cooperatori au izbutit să-şi fertilizeze terenurileşi să le are la timp. Trebuie înţeles că întreaga suprafaţă de pămînt trebuie lucrată la timp şi în cele mai bune condiţii, indiferent în proprietatea cui s-ar afla. Este de datoria comandamentelor comunale pentru agricultură să întreprindă acţiuni concrete pentru ca terenurile în folosinţa membrilor cooperatori să fie lucrate neîntîrziat. Propunem ca, atît conducerile cooperativelor agricole de producţie, cit şi comandamentele comunale să întocmească programe de lucru pentru atelaje, programând astfel lucrările pe fiecare lot in folosință. D. TOMA Ritm alert la semănat (Urmate din pag. 1) pentru ca insămînţările să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. JLa Ozun, se însămînţa orzoaica şi inul, în timp ce cu patru tractoare se lucra la pregătirea terenului pentru sfeclă. Şi la Chichiş lucrările au început din plin. în ziua amintită se lucra cu toate tractoarele aflate în dotarea secţiei de mecanizare, la pregătirea terenului, urmînd ca a doua zi să înceapă semănatul. O bună organizare a lucrărilor am întîlnit la Cooperativa agricolă de producţie din Arcuş, unde toate tractoarele lucrau la pregătirea terenului şi la semănat. Notăm că aici mecanizatorii cunoşteau cu o zi înainte unde şi la ce vor lucra. Din păcate, în toate unităţile amintite lucrul a încetat în jurul orrei 19. Indicaţia este clară: Pregătirea terenului în unităţile în care se însăminţează se realizează în timpul zilei numai cu tractoarele rămase fără semănători. Lucrarea respectivă se execută cu toată forţa mecanică existentă, în schimburi prelungite, chiar şi în timpul nopţii, mobilizîndu-se în acest scop cooperatorii care au permis de conducere a tractorului. PODUL... NEGLIJENŢEI Nici pînă în prezent podul din Băcel, distrus anul trecut de ape, nu a fost reparat. Materiale sunt, dar se pare că lipseşte ... gospodarul şi, bineînţeles, iniţiativa. UNDE-S GOSPODARII ? Frumoasa clădire din Tălişoara, care aparţine cooperativei agricole de producţie din Brăduţ, este neîntreţinută de ani de zile. Cînd va căpăta oare o destinaţie precisă ? CUVINTUL NOU ANUL IX. Nr. 1351 Amenajări hidrotehnice • în actualul cincinal, în judeţul nostru, se vor amenaja patru acumulări de apă pe pîraiele Breţcu, Debren, Cătruşa şi în sistemul Rîului Negru. Acumulările vor avea un scop complex — alimentări cu apă potabilă şi industrială, oprirea viiturilor, agrement, dezvoltarea pisciculturii şi parţial hidroenergetic. • In cursul acestui an, se vor amenaja cursurile pâraielor Floroaia, Valea Mare, Ciumernic, Malnaş, Aita, Baraolt, Gaţ şi Cormoş. Amenajările, ce însumează 14 kilometri, cursuri de apă, se vor executa, în cea mai mare parte, prin munca contributivă a cetățenilor. B Bn Sn H Bi PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PĂŞUNILOR Lucrări de calitate şi eficiente * Una din sarcinile actuale ale comandamentelor comunale pentru agricultură este mobilizarea locuitorilor satelor spre a participa la lucrările de întreţinere şi îmbunătăţire a păşunilor. Din păcate, această acţiune a demarat greu, puţine fiind la număr acele comune în care, în această perioadă se lucrează la întreţinerea păşunilor. Că se poate lucra, şi încă bine, o dovedesc şi rezultatele înregistrate pînă acum de către întreprinderea pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor. Săptămîna trecută am fost pe două şantiere ale amintitei întreprinderi, situate în zone montane. Pe păşunea Harcea, bunăoară, se lucra la fertilizare, cu două tractoare (foto 1), lucrare simplă ce poate fi executată de fiecare cooperativă agricolă de producţie. Lingă această păşune este situată şi păşunea C.A.P. Reci, pe care de ani de zile nu s-a executat nici o lucrare. In timp ce pe Harcea se obţine o producţie de pînă la 42.000 kg masă verde la hectar, pe păşunea alăturată nu se obţine nici măcar o treime. Tot aici, pe păşunea Harcea, s-a amenajat o suprafaţă de 90 de hectare de păşune semănată, de pe care în primii doi ani de producţie s-a realizat o producţie de circa 9000 kg fin pe hectar. Lucrări mari se execută pe păşunile Umbra Mică şi Umbra Mare, proprietatea Consiliului popular comunal Belin. Aici se defrişează arboretul (foto 2), după care păşunea este îndată fertilizată. Notăm buna organizare a lucrărilor, precum şi prezenţa pe teren a specialiştilor întreprinderii pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor. Tot acum se fac pregătirile în vederea începerii păşunatului. în această privinţă ţinem să evidenţiem faptul că, pe păşunile de munte, s-au construit numeroase adăposturi şi s-au amenajat adăpători. Considerăm necesar ca în această perioadă favorabilă lucrărilor pe păşuni, comandamentele comunale pentru agricultură să se preocupe în mai mare măsură de mobilizarea cetăţenilor satelor la executarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor. In acest sens este demnă de remarcat iniţiativa Consiliului popular din comuna Breţcu, care a stabilit în această privinţă pentru fiecare crescător de animale sarcini concrete. D. TOMA , Virág Sándor şi David Béla — doi dintre mecanizatorii fruntaşi de la întreprinderea pentru executarea lucrărilor şi exploatarea pajiştilor