Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)
1978-03-01 / nr. 1902
I ANUL XI, Nr. 1902 Moment de o deosebită importanţă în viaţa tineretului nostru In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 24 februarie, s-au deschis în Capitală lucrările celei de-a XI-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, moment de o deosebită importanţă pentru întregul nostru tineret, prilej de responsabilă analiză a modului în care sunt îndeplinite în acest important domeniu de activitate hotărîrile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale. S-a subliniat şi cu acest prilej ataşamentul tineretului patriei noastre faţă de partid, faţă de secretarul său general, recunoştinţa faţă de minunatele condiţii de viaţă şi învăţămînt create în ultimii ani. în acest sens este demn de relevat faptul că, în cincinalul 1976—1980, valoarea totală a investiţiilor pentru învăţămîntul superior este de circa 1,7 ori mai mare decît în cincinalul anterior. Răspunzînd îndemnului partidului, s-a arătat în cadrul Conferinţei, tineretul universitar, organizaţia revoluţionară a studenţilor a aşezat în centrul activităţii sale educarea comunistă prin muncă şi pentru muncă, a acordat o atenţie sporită legăturii strînse a conţinutului procesului instructivedurativ de cerinţa fundamentală a formării şi educării studenţilor în spiritul muncii, al simţului datoriei, ordinii şi disciplinei. De altfel, acest spirit nou ce caracterizează întregul învăţămînt din România, coroborat cu sistemul de învăţămînt modern, oferă toate condiţiile pentru pregătirea cadrelor de specialitate în toate domeniile de activitate. In acest fel, ştiinţa românească, toate domeniile de activitate productive vor beneficia în viitor de cadre apte să introducă pretutindeni cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Dar, această activitate de cercetare trebuie pornită încă de pe băncile şcolii şi ale universităţii. „în acest sens, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu prilejul deschiderii lucrărilor Conferinţei, este necesar să se intensifice şi mai mult activitatea cercurilor ştiinţifice ale studenţilor şi elevilor, participarea lor, paralel cu procesul de învăţămînt, la munca de cercetare — aceasta constituind o cerinţă esenţială pentru asigurarea unui nivel înalt al studiului in întreaga noastră reţea şcolară“. Alături de însuşirea celor mai înaintate cunoştinţe ştiinţifice din toate domeniile, un loc important în procesul instructiv-educativ trebuie să-l ocupe ridicarea nivelului de cunoştinţe politico ideologice, înarmarea tineretului cu concepţia revoluţionară despre lume şi viaţă. Desigur, în procesul continuu de perfecţionare şi modernizare a învăţământului nostru de toate gradele, un rol deosebit revine şi cadrelor didactice, creşterii spiritului lor de combativitate, răspundere şi exigenţă, astfel încît pregătirea pentru viaţă a tineretului studios să răspundă cerinţelor formulate de partid, cerinţe izvorîte din însăşi impetuoasa dezvoltare a României socialiste. „Nu trebuie să uitaţi nici un moment, dragi prieteni tineri, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că nimiai însuşindu-vă fără preget tot ceea ce este mai înaintat în ştiinţă, în tehnică, in cunoaşterea umană veţi putea deveni specialişti cu o înaltă calificare, capabili să vă îndepliniţi in cele mai bune condiţii -orice misiune încredinţată, să serviţi în orice împrejurare patria, poporul!" Participanţii la Conferinţă, delegaţi şi invitaţi, au subliniat în cuvîntul lor hotărîrea neţărmurită de a răspunde prin fapte chemărilor şi îndemnurilor secretarului general al partidului. Alături de întregul tineret al patriei, elevii şi cadrele didactice din judeţul nostru, români şi maghiari în strînsă unitate frăţească, nu vor pregeta nici un moment de a face totul pentru ca România socialistă, să beneficieze şi în viitor de oameni de nădejde, bine pregătiţi atît profesional, cît şi politic, răspunzînd şi în acest fel grijii pe care partidul şi statul nostru o acordă şi tinerilor de pe aceste meleaguri. PIONIERI ŞI ŞOIMI ÎN FESTIVAL Duminică, în patru centre de comună (Aita Mare, Hăghig, Poian şi Barcani) s-au desfăşurat faze intercomunale ale Festivalului naţional „Cîntarea României" pentru pionieri şi şoimii patriei. Iată cîteva foarte scurte relatări de la aceste spectacole: „ La Hăghig au participat 13 formaţii calificate din fazele pe şcoală din Arad, Vîlcele, Ariuşd şi localitatea gazdă. Aplauzele cele mai entuziaste le-au primit corul şi formaţia de dans tematic intitulat ,„Nuntă ţărănească“ din Hăghig şi montajul literar „Viitor de aur ţara noastră are“ din Vîlcele. La Barcani, într-o sală devenită neîncâpătoare, s-au întîlnit cei mai tineri artişti amatori din comuna gazdă şi Sita Buzăului.Cei peste 300 de copii au fost aplaudaţi la scenă deschisă pînă şi de partenerii de întrecere. Evidenţieri deosebite merită corul Şcolii generale din Bobocea, brigada artistică din Barcani şi, în special, formaţiile de dansuri populare din Sita Buzăului şi Barcani care au prezentat potpuriuri de sîrbe, hore, brîuri de o autenticitate deosebită.. • în sfîrşit, la Aita Mare s-au întîlnit 17 formaţii din Aita Medie, Belin şi localitatea gazdă. Foarte bine s-au prezentat montajul literar „Creştem odată cu ţara" şi formaţia de dans tematic din Aita Medie, brigada artistică din Belin şi Aita Mare şi grupul folk al pionierilor din Belin. Rubrică redactată GABRIEL FLORESCU CONCURSUL MUNCII, FRUMUSEŢII ŞI TINEREŢII în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ se organizează un concurs al muncii, frumuseţii şi tinereţii deschis tuturor tinerelor de la oraşe şi sate, încadrate în cîmpul muncii, avînd vîrsta între 16—26 de ani. Normal, pe lingă calităţile specifice cerute de un astfel de concurs, tinerele trebuie să aibă o ţinută morală şi o comportare demnă în familie şi societate. Concursul se va desfăşura în trei etape: de masă, judeţeană şi republicană. La nivelul etapei de masă se pot organiza concursuri de selecţie pe ateliere, secţii şi unităţi. La nivelul comunelor, desemnarea candidatelor se va face cu prilejul unor manifestări artistice. La toate etapele concursului se vor acorda locurile I, II şi III, la faza imediat superioară participând numai tînăra clasată pe locul întîi. LIRA COVASNEI Sîmbătă şi duminică, la Sfîntu Gheorghe, va avea loc faza judeţeană a concursului de poezie patriotică Lira Covasnei. Manifestarea va fi organizată la Casa de cultură a sindicatelor, în continuarea spectacolului va avea loc şi tragerea la sorţi a cîştigătorilor concursului „Noi biruim sub steagul partidului“. Condiţii identice — rezultate de 1 9 (Urmare din pag 1) Zagon sunt mai mici decît cele obţinute la C.A.P. Păpăuţi, la unele culturi diferenţele fiind destul de mari. La sfecla de zahăr diferenţa este de peste 4.000 kg/ha, la cartofi de 3.400, la in de 800 kg/ha, şi exemplele pot continua cu producţiile din zootehnie unde diferenţele sunt mai mari. Un singur exemplu este edificator în această privinţă. Dacă la Păpăuţi producţia de lapte pe vacă depăşeşte 1.700 litri, la C.A.P. Zagon s-a realizat o producţie ce nu atinge nici măcar un nivel de 1.400 litri. La C.A.P. Păpăuţi planul la efectivele de animale a fost realizat, la Zagon, la ovine şi porcine, efectivul nu a fost îndeplinit, existînd chiar o tendinţă de scădere faţă de anul 1976. Dar cel mai elocvent indice, care reflectă gradul de preocupare a conducerii unităţilor agricole pentru bunul mers al treburilor din zootehnie, este cel al natalităţii. La C.A.P. Păpăuţi, indicele de natalitate este de 90 la sută, în contrast cu cel înregistrat la Zagon care este de numai 53 la sută. Din această cauză nu s-a obţinut numărul planificat de viţei, nu s-au putut scoate din efectiv animalele neproductive, producţia de lapte a fost mai mică etc. După cum ne preciza tovarăşul Csoma Iosif, secretarul Comitetului ce diferenţele mi tatele celor d comună au la în care consil s-au preocupa mers al prodi nu toate lucră fost executate în zohnie i reproducţia, e odată, o serie neeconomicoa. Zagonul nu distanţă de Paul ca experi gată de cei d preluată şi d căci este inaci leaşi condiţii zultate mai n (Urmare din pag 1) faţă echipele de zidari conduse de Pászka Imre şi Kóbor Gábor, cea de dulgheri a lui Varga Attila, ca şi muncitorii Kerestes Grigoriu, Dimény János instalatorii Szabó János, Bartók Ferenc şi Tóth Sándor, fochistul Veress Imre, cu toţi oamenii de nădejde ai întreprinderii. La festivitate nu au lipsit cuvintele frumoase, felicitările rostite din inimă de toţi cei prezenţi. Formaţiile artistice ale secţiei au prezentat şi ele un program adecvat, într-un cuvînt, a domnit o atmosferă destinsă, plăcută, proprie unor astfel de ocazii. Pînă aici a ţinut „povestea". E drept, o poveste frumoasă care, dealtfel, ne-a inspirat şi rîndurile de faţă. Ni le-a inspirat tocmai prin ineditul lor, un inedit pe care l-am vrea transformat în ceva obişnuit. Nu de puţine ori ne-a fost dat să auzim exprimîndu-se regretul că oameni ce s-au distins într-un an de muncă n-au fost felicitaţi fel. Nu de pi auzit povestin meni ce au întreprindere odată cu „lăs, au plecat de muncă ca în zi, deşi pentra de om aventual cîtev strîngere de i tea celor mai legi au încerduiască aceste nante. Iată celor de la Său Secuiesc ne-a părut ne-am dori replici şi preţu La Zăbala, îşi desfăşoară activitatea mai multe comisii de femei, între care unele cu rezultate deosebite. Discutînd cu o parte din membrele comitetului comunal al femeilor, am reţinut că aceste comisii desfăşoară o activitate diferenţiată. Astfel, comisia condusă de tovarăşa Szőke Gizela, înregistrează de mai mult timp rezultate foarte bune în activităţile ce se desfăşoară la „ora femeii“, acestea reflectîndu-se şi în acţiunile de interes obştesc pe comună. Am întrebat-o cum procedează de reuşeşte să se facă înţeleasă şi apreciată de femei? „Nu este nici un secret. Poate experienţa mea de peste 20 de ani în munca cu femeile, poate faptul că am foarte multă răbdare cu ele, le determină să vină cu plăcere la „ora femeii“, pe care o organizăm cu regularitate la începutul fiecărei sâptămîni. Ştiu însă un lucru: dacă nu ai tact, iniţiativă, dacă acele ore destinate pregătirii lor se desfăşoară în mod şablon, acţiunea în sine devine inaccesibilă şi deci, ineficientă. Eu, de pildă, II am grijă ca la „ora femeii“ să -i asigur un cadru ambiant, cît mai plăcut, începînd cu sala în care se ţine întâlnirea şi terminând cu micile glume strecurate, totul trebuie să meargă șnur, femeile aproape să nu simtă, cînd a trecut timpul". Poate că celelalte comisii de femei din comună neglijează aceste amănunte și de aceea nici nu au rezultate pe măsura celei a cărei experiență pozitivă o prezentăm. Sunt doar cîteva procedee de muncă care au o înrîurire pozitivă în activitatea cu femeile. Dovadă: prezenţa acestor facteres obştesc, participarea lor efectivă la muncile agricole din C.A.P., atitudinea lor combativă faţă de anumite manifestări retrograde. Recent, preşedintele C.A.P. a vorbit la „ora femeii“ despre activitatea ţărancelor cooperatoare fruntaşe; participantele s-au bucurat de prezenţa oaspetelui şi au apreciat ideea. Iată un exemplu demn de urmat şi de alţi preşedinţi de DIN ACTIVITATEA COMITETELOR ŞI COMISIILOR DE FEMEI „Ora femeii“ —oră a educa C.A.P., pentru pe această caii femeilor. Poate activitatea cu faptul de a se ţie acele probi teresează nemi fi SSticaţia co rea tii. __*lor p viaţă, educaţia vitatea din pro folosind o pale cedee şi mijlo mînd astfel „c tr-o oră a ec civice, estetice podăreşti. La una din misia de femeie gestionara mixt din Pav vorbi de nem tente în legăturităţii în care atunci, gestion stricteţe orarute din comisii femei ar pute astfel de situa ceptivitate faţă exigenţă faţă AUREI CE TREBUIE SĂ ŞTIM ÎN LEGĂTURĂ CU DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE OCAZIONALE IN LUMINA LEGII Nr. 63/1974 Patrimoniul cultural naţional al Republicii Socialiste România se constituie din marile vestigii ale istoriei şi civilizaţiilor făurite de-a lungul mileniilor pe teritoriul României, din creaţiile literar-artistice, ştiinţifice şi tehnice a căror valoare a fost consacrată de-a lungul timpului, precum şi din valorile aparţinînd tezaurului cultural universal existente pe teritoriul ţării noastre. Bunurile din patrimoniul cultural naţional aparţin prin valoarea şi semnificaţia lor social-culturală întregului popor şi de aceea societatea socialistă ia toate măsurile necesare pentru ocrotirea şi conseirea înstrăinăi acestora, pen părarea şi interesul între: îrw-' âţelesu bunurile cu istorică, artimentară care turii importe voltarea este român şi aural, sau evol tural, incluşi categorii, alte preţioase satele preţioase, moniul culţi Republicii .