Cuvîntul Nou, mai 1976 (Anul 9, nr. 1355-1359)

1976-05-03 / nr. 1355

Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL IX, Nr. 1355, LUNI, 3 MAI, 1976 8 PAGINI 50 BANI ! mmm IBO. PARTIDUL COMUNIST ROMAN - PARTID AL ACESTUI PĂMÎNT Poporul român cunoaşte în istoria sa date memorabile cu imensă semnificaţie asupra destinelor patriei şi naţiunii noastre. O asemenea dată este ziua de 8 mai, zi in care, de 55 de ani, sărbătorim glorioasa aniversare a creării Partidului Comunist Român. Eveniment istoric pentru destinele parti­dului şi ale ţării, crearea Partidului Comunist Român „a marcat o etapă nouă, supe­rioară, atît pe plan politic şi ideologic, cit şi organizatoric în mişcarea revoluţionară din România, in dezvoltarea deta­şamentului de avangardă al clasei muncitoare, a dat un nou şi puternic avînt luptelor politice şi sociale desfăşurate de masele largi populare din ţara noastră". Continuator al vechilor tradiţii revoluţionare ale mişcării muncitoreşti, ca­re şi-a făurit primul partid politic în 1893, avînd rădăcini adine înfipte în pămîntul ţă­rii, P.C.R. s-a dovedit de-a lungul celor 55 de ani de exis­tenţă la înălţimea misiunii sale istorice, consacrîndu-şi în­treaga sa activitate împlinirii marilor năzuinţi de libertate naţională şi eliberare socială, ale poporului român, de pro­păşire a patriei. Şi istoria sa este un şir neîntrerupt de lup­te eroice purtate în numele a­­cestor scumpe idealuri, pentru împlinirea lor. încă din acea primăvară a anului 1921, po­porul român a simţit în parti­dul comuniştilor conducătorul şi organizatorul altei lumi, ba­zată pe justiţie socială, pe demnitate, pe adevăr. Cuvin­tele lui treceau ca un curent generator prin inimi, aliau gin­­durile cu îndrăzneală şi cu­tezanţă, pentru că erau îndem­nuri la luptă dreaptă, pentru că recunoşteau greutăţile, dar şi tăria de a le învinge, pen­tru că declarau deschis ade­vărul de bază — o ţară inde­pendentă, suverană, puternică, se clădeşte prin muncă, spirit de eroism şi devoţiune. Pen­tru că pe steagul său de luptă avea înscrise cele mai înalte aspiraţii de dreptate socială şi libertate naţională ale po­porului român, cele mai nobile virtuţi ale acestuia. De aceea, toate acţiunile organi­zate ,şi conduse de partid, che­(Continuare in pag. 4—5) IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Adunarea populară din oraşul Sfîntu Gheorghe A intrat în tradiţie ca ziua de 1 Mai să fie sărbă­torită în cadru festiv, să fie prilej de rodnic bilanţ, pri­lej de afirmare a dragostei de partid şi de ţară, a mân­driei de a fi părtaşii şi eroii acestei strălucite ere din ma­rea şi demna istorie a Ro­mâniei. La adunarea populară ca­re a avut loc la Casa de cul­tură a sindicatelor din Som­­tu Gheorghe, au participat membrii Biroului Comitetu­lui judeţean de partid, ai Co­mitetului executiv al Consi­liului popular judeţean, re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, munci­tori, ţărani, intelectuali din oraşul Sfîntu Gheorghe şi din alte localităţi ale jude­ţului. Adunarea populară­­ a fost deschisă de tovarăşul Ftis­ (Continuare în pag. a 7-a) însemnări EROILOR CINSTIRE ŞI PRINOS Urmele eroilor stăruie pe drumurile ţării­­noastre ca nişte raze purpurii iz­­vorînd dintr-o uriaşă ini­mă cuprinsă în trupul Car­­paţilor, amintindu-ne că au fost şi că sînt, că vor fi mereu. Şi noi, cei de astăzi, cei de fiecare zi, ne-am făcut credinţă din a-i cinsti, de a-i aşeza vn înmiea mesei la sfatul de început al fiecărei zile, din a le asculta îndemnurile, din a ne primeni sufletele cu rouă dragostei lor de ţară, cu bucuria visurilor lor împlinite sub zodia noastră comunistă. Marii bărbaţi ai neamu­lui care au fost şi care RADU SELEJAN (Continuare in pag. 4—51 Aspect din sală FOTO: A. BARTHA „Locul Despre colectivul Fabricii mixte Localprod ştiam mul­te, mai ales din cifrele ra­poartelor statistice. Anul a­­cesta, colectivul s-a situat în fruntea întrecerii: la 20 aprilie au realizat cei din­ţii planul de producţie la toţi indicatorii pe primi­ele patru luni ale anului. Cînd am intrat pe poarta unităţii ploua. In curte, oameni, ma­şini, agitaţie. Secretara U.T.C. ne-a ajutat să-l gă­sim, printre oameni, pe şe­ful atelierului mecanic, Ale­xandru Müller. Fiind foarte ocupat, s-a scuzat un mo­ment, a mai dat cîteva in­dicaţii şi s-a întors. „Mîine avem vagon pentru export şi trebuie să-l pregătim. Şi-apoi mai avem de vopsit nişte produse... Ce să fa­cem ? Plouă fi totuşi inun­date­ de tovarăşa Maria Bede de la serviciul plan, cu nu­me de oameni, cu faptele lor de muncă, îmi imaginam mecanismul sincronizării tu­turor­­ activităţilor de aici, turnătorie, atelier mecanic, croitorie etc., adică exigen­ţa căreia i se subordonează disciplina, dăruirea. Cifre­le de plan şi angajamen- - SAN­ MW HĂRNICIEI v­­­­ oim ca-n vreme bună. Trep­tele ilustrează aici hărnicia. buie să expediem la Braşov, la Tractorul, aceste piese Discuţia a continuat, după cîtva timp, intr-un birou, unde zgomotul era mai ate­nuat, „înarmat“ cu cifrele frumoaselor realizări la zi. Pe patru luni, planul pro­ducţiei globale este depăşit cu 4.524 mii lei — faţă­ de angajamentul anual (!) de 2.800 mii lei — cel al pro­ducţiei marfă cu 5.578 mii lei — angajament anual 3.800 mii lei — al beneficiilor cu 3.606 mii lei —, angajamen­tul, tot anual, 300.000 lei, iar la export depăşirea este de­ 22.500 lei valută. La pro­duse, din angajamentul de 4000 perechi încălţăminte fe­ţe piele s-au realizat 1000, iar din valoarea pieselor de tractoare și autocamioane (colaborări) de un milion, s-au realizat... 2.328.000 lei. Cum a fost posibil ? Să dăm CARNET DE REPORTER NITA PREDA (Continuare hi pag. a 1-a) PARTID Ne-ai învățat să pipăim lumina, să deslușim din rocă, lin, cristalul. Numindu-ne români să ştie o lume că sîntem şi ce vrem şi că trudim din­ sens amiezii nume zilei duse, contururi clare anilor ce vin. Ne-ai învățat să cutezăm pe drumul desţelenit de visurile-nalte în care s-au înzăpezit eroii să fie veşnici mamele şi pruncii, rotundă ţară şi stăpînă pe soartă şi pe zare şi pe ţeluri. Ne-ai învățat cum se ciopleşte stînca să-i dăm cuvîntului întruchipare, ne-ai învăţat rotirea după soare şi să iubim ne-ai învăţat zidirea de praguri comu­niste româneşti, ne-ai învâțat să am cum însuţi eşti. RADU SELEJAN 9 Mai -- Ziua proclamării independenţe­­ie stat a României şi a victoriei asupra fascismului Sărbătorim, la !­ Mai, două mari evenimente din frămîn­­tata istorie a patriei noas­tre — proclamarea indepen­denţei de stat a României şi victoria asupra fascismului — evenimente care, deşi des­părţite între ele prin aproa­pe trei sferturi de veac, ca­re deşi au conţinut distinct, ele desfăşurîndu-se în condi­ţii profund deosebite, se în­scriu pe acelaşi făgaş al lup­telor seculare ale poporului român pentru eliberare na­ţională şi socială, pentru a­­firmarea dreptului său sacru, de a fi stăpîn pe destinele sale,, de a-­şi făuri în pace, bună vecinătate şi cooperare internaţională, o patrie în­floritoare, un viitor luminos, încrustată în conştiinţa po­porului român, înalt a năzu­tContinuare în pag. a 7-a) INFORMAŢII intru dumneavoastră ! Vă informăm că la sfîrşitul acestei săptămîni O.J.T. Covas­na organizează o excursie de trei zile în Deltă. Nu vor lipsi din program, tradiţionala masă pescărească şi plimbările de a­­grement cu hidrobuzu! „ Marţi, 4 mai a.c. filarmonica GEORGE DIMA din Braşov, va susţine un concert simionic la Casa de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe . Şi tot aici, este deschisă, în continuare, expozi­ţia de măşti şi statuete a artis­tei amatoare Millye Ibolya . A.C.R. Covasna iniţiază pen­tru membrii săi in perioada ur­mătoare, excursii pe Transfăgă­­răşean şi la Complexul muzeistic Brăncuşi, de la Tîrgu Jiu • Da­că vă interesează cum au fost cucerite Cosmosul, şi Everestul, simteţi invitaţi la o gală de pro­iecţii comentate ce va avea loc la Casa de cultură a sindicate­lor din Sfîntu Gheorghe * In­­cepînd din această lună, în ora­şele judeţului se va extinde co­merţul stradal, rezol­vi­ndu-se astfel o mai veche dorinţa a cumpărătorilor.

Next