Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)

1978-03-01 / nr. 1902

I­ ANUL XI, Nr. 1902 Moment de o deosebită importanţă în viaţa tineretului nostru In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, vineri, 24 februa­rie, s-au deschis în Capitală lucrările celei de-a XI-a Con­ferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Ro­mânia, moment de o deosebi­tă importanţă pentru întregul nostru tineret, prilej de res­ponsabilă analiză a modului în care sunt îndeplinite în a­­cest important domeniu de activitate hotărîrile Congresu­lui al XI-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale. S-a subliniat şi cu acest prilej ataşamentul ti­neretului patriei noastre faţă de partid, faţă de secretarul său general, recunoştinţa faţă de minunatele condiţii de viaţă şi învăţămînt create în ultimii ani. în acest sens este demn de relevat faptul că, în cincinalul 1976—1980, valoarea totală a investiţiilor pentru învăţămîntul superior este de circa 1,7 ori mai mare decît în cincinalul anterior. Răspun­­zînd îndemnului partidului, s-a arătat în cadrul Conferin­ţei, tineretul universitar, or­ganizaţia revoluţionară a stu­denţilor a aşezat în centrul activităţii sale educarea co­munistă prin muncă şi pentru muncă, a acordat o atenţie sporită legăturii strînse a con­ţinutului procesului instructiv­­edurativ de cerinţa fundamen­tală a formării şi educării studenţilor în spiritul muncii, al simţului datoriei, ordinii şi disciplinei. De altfel, acest spi­rit nou ce caracterizează între­gul învăţămînt din România, coroborat cu sistemul de în­văţămînt modern, oferă toate condiţiile pentru pregătirea cadrelor de specialitate în toa­te domeniile de activitate. In acest fel, ştiinţa românească, toate domeniile de activitate productive vor beneficia în viitor de cadre apte să in­troducă pretutindeni cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii. Dar, această activitate de cercetare trebuie pornită încă de pe băncile şcolii şi ale universităţii. „în acest sens, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ros­tită cu prilejul deschiderii lu­crărilor Conferinţei, este ne­cesar să se intensifice şi mai mult activitatea cercurilor ştiinţifice ale studenţilor şi elevilor, participarea lor, pa­ralel cu procesul de învăţă­mînt, la munca de cercetare — aceasta constituind o cerin­ţă esenţială pentru asigurarea unui nivel înalt al studiului in întreaga noastră reţea şco­lară“. Alături de însuşirea celor mai înaintate cunoştinţe ştiin­ţifice din toate domeniile, un loc important în procesul in­­structiv-educativ trebuie să-l ocupe ridicarea nivelului de cunoştinţe politico ideologice, înarmarea tineretului cu con­cepţia revoluţionară despre lume şi viaţă. Desigur, în pro­cesul continuu de perfecţiona­re şi modernizare a învăţă­mântului nostru de toate gra­dele, un rol deosebit revine şi cadrelor didactice, creşterii spiritului lor de combativita­te, răspundere şi exigenţă, astfel încît pregătirea pentru viaţă a tineretului studios să răspundă cerinţelor formulate de partid, cerinţe izvorîte din însăşi impetuoasa dezvoltare a României socialiste. „Nu tre­buie să uitaţi nici un moment, dragi prieteni tineri, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că nimiai însuşindu-vă fără preget tot ceea ce este mai înaintat în ştiinţă, în tehnică, in cunoaşterea umană veţi pu­tea deveni specialişti cu o înaltă calificare, capabili să vă îndepliniţi in cele mai bu­ne condiţii -orice misiune în­credinţată, să serviţi în orice împrejurare patria, poporul!" Participanţii la Conferinţă, delegaţi­ şi invitaţi, au subli­niat în cuvîntul lor hotărîrea neţărmurită de a răspunde prin fapte chemărilor şi în­demnurilor secretarului gene­ral al partidului. Alături de întregul tineret al patriei, e­­levii şi cadrele didactice din judeţul nostru, români şi ma­ghiari în strînsă unitate fră­ţească, nu vor pregeta nici un moment de a face totul pen­tru ca România socialis­tă, să beneficieze şi în viitor de oameni de nădejde, bine pregătiţi atît profesional, cît şi politic, răspunzînd şi în acest fel grijii pe care parti­dul şi statul nostru o acordă şi tinerilor de pe aceste me­leaguri. PIONIERI ŞI ŞOIMI ÎN FESTIVAL Duminică, în patru centre de comună (Aita Mare, Hă­­ghig, Poian şi Barcani) s-au desfăşurat faze intercomuna­­le ale Festivalului naţional „Cîntarea României" pentru pionieri şi şoimii patriei. Iată cîteva foarte scurte relatări de la aceste spectacole: „ La Hăghig au participat 13 formaţii calificate din fa­zele­ pe şcoală din Arad­, Vîl­­cele, Ariuşd şi localitatea gaz­dă. Aplauzele cele mai entu­ziaste le-au primit corul şi formaţia de dans tematic in­titulat ,„Nuntă ţărănească“ din Hăghig şi montajul literar „Viitor de aur ţara noastră are“ din Vîlcele.­­ La Barcani, într-o sală devenită neîncâpătoare, s-au întîlnit cei mai tineri artişti amatori din comuna gazdă şi Sita Buzăului.­­Cei peste 300 de copii au fost aplaudaţi la scenă deschisă pînă şi de par­tenerii de întrecere. Eviden­ţieri deosebite merită corul Şcolii generale din Bobocea, brigada artistică din Barcani şi, în special, formaţiile de dansuri populare din Sita Bu­zăului şi Barcani care au pre­zentat potpuriuri de sîrbe, hore, brîuri de o autenticitate deosebită.. • în sfîrşit, la Aita Mare s-au întîlnit 17 formaţii din Aita Medie, Belin şi localitatea gazdă. Foarte bine s-au pre­zentat montajul literar „Creş­tem odată cu ţara" şi forma­ţia de dans tematic din Aita Medie, brigada artistică din Belin şi Aita Mare şi grupul folk al pionierilor din Belin. Rubrică redactată GABRIEL FLORESCU CONCURSUL MUNCII, FRUMUSEŢII ŞI TINEREŢII în cadrul Festivalului na­ţional „Cîntarea României“ se organizează un concurs al muncii, frumuseţii şi tinere­ţii deschis tuturor tinerelor de la oraşe şi sate, încadrate în cîmpul muncii, avînd vîrsta între 16—26 de ani. Normal, pe lingă calităţile specifice cerute de un astfel de con­curs, tinerele trebuie să aibă o ţinută morală şi o compor­tare demnă în familie şi so­cietate. Concursul se va des­făşura în trei etape: de masă, judeţeană şi republicană. La nivelul etapei de masă se pot organiza concursuri de selec­ţie pe ateliere, secţii şi unităţi. La nivelul comunelor, desemnarea candidatelor se va face cu prilejul unor mani­festări artistice. La toate eta­pele concursului se vor acor­da locurile I, II şi III, la faza imediat superioară participând numai tînăra clasată pe locul întîi. LIRA COVASNEI Sîmbătă şi duminică, la Sfîntu Gheorghe, va avea loc faza judeţeană a concursului de poezie patriotică Lira Co­­vasnei. Manifestarea va fi or­ganizată la Casa de cultură a sindicatelor, în continuarea spectacolului va avea loc şi tragerea la sorţi a cîştigăto­­rilor concursului „Noi biruim sub steagul partidului“. Condiţii identice — rezultate de 1 9 (Urmare din pag 1) Zagon sunt mai mici decît cele obţinute la C.A.P. Păpăuţi, la unele culturi diferenţele fiind destul de mari. La sfecla de zahăr diferenţa este de peste 4.000 kg/ha, la cartofi de 3.400, la in de 800 kg/ha, şi exem­plele pot continua cu produc­ţiile din zootehnie unde dife­renţele sunt mai mari. Un singur exemplu este edifica­tor în această privinţă. Dacă la Păpăuţi producţia de lapte pe vacă depăşeşte 1.700­ litri, la C.A.P. Zagon s-a realizat o producţie ce nu atinge nici măcar un nivel de 1.400 litri. La C.A.P. Păpăuţi planul la efectivele de animale a fost realizat, la Zagon, la ovine şi porcine, efectivul nu a fost în­deplinit, existînd chiar o ten­dinţă de scădere faţă de anul 1976. Dar cel mai elocvent in­dice, care reflectă gradul de preocupare a conducerii uni­tăţilor agricole pentru bunul mers al treburilor din zooteh­nie, este cel al natalităţii. La C.A.P. Păpăuţi, indicele de natalitate este de 90 la sută, în contrast cu cel înregistrat la Zagon care este de numai 53 la sută. Din această cauză nu s-a obţinut numărul pla­nificat de viţei, nu s-au putut scoate din efectiv animalele neproductive, producţia de lapte a fost mai mică etc. După cum ne preciza tova­răşul Csom­a Iosif, secretarul Comitetului ce diferenţele mi tatele celor d comună au la în care consil s-au preocupa mers al prodi nu toate lucră fost executate în zo­hnie i reproducţia, e odată, o serie neeconomicoa. Zagonul nu distanţă de P­aul ca experi gată de cei d preluată şi d căci este inaci leaşi condiţii zultate mai n (Urmare din pag 1) faţă echipele­ de zidari con­duse de Pászka Imre şi Kób­or Gábor, cea de dul­gheri a lui Varga Attila, ca şi muncitorii Kerestes Grigoriu, Dimény János instalatorii Szabó János, Bartók Ferenc şi Tóth Sán­dor, fochistul Veress Imre, cu toţi oamenii de nădejde ai întreprinderii. La festivi­tate nu au lipsit cuvintele frumoase, felicitările rosti­te din inimă de toţi cei prezenţi. Formaţiile artisti­ce ale secţiei au prezentat şi ele un program adecvat, într-un cuvînt, a domnit o atmosferă destinsă, plăcută, proprie unor astfel de oca­zii. Pînă aici a ţinut „poves­tea". E drept, o­­ poveste frumoasă care, dealtfel, ne-a inspirat şi rîndurile de faţă. Ni le-a inspirat tocmai prin ineditul lor, un inedit pe care l-am vrea transformat în ceva obiş­nuit. Nu de puţine ori ne-a fost dat să auzim expri­­mîndu-se regretul că oa­meni ce s-au distins în­tr-un an de muncă n-au fost felicitaţi fel. Nu de pi auzit povestin meni ce au întreprindere odată cu „lăs, au plecat de muncă ca în zi, deşi pentr­­a de om a­ventual cîtev strîngere de i tea celor mai legi au încer­duiască aceste nante. Iată­­ celor de la S­ău Secuiesc ne-a părut n­e-am dori rep­lici şi preţu ­ La Zăbala, îşi desfăşoară activitatea mai multe comisii de femei, între care unele cu rezultate deosebite. Discutînd cu o parte din membrele co­mitetului comunal al femeilor, am reţinut că aceste comisii desfăşoară o activitate dife­renţiată. Astfel, comisia con­dusă de tovarăşa Szőke Gizela, înregistrează de mai mult timp rezultate foarte bune în acti­vităţile ce se desfăşoară la „ora femeii“, acestea reflectîn­­du-se şi în acţiunile de inte­res obştesc pe comună. Am întrebat-o cum procedează de reuşeşte să se facă înţeleasă şi apreciată de femei? „Nu este nici un secret. Poate ex­perienţa mea de peste 20 de ani în munca cu femeile, poa­te faptul că am foarte multă răbdare cu ele, le determină să vină cu plăcere la „ora fe­meii“, pe care o organizăm cu regularitate la începutul fiecărei sâptămîni. Ştiu însă un lucru: dacă nu ai tact, ini­ţiativă, dacă acele ore desti­nate pregătirii lor se desfă­şoară în mod şablon, acţiunea în sine devine inaccesibilă şi deci, ineficientă. Eu, de pildă, II am grijă ca la „ora femeii“ să -i asigur un cadru ambiant, cît mai plăcut, începînd cu sala în care se ţine întâlnirea şi terminând cu micile glume strecurate, totul trebuie să meargă șnur, femeile aproape să nu simtă, cînd a trecut tim­pul". Poate că celelalte co­misii de femei din comună neglijează aceste amănunte și de aceea nici nu au rezultate pe măsura celei a cărei ex­periență pozitivă o prezentăm. Sunt doar cîteva procedee de muncă care au o înrîurire po­zitivă în activitatea cu femei­le. Dovadă: prezenţa acestor fac­teres obştesc, participarea lor efectivă la muncile agricole din C.A.P., atitudinea lor combativă faţă de anumite manifestări retrograde. Recent, preşed­intele C.A.P. a vorbit la „ora femeii“ despre activi­tatea ţărancelor cooperatoa­re fruntaşe; participantele s-au bucurat de prezenţa oaspetelui şi au apreciat ideea. Iată un exemplu demn de urmat şi de alţi preşedinţi de DIN ACTIVITATEA COMITETELOR ŞI COMISIILOR DE FEMEI „Ora femeii“ —oră a educa C.A.P., pentru pe această caii femeilor. Poate activitatea cu faptul de a se ţie acele probi teresează nemi fi SSticaţia co rea tii. __*lor p viaţă, educaţia vitatea din pro folosind o pale cedee şi mijlo mînd astfel „c tr-o oră a ec civice, estetice podăreşti. La una din misia de feme­ie gestionara mixt din Pav vorbi de nem tente în legătu­rităţii în care atunci, gestion stricteţe oraru­te din comisii femei ar pute astfel de situa ceptivitate faţă exigenţă faţă AUREI CE TREBUIE SĂ ŞTIM ÎN LEGĂTURĂ CU DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE OCAZIONALE IN LUMINA LEGII Nr. 63/1974 Patrimoniul cultural naţio­nal al Republicii Socialiste România se constituie din ma­rile vestigii ale istoriei şi ci­vilizaţiilor făurite de-a lungul mileniilor pe teritoriul Româ­niei, din creaţiile literar-artis­­tice, ştiinţifice şi tehnice a căror valoare a fost consacra­tă de-a lungul timpului, pre­cum şi din valorile aparţinînd tezaurului cultural universal existente pe teritoriul ţării noastre. Bunurile din patri­moniul cultural naţional a­­parţin prin valoarea şi semni­ficaţia lor social-culturală în­tregului popor şi de aceea so­cietatea socialistă ia toate mă­surile necesare pentru ocroti­rea şi consei­rea înstrăinăi acestora, pen părarea şi in­teresul între: îrw-' âţelesu bunurile cu istorică, arti­­mentară care turii importe voltarea este român şi a­u­ral, sau evol tural, incluşi categorii, alte preţioase sate­le preţioase, moniul culţi Republicii .

Next