Cuvîntul Nou, decembrie 1978 (Anul 11, nr. 2136-2162)
1978-12-01 / nr. 2136
Proletarii din toate tarife .uniţi va f Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 2136, VINERI, 1 DECEMBRIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI ÎN SPIRITUL FIERBINTE AL UNITĂŢII NAŢIONALE ! „Actul Unirii nu este o întîmplare, rezultatul unor momente conjuncturale, ci consecinţa unor cerinţe logice, rodul luptei maselor largi populare hotărîte să facă totul pentru a se uni într-un stat unitar, conştiente că numai în acest fel îşi puteau deschide calea spre progres, spre afirmarea cu drepturi egale, în rîndul celorlalte popoare şi naţiuni ale lumii". NICOLAE CEAUŞESCU A niversăm astăzi şase decenii fie la făurirea statului naţional unitar român — moment fundamental în şirul de mari momente ale exemplarei noastre istorii — de la înălţimea epocii socialismului victorios, a drumului istoric ascendent al poporului român pentru realizarea acestui deziderat logic suprem. Unirea de acum 60 de ani — încununare a aspiraţiilor şi luptei de veacuri “ale poporului nostru pentru eliberare naţională şi unitate statală — a întruchipat voinţa întregului popor. Evidenţiind rolul determinant al maselor largi populare în făurirea istoriei, acest act crucial în destinele ţării a avut profunde consecinţe pozitive asupra dezvoltării ei ulterioare, a deschis noi perspective progresului economic, politic, social, cultural, progres ce s-a afirmat din plin în anii revoluţiei şi construcţiei socialiste. Circumstanţe istorice au făcut, secole de-a rîndul din Arcul Carpaţilor un perete izolator. Dar n-au existat hotare şi ziduri suficient de groase şi înalte care să poată împrejmui comunicarea, chemarea neamurilor de aceeaşi obîrşie. Consfinţirea eliberării românilor subjugaţi, la 1 Decembrie 1918, nu s-a produs peste noapte. Ea nu a fost o întîmplare, ci a reprezentat un apogeu Continuare In pas. 2—S] Sunt greu de găsit astăzi cei care, cu 60 de ani in urmă, , ca delegaţi la marele act al Unirii au reprezentat meleagurile actualului judeţ Covasna. Trecînd şase decenii de-atunci, viaţa a mai cernit printre cei care, nu pot avea astăzi mai puţin de 80 de ani. Chiar atiţia şi are, unul dintre delegaţii acestor locuri, avocatul pensionar Nicolae Juru- Un drum, după 60 de ani biţă, din Covasna. Era pe-atunci elev plutonier şi a luat drumul Albei, ca delegat, împreună cu unchiul său, Alecu Teculescu. Desigur evenimentele tinereţii se ţin minte uşor, mai ales atunci cirul asupra noastră ele şi-au lăsat o adîncă pecete. Dar memoria avocatului Nicolae Jurubiţă depăşeşte prescul. După 60 de ani îşi aminteşte foarte multe amănunte de pildă că chemarea le-a venit de la Consiliul dirigent din Sibiu, că, împreună cu unchiul, au plecat cu douăzile mai devreme decit trebuia pentru a fi siguri că ajung acolo, unde știau că „se hotă- IOAN DRAGAN" (Continuare in pag. a 4-a) Astăzi, în jurul orei 9,00 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Sala Palatului Republicii Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, dedicată sărbătoririi a 60 de ani de la formarea statului naţional unitar român. Ilustraţie de Plugor Sándor S trăveche vatră românească rit care se păstrează rădăcini nemuritoare ale unor cetăţi dacice, intre marginile căruia, adumbrite de Carpaţi se află urme ale limesului roman, precum şi numeroase mărturii ale vieţuirii populaţiei autohtone, adică a românilor, după retragerea aureliană, pămînt locuit şi iubit, de vreo cîteva secole, laolaltă cu românii şi de secuii aşezaţi aici, pe malurile Oltului şi ale Rîului Negru ■prin voia istoriei, judeţul Covasna, parte a României socialiste, reprezintă, pe drept cuvint, un etalon al frumuseţilor naturale, un etalon al dezvoltării rapide şi armonioase a tuturor zonelor ţării, exemplu viu, semnificativ, concludent al politicii partidului ■ Comunist Român privind rezolvarea problemei naţionale. Judeţul Covasna. L-am străbătut vreme de aproape un deceniu, de la un capăt la altul, de la Sfîntu Gheorghe la Baraolt, de la întorsura Buzăului la Covasna şi Tirgu Secuiesc şi Breţcu şi Oituz, am fost martorul transformărilor materiale şi spirituale care l-au înălţat cum nici nu visaseră înaintaşii, am consemnat succesele oamenilor de pe acest picior de plai, români şi maghiari, laolaltă şi în unire trudind pentru ca grija pe care le-o poartă partidul să fie răsplătită prin fapte, şi nu prin orice fel de fapte, prin fapte scrise an de an cu litere de aur în marea carte de onoare a întrecerii socialiste, a împlinirilor măiestre din ultimul deceniu, împliniri la temelia cărora stau preţioasele indicaţii ale secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEACONESCU, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate şi pe aceste meleaguri, încercaţi să le povestiţi copiilor cum arăta judeţul Covasna, aşezările sale cu numai două decenii în urmă. Vor crede că le spuneţi într-adevărbasme izvodite de imaginaţie, basme pe care, auzindu-le, vor zîmbi, încercînd să-şi închipuie cum arăta cîmpul pe care astăzi se află cutare platformă industrială, sau cutare cartier, sau cuiarft şcoală, sau cutare lăcaş de cultură. Le veţi arăta fotografiile acelor locuri, şi abia atunci vă vor crede. Şi astfel de albume romantice despre începuturile dezvoltării in general şi ale industrializării în special, există în fiecare oraş, ar trebui să existe în fiecare aşezare. Spun acest lucru, deoarece, întrebîndu-l.odată, în timpul documentărilor mele prin acest judeţ, pe un primar de comună despre înnoirile ultimului deceniu, a scos dintr-o vitrină un album cu fotografii care înfăţişau stradă,cu stradă, casă cu casă aproape, noul şi vechiul, care demonstrau drumul străbătut de comună şi de oamenii săi de la un anume început, pînă la un amime capăt, de unde pornea, de fapt, un alt început. „Să vadă şi copiii copiilor noştri, şi să creadă“, a subliniat primarul acela mereu ales şi reales de obşte in fruntea satului. RADE SEREIAN (Continuare in pag. 2— Arcuri de triumf peste timp LEi^*srs. — 8F. QHeorgh Telefons 16 09 „SĂRBĂTORIM EVENIMENTUL ISTORIC, DE IMPORTANŢĂ EPOCALĂ AL UNIRII, ÎN CONDIŢIILE AVÎNTULUI FĂURIRII PROGRAMULUI ELABORAT DE CONGRESUL AL XI-LEA, ALE SUCCESELOR REMARCABILE PE CARE LE AVEM ÎN TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE. ANIVERSĂM ACEST EVENIMENT CU HOTĂRÎREA FERMĂ DE A FACE TOTUL CA PRINCIPIILE PENTRU CARE PARTIDUL NOSTRU, FORŢELE PROGRESISTE ŞI REVOLUŢIONARE AU LUPTAT ÎNTOTDEAUNA SĂ FIE REALIZATE PE DEPLIN, CA ÎNTREGUL NOSTRU POPOR. TOŢI CETĂŢENII- FĂRĂ DEOSEBIRE DE NAŢIONALITATE, SĂ SE BUCURE DIN PLIN DE CUCERIRILE CIVILIZAŢIEIDE CUCERIRILE SOCIALISMULUI". NICOLAE CRAIJSESCI. Cîntind Unirea Pios, din turle clopote coboară şi Alba Iulia se umple de aramă, ies zilele din umbră de ocară, cîntind unirea cu sîngele plîns vamă. Şi-n dangăt greu, cunună se aşează pe tîmplele-nflorite-n dor ale iubirii — din buni în strănepoţi, de-a pururi rază, bărbaţii ce s-au însoţit prin toţi unirii. Ard pietrele mocnit în spuza vremii şi fără strigăte, durerea din ţărină o torc cu fir de aur din foşnetul poienii şi-mbracă-n roade patria română. Din turlă dangăt, turlă basarabă-dangăt, un alt, din plaiul Mioriţei timp aduna-1, şi dangăt iar din schit din lemnul transilvan, trei dangăte, dar clopotul e unul. Din astăzi, viitorul creşte-n sens, virtute şi puteri sub smalţ de cer, cu braţ din trei, dar trei din unul, cu cîntec ce-ngenunche zări. . VASILE ARTENIE