Cuvîntul Nou, ianuarie 1977 (Anul 10, nr. 1543-1566)

1977-01-04 / nr. 1543

ANUL X. Nr. 1543 MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului popor la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU [Urmare din pag. 1) greşul in ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii economii naţionale, in centrul întregii activităţi v va trebui pusă ridicarea nivelului teh­nic şi calitativ al producţiei, creşterea puternică a eficienţei economice. În acest scop este nece­sar ca toate organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii să acţioneze cu înaltă răs­pundere şi spirit de abnegaţie pentru înfăptuirea hotărită a măsurilor de reducere a consumurilor de materiale şi materii prime, ieftinirea investi­ţiilor şi reducerea cheltuielilor de producţie, pentru creşterea susţinută a productivităţii mun­cii şi organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Aplicarea în viaţă a acestor măsuri are un rol hotăritor pentru realizarea cu succes a întregului cincinal, pentru infăptuirea plenară a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in ţara noastră, pentru perfecţionarea tuturor domeniilor de ac­tivitate. In conformitate cu hotăririle Congresului al XI-lea, în 1977 vom trece la înfăptuirea reduce­rii treptate a săptăminii de lucru, vom începe realizarea măsurilor de majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pentru acest cinci­nal. In anul în care intrăm vom sărbători centena­rul independenţei — eveniment istoric de în­semnătate hotărîtoare pentru progresul econo­­mico-social al ţării, pentru afirmarea liberă şi independentă a naţiunii noastre , va avea loc primul festival al muncii şi creaţiei poporului nostru, „Cîntarea României“, se vot desfăşura lucrările Congresului cooperativelor agricole de producţie, Congresului consiliilor oamenilor muncii şi ale Conferinţei Naţionale a partidului. Să intim­pinam aceste evenimente şi reuniuni cu noi succese in toate domeniile de activitate, in realizarea hotăririlor Congresului al XI-lea. Dragi tovarăşi şi prieteni, in anul 1976 au continuat să se accentueze profundele schimbări revoluţionare, naţionale şi sociale ale lumii de azi, s-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a trăi libe­re şi independente, s-au obţinut noi succese in lupta lor pentru o politică nouă, de egalitate şi respect între naţiuni, de destindere, colaborare şi pace. In spiritul orientărilor stabilite de Congresul al XI-lea, ţara noastră şi-a lărgit şi intensificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu toate ţările socialiste, aducîndu-şi contribuţia la întă­rirea unităţii şi forţei socialismului. De aseme­nea, România şi-a întărit legăturile, pe multiple planuri, cu statele care păşesc pe calea dezvol­tării libere, de-sine-stătătoare — o expresie elocventă constituind-o, în acest sens, intrarea sa în grupul ţărilor în curs de dezvoltare şi par­ticiparea, în calitate de invitată, la activitatea ţărilor nealiniate. Acţionînd in spiritul coexis­tenţei paşnice, România şi-a amplificat, totodată, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, aducîndu-şi contribuţia activă la afirma­rea puternică în viaţa internaţională a principii­lor deplinei egalităţi în drepturi, respectului inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecu­lui in treburile interne, renunţării la forţă şi la am­eninţarea cu folosirea forţei, la respectarea dreptului fiecărui popor de a fi stăpîn pe desti­nele sale. Datorită politicii sale consecvente de pace şi colaborare, România şi-a cîştigat noi prieteni în lume, se bucură de o largă şi bine­meritată apreciere pe toate meridianele globului. România este hotărită să acţioneze şi în anul 1977 cu toată fermitatea pentru întărirea unită­ţii şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, a forţelor progresiste, antiimperialiste de pretutin­deni, împotriva politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, pentru progres social şi pace. Fie ca anul 1977 in care va avea loc reuniu­nea­ de la Belgrad pentru securitate în Europa să marcheze o etapă nouă pe calea înfăptuirii documentelor Conferinţei general-europene de la Helsinki prin adoptarea de măsuri concrete care să ducă la extinderea neîngrădită a colabo­rării economice şi tehnico-ştiinţifice, la promo­varea unei largi colaborări in domeniul culturii, artei şi al altor probleme umanitare, la dezanga­jarea militară a continentului, la destindere şi securitate în Europa şi în întreaga lume. Menţionînd cu satisfacţie fap­tul că în anul 1976 a avut loc reuniunea de la Atena consacrată cooperării economice în Balcani, apreciem ne­cesar să se depună noi eforturi pentru lărgirea continuă a colaborării multilaterale dintre toate statele aparţinând acestei regiuni geografice, in spiritul înţelegerii şi bunei vecinătăţi, ținind seama de gravitatea deosebită a situa­ţiei din Orientul Mijlociu, este necesar ca in anul 1977 să se intensifice eforturile pentru rea­lizarea unei păci trainice şi juste în această zo­nă. Este necesar să facem totul ca anul 1977 să marcheze o etapă importantă pe calea lichidării subdezvoltării, a făuririi noii ordini economice internaţionale, care să asigure condiţii pentru progresul economico-social mai rapid al ţărilor slab dezvoltate, pentru accesul lor neîngrădit la tehnologia înaintată, la cuceririle civilizaţiei mo­derne, condiţie esenţială pentru întărirea stabi­lităţii economice mondiale, pentru progresul na­ţional şi social al tuturor naţiunilor. Interesele supreme ale popoarelor cer, de a­­semenea, în mod imperios, intensificarea efortu­rilor generale pentru infăptuirea dezarmării şi, in primul rînd, a dezarmării nucleare. Realizarea tuturor acestor deziderate arzătoa­re ale tuturor popoarelor necesită creşterea ro­lului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organisme, internaţionale in viaţa politică mon­dială, participarea tot mai activă, în acest cadru, a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau orînduire socială, în condiţii de deplină egalita­te, la soluţionarea echitabilă a problemelor complexe ale lumii de azi. Avem convingerea că popoarele, forţele so­ciale înaintate, acţionind unite, pot obţine, în anul în care intrăm, noi succese pe calea pro­gresului şi păcii, a făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Dragi tovarăşi şi cetăţeni, să toastăm: pentru măreţia şi strălucirea scumpei noastre patrii Republica Socialistă România; pentru Partidul Comunist Român, forţa politică conducătoare a societăţii noastre pe calea făuri­rii vieţii noi, libere şi fericite; pentru întărirea unităţii şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci­toreşti, a tuturor forţelor progresiste, antiimpe­rialiste, pentru colaborare între toate naţiunile, pentru pace în întreaga lume. Vă urez tuturor, dragi concetăţeni, împlinirea tuturor dorinţelor de mai bine, satisfacţii şi bu­curii tot mai mari în muncă şi viaţă, multă sănătate şi fericire! , LA MULŢI ANI, DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI! EIECENSÂMÎNT 1977 Muncitorul tipograf A. Szer­­buly,­­­ din Sfîntu Gheorghe, vrea să afle cum şi pentru cine se va înregistra răspun­sul la întrebarea privind ul­tima reşedinţă avută şi cum se va înregistra vîrsta fiecărei persoane? Iată şi răspunsurile: toate persoanele care n-au locuit neîntrerupt de la naştere în localitatea in care sunt recen­zate şi care, deci, au declarat anul­­stabilirii în localitate, vor trebui să declare recenzo­­rului şi judeţul şi categoria de localitate — municipiu (oraş), comună suburbană, co­mună ,— în care au avut ulti­ma reşedinţă înainte de a se stabili în localitatea in care domiciliază în momentul re­­censămîntului. Ca atare, la această întrebare nu este ne­cesar să se declare adresa completă a ultimei reşedinţe, ci este suficient să se decla­re denumirea judeţului şi, totodată, să se menţioneze dacă localitatea respectivă a fost municipiu, oraş, comună suburbană sau comună. Pen­tru a putea da răspunsuri co­recte şi cu promptitudine, per­soanele născ­ute în alte locali­tăţi sunt rugate să afle din vreme denumirea actuală a judeţului şi categoria de­­ lo­calitate — municipiu, oraş, comună suburbană, comună, — în care au avut reşedinţa anterioară. Evident, persoane­le care au locuit­ în localita­tea în care sunt recenzate, ne­întrerupt de la naştere, fără să-şi fi schimbat vreodată re­şedinţa, nu vor trebui să răs­pundă la această întrebare. — Pentru stabilirea exactă a vârstei, persoanele vor de­clara recenzorului anul, luna şi ziua cinci s-au nasc­ut. In cazul în care persoana recen­zata nu-şi aminteşte precis data­ naşterii, este rugată ca, in prealabil, să-şi consulte buletinul de identitate, certi­ficatul de naştere sau de că­sătorie, livretul militar sau al­te documente in care este consemnată data naşterii, in cazul când unele persoa­ne de vîrstă înaintată au ui­tat data naşterii şi nici nu po­sedă documente din care să rezulte acest­e­le respective de recenzori şi dacă data naşt piaţă de un ev­­ant sau de u­e exemplu, in ca.­soană cunoaște și virsta "c c cînd s-a­r «-,„to când a satisfăeu litar etc., este i ciare ac­este da pe baza lor, poată stabili, ir data nașterii. LA ÎNCEPUT (Urmare din pag. 1) propulsată pe 17 orbită cu o rază mult mai largă. Construcţia de maşini îşi va ocupa în şi mai­ mare măsură locul în industria judeţului. Ritmuri deosebi­te va cunoaşte şi agricul­tura şi zootehnia. Am trecut pragul unui nou an, de fapt am urcat încă o treaptă către mai mult, către mai bine. Pre­­găvlindu-ne pentru adunări­le şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri, ne angajăm pe drumul u­­nor noi şi remarcabile rea­lizări. Am­­ trecut pragul unui nou an în care vom con­tinua tradiţia împlinirilor de prestigiu, a împlinirilor ca­re ne-au adus atîtea satis­facţii, a împlinirilor care poartă numele nostru, nu­mele faptelor noastre. Acum, la început ele an nou, judelul Covasna ara­tă ca niciodată. Năzuind spre obţinerea unei pro­ducţii globale industriale de 10 miliarde de lei, nă­­zuim către mai bine, spo­rim frumuseţea şi lumina zilelor pe care le trăim, îmbrăcate în noua haină, a industrializării şi urbani­zării, oraşele noastre arată ca nişte perle măiestru împlinite între celelalte ci­te cuprinde rotundul romă- DE AN NOU nesc. Sfîntu Gheorghe, Tirgu Secuiesc, Intorsura Suzăului, Covasna, Bara­­olt sunt de nerecunoscut faţă de cum arătau cu nu prea mulţi ani în urmă. Bunăstarea a pătruns şi în satele judeţului nostru. Ţăranii cooperatori, acum la început de an nou, nu­tresc speranţa unor recol­te şi mai bogate. Hărnicia şi priceperea lor au fost dovedite nu o dată. Am trecut pragul unui nou an, an in care o nouă promoţie de tineri munci­tori vor încălzi cu entuzi­asmul lor halele fabricilor noastre, an în care linere­­ţea se va dovedi, ca de atîtea ori pînă acum, că este in stare să ducă la îndeplinire sarcinile pe ca­re partidul i le pune in fa­ţă. Fiecare­ aşteptăm de la noul an satisfacţii şi bu­curii. Fiecare ne străduim să-l îmbogăţim cu faptele noastre, cu împlinirile noastre. Am trecut pragul unui nou an. Să-l împodobim cu datina îndeplinirii exempla­re a tuturor sarcinilor pe care partidul ni le pune în faţă, să-l îmbogăţim cu tradiţia realizărilor noas­tre de prestigiu, să-l lu­minăm cu bucuriile noas­tre. Informaţ!! (Urmare din pag 1) rificarea instalaţiilor elec­trice de măsură, de D. Bo­boc; Interacţiuni între sub­stanţe macromoleculare şi medicamentoase, de Ioan Gretu; Geologia Munţilor Apuseni, de V. lanovici; Teatrul şcolar (culegere) de Nicolae Baltasiu. • Incepînd de astăzi, de la ora 13, Sala sporturilor din Sfîntu Gheorghe va fi gazda concursului republi­can al juniorilor III la handbal. Mien­uri și joi meciurile vor începe la o­­ra 8.30. (G.F.) Toth­ Luiza a născut, în noaptea de 1 ianuarie 1977, două gemene: Reka şi Rita. Le ur­ăm, din toată inima, La mulţi ani fericiţi şi sănătoşi. f­oto: BORTNYIK GYÖRGY CU' Num:t ('17 m­are iar a producţii milioane lei. Ir de muzică uşo­­rterii, condusă intonează un N că dedicat tut, rezultat e notai ţie. Cîteva acc­­inale şi celor aceste clipe s« ducţie" la buci responsabilul C jutoarele sale „fac continuu" rarea unei noi fripturi, grătare noi celor prez ani şi ne înd­­elionul tinerei ganizează la­­­că de cultură, dunat reprezen întreprinderilor, de la Muncitor Oai m M 'Urmare munca s-avem să fie bune... în aceeași no­toare, o echipă formată din Váncsa Béla, s-a aflat „la dat­­ul termic din Kna. La sediul î­­in clipa intrării Váncsa Albert

Next