Cuvîntul Nou, septembrie 1978 (Anul 11, nr. 2058-2083)

1978-09-15 / nr. 2070

CUVÍNTUL NOU plina fie partid —­ia tuturor succeselor lerea de ţiga­­rheorghe exis­­îcleu de comu­­organizaţii de i aproape 34 lărul tot^l al i. Un, ^cleu ,i face simţită nai ca număr, tivă, mobiliza­­airea tuturor reaga viaţă a na Alexandru, nitetului de cu satisfacţie îîndrie despre ii harnic co­­climatu] de­­staurat în­t­­itudinea ce­de probleme­­înfruntă între­i de partid în­ţeleg, în primul rînd, contri­buţia la îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor de plan, ridi­carea necontenită a nivelului de cunoştinţe politice şi pro­fesionale, combativitate şi exi­genţă, spirit critic şi autocritic, respectarea normelor de etică şi echitate socialistă, prezenţa activă la adunările generale“ ■— răspunde interlocutorul nostru la o primă întrebare. Din discuţia care a urmat am înţeles că la această între­prindere comuniştii se află mereu în fruntea tuturor ac­ţiunilor. Producţia netă s-a realizat, în luna trecută, în proporţie de 102 la sută, în condiţiile în care numărul mediu scrip­tic nu a fost depăşit nici mă­car cu un singur om Care este contribuţia comuniştilor la această realizare am înţe­les după ce mi s-a spus că de mult timp nici un membru de partid nu înregistrează nerea­­lizări de plan, că cei mai mulţi dintre ei îşi depăşesc zi de zi şi lună de lună sarcinile, fiind mereu în fruntea celor care răspund la chemările organi­zaţiilor de bază. „Am primit sarcina să con­struim pentru întreprindere un bloc de locuinţe cu şase apartamente. Ne-am lovit de multe greutăţi. Nu e uşor pentru noi, care avem în uni­tate un singur zidar. Au pus însă umărul, cu toată puterea, comunişti ca Lictfuss Iosif, Dacza Sigismund, Veres Ludo­vic, oameni pe care i-am vă­zut muncind zile întregi. S-au angajat să îndeplinească a­­ceastă sarcină şi angajamen­tul trebuie respectat“. Prezenţa la adunările gene­rale de partid este bună, în medie peste 90 la sută. Cel pu­ţin şapte-opt comunişti iau cu­­vîntul dar s-a întîmplat, cum a fost, de exemplu, cind s-a discutat introducerea noului mecanism economico-financiar, să se înscrie la dezbateri pes­te treizeci de comunişti. Re­iese clar că discuţiile, ampli­tudinea lor sunt direct legate de gradul de interes pe care tema propusă o prezintă pen­tru participanţi. „Nu ne putem declara pe deplin mulţumiţi de combati­vitatea din adunările genera­le ale organizaţiilor de bază, ne spune secretarul comitetu­lui de partid, de felul cum u­­nii comunişti înţeleg rostul criticii şi al autocriticii. Sínt încă unii care se mai supără cînd sînt criticaţi. Sínt însă şi din cei care se situează la po­lul opus. I-aş numi, în primul rînd, pe Emil Wolf, Kananice Nicolae, Ioan Cotoară“. Tovarăşul Dima Alexandru este convins că mai sunt încă destule de făcut pentru crea­rea unei perseverente comba­tivităţi comuniste, că vor tre­bui depuse în continuare e­­forturi în munca de educaţie a comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii din întreprin­dere. M.D. exigenţelor Congresului al XIIea Iintei Nationale ale partidului in pag 1) iare importan­­tului nou, cu re­cunoaştere, mai avansate icii şi ştiinţei instructor­al­­e multilateral acest sens, nostru asigu­­re toate gra­dine pentru ului­­studios. . 03za mate­­stului a cres­­itfel că la a­­lou an şcolar, ie 1 129 săli tratat dota­­materia) didac­­tem­ate şco­­li de ateliere, care asigură de elevi. ro­­, condiţii din entru studiu activă. Tra­­ată ansamblul it de partidul pentru con­­e a sistemu­­ît îi sensul pe temelia si­­productive, în îşi desfăşoară -ee profilate ilităţi, în con­­cesităţile de tor, necesităţi starea impe­­co-socială a îsnene Prin­să tineretului i cultura ge­­■egâtire pro­­că, însuşirea îtru integra­­viaţă, în so-Firesc, acestei griji a parti­dului şi statului nostru purtate învăţământului, tineretul stu­dios va trebui să-i răspundă printr-o activitate susţinută, responsabilă pentru a-şi în­suşi profund cunoştinţele po­litice şi profesionale, devenind astfel cetăţeni demni ai tim­pului nostru socialist. Desigur, ziua inaugurală a noului an de învăţămînt con­stituie un eveniment deosebit şi pentru cei chemaţi să in­struiască tînăra generaţie. In spiritul tradiţiei înaintate din învăţămîntul nostru, înţelegînd nobleţea şi importanţa sarci­nilor ce le revin, cadrele di­dactice au datoria de a face totul pentru a creşte şi pre­găti tineri cu o personali­tate complexă şi armonios dezvol­tată, specialistul de mîine, muncitorul de mîine, construc­torul societăţii socialiste şi comuniste, care, aşa cum sub­linia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „trebuie să posede, pe lingă o bună pregătire pro­fesională, tehnică şi ştiinţifică şi o înaltă pregătire politică şi culturală. Ei trebuie să cu­noască bine şi să stăpînească solid legile dezvoltării econo­­mico-sociale, pentru a înţelege just, atît problemele ce apar în societatea noastră şi căile de soluţionare a lor, cît şi problemele ce apar pe plan internaţional“, de a acţiona în aşa fel încît toţi tinerii — indiferent de limba lor mater­nă, să cunoască limba comu­nă a socialismului — limba muncii, a înfrăţirii în muncă şi aspiraţii. in pag 1) i analizată, în i între 109,2 Nu trebuie d­­­orite pozitive întreprinderii , fără a avea livrat unor i produse în aii lei varfiy,M­incipalele u­­?, mai sus ine să subli­­ltul și I.F.E.T. inusurile sini­­ime indepen­­ile întreprin­­e de muncă ia fizică des­­la nivelul de documen­­estor unităţi fluenţa situa­­te de pe p­a­­isibilităţile de Îndeplinirea exemplară a planului de export derulare a sarcinilor de ex­port de către centralele, res­pectiv întreprinderile de co­merţ exterior de profil. Dova­dă şi faptul că planul pe luna august a fost îndeplinit de I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc­ în pro­porţie de 112,8 la sută la total export, în timp ce I.T. Oltul nu avea nominalizări pentru planul de export pe luna sep­tembrie în valoare de 393 mii lei valută. Argumentele de mai sus pot fi invocate într-o măsură mai mică în cazul C.P.L. Sfîntu Gheorghe, care realizează pla­nul de export aferent primei decade a acestei luni în pro­porţie de 72,8 la sută, în con­diţiile în care sarcinile de plan pe septembrie sunt în întregi­me nominalizate, iar cele pe luna august au fost îndeplini­te doar în proporţie de 57,0 la sută (?!?) In situaţia în care marea majoritate a unităţilor vor continua şi în luna în curs să-şi menţină nivelul realiză­rilor şi în care plănul de ex­port pe septembrie la nivelul judeţului este în întregime nominalizat, se poate spune, fără a greşi, că, în ultimă in­stanţă îndeplinirea planului la export, pe ansamblul judeţu­lui, depinde de rezultatele de la C.P.L. Sfîntu Gheorghe şi I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc. Intrucît ne aflăm într-o pe­rioadă hotărîtoare atit pentru finalizarea în bune condiţii a acestui an, cît şi pentru pregă­tirea producţiei, respectiv a exportului anului viitor, este imperios necesar ca în toate unităţile economice : • să se valorifice posibilităţile existen­te pentru intensificarea ex­portului, în condiţiile unei înalte eficienţe economice • să se accentueze eforturile pentru înnoirea şi moderniza­rea continuă a produselor • cunoaşterea din vreme, de că­tre toţi muncitorii a planului de export, asigurîndu-se în timp util portofoliile de co­menzi ,­ creşterea răspunderii colective şi individuale în ceea ce priveşte calitatea fiecărui produs destinat exportului. (Urmare din pag­i) jează“ de fel că oamenii gîndesc astfel despre dînsul — Important este să rea­lizăm ceea ce noi ne-am propus... — Adică ? — Intre altele să îmbu­nătăţim indicele de utiliza­re a timpului de lucru, unde mai avem minusuri. — Aţi putea concretiza în ce mod, pe cei căi, veţi putea realiza acest dezide­rat? — Am să vorbesc, înainte de toate, despre oameni, despre muncitorii noştri. Ei sunt aceia care reprezintă principalul pivot în atinge­rea scopului amintit. — Ce trebuie deci, sensi­bilizat în acest caz? — Acea capacitate de înţelegere a implicaţiilor care decurg din nefolosirea judicioasă a timpului de lucru. Şi pentru că peste 90 la sută din forţa noastră de muncă o reprezintă fe­meile, ne-am gîndit că tre­buie să căutăm cauzele u­­nor minusuri nu pornind de la faptul că se lucrează, în general, cu femei, ci de la condiţiile de muncă şi so­ciale pe care întreprinderea le-a asigurat pînă în pre­zent. Aceasta a constituit, de fapt, şi tema unor studii realizate la nivelul comite­tului de partid, studii din care a rezultat că s- au creat multe condiţii pentru buna desfăşurare a activităţii comparativ cu perioada noastră de­ „pionierat“. In acelaşi timp, nu putem spu­ne că nu mai avem pro­bleme de rezolvat. Mai sunt încă aspecte a căror rezol­vare depinde de noi, toţi. De exemplu, unele munci­toare irosesc încă destul timp cu predarea confecţii­lor, cu primirea materiale­lor etc. Apoi, nu întotdeau­na maiştrii ştiu să se a­­propie de oameni şi să se impună, în acelaşi timp... — Se spune despre dum­neavoastră că sînteţi un om ambiţios. — Cred că din momentul în care te frămînţi ca pro­ducţia să atingă cele mai înalte cote, ambiţia — dacă o putem numi aşa — este justificată. Fiecare din noi trebuie să aibă ambiţii, adi­că să realizeze mai mult, să lucreze mai bine. Or, avind pe întreprindere un indice de utilizare a timpului de lucru mai scăzut decit cel planificat, nu te poţi decla­ra mulţumit. Ca să vă răs­­pund la întrebare, cînd este vorba de muncă, aş trage o linie de unire, între ambiţie şi pasiune şi aş pu­ne după ele semnul de egalitate cu conştiinţa mun­citorească. — Să considerăm preci­zarea ca un apel către con­ştiinţa colectivului în care munciţi? — De ce nu? Asta în do­rinţa de a face fiecare din munca sa o problemă de conştiinţă. Şi de ce nu, chiar o mare ambiţie de a se depăşi pe sine... PAG. 2-3 • AVEŢI CUVÍNTUL ÎN... CUVlNTUL NOU • SESIZARE „Ca şi alţi cetăţeni, mă văd şi eu obligat să mă adresez rubricii „Aveţi cuvîntul în... Cuvîntul nou“ cu următoarea sesizare. M-am mutat într-un bloc nou (34) din zona gării a oraşului Sfîntu Gheorghe, de curînd. Locuinţa îmi place, nu am ce zice, numai că necazu­rile au survenit de­­ la faptul că nu avem... curent electric! Noi, locatarii, am făcut con­tract, am achitat suma cuve­nită la I.R.E., am fost de cî­­teva ori chiar şi la întreprin­dere, dar, degeaba ! Mulţi din­tre noi, cei care locuim în a­­cest bloc, lucrăm în schim­buri, așa că plecăm pe întu­neric, nu putem vedea un pro­gram la televizor etc. Vă ru­găm să ne ajutați!“ Alex. Bercea, Sfîntu Gheorghe FACTORII VIZAŢI RĂSPUND Ne-am adresat cu sesizarea de mai sus Secţiei de distri­buire a energiei electrice din judeţ, unităţii C.R.E.D. Sfîntu Gheorghe, care­ ne-a precizat următoarele: „Cele relatate în scrisoarea trimisă redacţiei sunt juste. Şi alţi locatari ne-au mai semnalat aspectul acesta. Cauza întîrzierii furni­zării energiei electrice se da­torează faptului că, construc­torul nu şi-a terminat lucrările de instalaţii şi nu a creat con­diţii pentru alimentarea cu e­­nergie electrică. S-au luat mă­suri de remediere, în aşa fel că la ora actuală alimentar­ea cu curent este rezolvată. Mul­ţumim pentru sprijinul acor­dat I. Bálint, şef centru PRECIZĂRI In legătură cu cele relatate în scrisoarea dumneavoastră, tovarăşe Balint Iosif din Tîrgu Secuiesc, rezultă că benefi­ciaţi de vechime neîntreruptă Am primit sesizarea trimisă de grupul de tineri din Sfîntu Gheorghe care doreau o veri­ficare la faţa locului. Iată, am dat curs rugăminţii exprimate de dumneavoastră. în urma deplasării unui redactor de-al nostru la faţa locului s-a con- POŞTA Alexandru Barbu, Braşov: Cele relatate au constituit su­biectul unei anchete Acum lucrurile s-au îndreptat. I. Bu­da, Sfîntu Gheorghei In ca­drul acestei rubrici I în aceeaşi unitate pentru peri­oada anterioară încetării ra­porturilor de muncă şi cea du­pă reîncadrarea în muncă, statut că lucrurile nu stau tocmai aşa ! Prezentaţi „prea“ subiectiv lucrurile, ca să nu zicem altfel, aşa încît adevă­rul este altul... Pe viitor, vă atenţionăm că este necesar să vă documentaţi mai atent. RUBRICII 11 Scrisorile conţinind reclama­ţii, sesizări, opinii, întrebări vor fi iscălite. Menţionaţi pe plic: Pentru „Aveţi cuvîntul în... Cuvîntul nou“. Ne puteţi suna şi la telefonul 1.13.88. Rubrică realizată de HORIA C. DELIU EXPLICAŢII RECOLTAREA ŞI LIVRAREA CARTOFILOR, ELIBERAREA TERENURILOR, EXECUTAREA ARĂTURILOR - LUCRĂRI LA CARE SUNT CHEMAŢI SĂ PARTICIPE TOŢI LOCUITORII SATELOR ! (Urmare din pag 1.­tate de urgenţă la bazele de preluare. La recoltarea carto­filor, se impune o amplă con­centrare de forţe umane, mai ales în unităţile din Consiliul intercooperatist Tîrgu Secu­iesc, unde suprafaţa rămasă nerecoltată depăşeşte 1.200 de hectare, producţiile fiind ridi­cate. In următoarele zile trebuie, de asemenea, încheiată şi re­coltarea porumbului siloz, lucrare ce a mai rămas de e­­xecutat pe 1.100 hectare. Tre­buie menţionat că, în multe unităţi agricole, mai ales in ce­le din Consiliul intercoopera­­tist Sfîntu Gheorghe, unde mai este de adunat recolta de pe 200 ha, unele maşini sunt defecte, din care cauză şi rit­mul de lucru este lent. A intrat în actualitate şi e­­fectuarea pregătirilor în vede­rea însămînţărilor de toamnă Considerăm ,că, punctul nevral­gic în această privinţă îl con­stituie marile restanţe exis­tente la eliberarea terenurilor de paie. Astfel, paiele au fost strînse de pe o suprafaţă de 13 mii de hectare, restanţe mari înregistrîndu-se în consi­liile intercooperatiste Tîrgu Secuiesc, Covasna şi Boroşneu Mare. Mai sunt, de asemenea, de executat arături pentru în­­sămînţare pe o suprafaţă de peste 17.000 de hectare. Pentru ca această lucrare să fie în­cheiată în timp optim, zilnic trebuie să se are 1.700 de hec­tare. La arături se impune să se lucreze în schimburi pre­lungite, chiar şi în cursul nop­ţii, mai ales in consiliile in­tercooperatiste Baraolt si Co­vasna, unde mai sunt de arat 3.000 de hectare, respectiv, 2.100 ha. Comandamentele comunale pentru agricultură au datoria ca, în următoarea perioadă să ia cele mai eficiente măsuri pentru ca toate lucrările să fie executate în timp optim, să mobilizeze la lucrările in timp pe toţi locuitorii comunelor. (Urmare din pag. II următoarele formaţii artis­tice: teatru, dans popular, dans modern, orchestră sim­fonică, brigăzi de agitaţie, teatru de păpuşi, solişti de muzică populară şi uşoară şi grup vocal folcloric Informaţii supliment­are şi înscrierile la Casa de cul­tură a sindicatelor intre o­­rele 9—11 și 17—19 pină la data de 19 septembrie.

Next