Cuvîntul Nou, decembrie 1978 (Anul 11, nr. 2136-2162)

1978-12-01 / nr. 2136

Proletari­i din toate tarife .uniţi va f Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 2136, VINERI, 1 DECEMBRIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI ÎN SPIRITUL FIERBINTE AL UNITĂŢII NAŢIONALE ! „Actul Unirii nu este o întîmplare, rezulta­tul unor momente conjuncturale, ci consecinţa unor cerinţe logice, rodul luptei maselor largi populare hotărîte să facă totul pentru a se uni într-un stat unitar, conştiente că numai în acest fel îşi puteau deschide calea spre progres, spre afirmarea cu drepturi egale, în rîndul celorlalte popoare şi naţiuni ale lumii". NICOLAE CEAUŞESCU A­ niversăm astăzi şase decenii fie la făurirea sta­tului naţional unitar român — moment funda­mental în şirul de mari momente ale exempla­rei noastre istorii — de la înălţimea epocii socialismu­lui victorios, a drumului istoric ascendent al poporului român pentru realizarea acestui deziderat logic suprem. Unirea de acum 60 de ani — încununare a aspiraţiilor şi luptei de veacuri “ale poporului nostru pentru elibe­rare naţională şi unitate statală — a întruchipat voin­ţa întregului popor. Evidenţiind rolul determinant al maselor largi populare în făurirea istoriei, acest act crucial în destinele ţării a avut profunde consecinţe po­zitive asupra dezvoltării ei ulterioare, a deschis noi perspective progresului economic, politic, social, cultural, progres ce s-a afirmat din plin în anii revoluţiei şi construcţiei socialiste. Circumstanţe istorice au făcut, secole de-a rîndul d­in Arcul Carpaţilor un perete izolator. Dar n-au exis­tat hotare şi ziduri suficient de groase şi înalte care să poată împrejmui comunicarea, chemarea neamurilor de aceeaşi obîrşie. Consfinţirea eliberării românilor subju­gaţi, la 1 Decembrie 1918, nu s-a produs peste noapte. Ea nu a fost o întîmplare, ci a reprezentat un apogeu Continuare In pas. 2—S] Sunt greu de găsit astăzi cei care, cu 60 de ani in urmă, , ca delegaţi la marele act al Unirii au reprezentat melea­gurile actualului judeţ Covas­na. Trecînd şase decenii de-a­­tunci, viaţa a mai cernit prin­tre cei care, nu pot avea as­tăzi mai puţin de 80 de ani. Chiar atiţia şi are, unul dintre delegaţii ace­stor locuri, avo­catul pensionar Nicolae Juru- Un drum, după 60 de ani biţă, din Covasna. Era pe-a­­tunci elev plutonier şi a luat drumul Albei, ca delegat, îm­preună cu unchiul său, Alecu Teculescu. Desigur evenimentele tinere­ţii se ţin minte uşor, mai ales atunci cirul asupra noastră ele şi-au lăsat o adîncă pecete. Dar memoria avocatului Ni­colae Jurubiţă depăşeşte pres­cul. După 60 de ani îşi amin­teşte foarte­ multe amănunte­­ de pildă că chemarea le-a ve­nit de la Consiliul dirigent din Sibiu, că, împreună cu unchiul, au plecat cu două­­zi­le mai devreme decit trebuia pentru a fi siguri că ajung a­­colo, unde știau că „se hotă- IOAN DRAGAN" (Continuare in pag. a 4-a) Astăzi, în jurul orei 9,00 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Sala Palatului Republicii Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi M­arii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, dedicată sărbătoririi a 60 de ani de la formarea statului naţional unitar român. Ilustraţie de Plugor Sándor S­ trăveche vatră româ­nească rit care se păs­trează rădăcini nemuri­toare ale unor cetăţi dacice, intre marginile căruia, adum­brite de Carpaţi se află urme ale limesului roman, precum şi numeroase mărturii ale vie­ţuirii populaţiei autohtone, a­­dică a românilor, după retra­gerea aureliană, pămînt locuit şi iubit, de vreo cîteva seco­le, laolaltă cu românii şi de secuii aşezaţi aici, pe maluri­le Oltului şi ale Rîului Negru ■prin voia istoriei, judeţul Co­­v­asna, parte a României so­cialiste, reprezintă, pe drept cuvint, un etalon al frumuse­ţilor naturale, un etalon al dezvoltării rapide şi armoni­oase a tuturor zonelor ţării, exemplu viu, semnificativ, concludent al politicii partidu­lui ■ Comunist Român privind rezolvarea problemei naţiona­le. Judeţul Covasna. L-am stră­bătut vreme de aproape un de­ceniu, de la un capăt la altul, de la Sfîntu Gheorghe la Ba­­raolt, de la întorsura Buzău­lui la Covasna şi Tirgu Secu­iesc şi Breţcu şi Oituz, am fost martorul transformărilor materiale şi spirituale care l-au înălţat cum nici nu visaseră înaintaşii, am consemnat suc­cesele oamenilor de pe acest pi­ci­or de plai, români şi ma­ghiari, laolaltă şi în unire tru­dind pentru ca grija pe care le-o poartă partidul să fie răsplătită prin fapte, şi nu prin orice fel de fapte, prin fapte scrise an de an cu li­tere de aur în marea carte de onoare a întrecerii socialiste, a împlinirilor măiestre din ul­timul deceniu, împliniri la te­melia cărora stau preţioasele indicaţii ale secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEACONESCU, cu prilejul vizitelor de lucru e­­fectuate şi pe aceste melea­guri, încercaţi să le povestiţi co­piilor cum arăta judeţul Co­vasna, aşezările sale cu numai două decenii în urmă. Vor crede că le spuneţi într-ade­­văr­­basme izvodite de imagi­naţie, basme pe care, auzin­­du-le, vor zîmbi, încercînd să-şi închipuie cum­ arăta cîmpul pe care astăzi se află cutare platformă industrială, sau cutare cartier, sau cuiarft şcoală, sau cutare lăcaş de cultură. Le veţi arăta fotogra­fiile acelor locuri, şi abia a­­tunci vă vor crede. Şi astfel de­ albume romantice despre începuturile dezvoltării in ge­neral şi ale industrializării în special, există în fiecare oraş, ar trebui să existe în fiecare aşezare. Spun acest lucru, de­oarece, întrebîndu-l.o­­dată, în timpul documentărilor mele prin­­ acest judeţ, pe un pri­mar de comună despre înnoi­rile ultimului deceniu, a scos dintr-o vitrină un album cu fotografii care înfăţişau stra­­dă,cu stradă, casă cu casă a­­proape, noul şi vechiul, care demonstrau drumul străbătut de comună şi de oamenii săi de la un anume început, pînă la un amime capăt, de unde pornea, de fapt, un alt înce­put. „Să vadă şi copiii copii­lor noştri, şi să creadă“, a subliniat primarul acela me­reu ales şi reales de obşte in fruntea satului. RADE­ SEREIAN (Continuare in pag. 2— Arcuri de triumf peste timp L­Ei^*srs. — 8F. QHeorgh Telefon­s 16 09 „SĂRBĂTORIM EVENIMENTUL ISTORIC, DE IM­PORTANŢĂ EPOCALĂ AL UNIRII, ÎN CONDIŢIILE AVÎNTULUI FĂURIRII PROGRAMULUI ELABORAT DE CONGRESUL AL XI-LEA, ALE SUCCESELOR RE­MARCABILE PE CARE LE AVEM ÎN TOATE SECTOA­RELE DE ACTIVITATE. ANIVERSĂM ACEST EVENI­MENT CU HOTĂRÎREA FERMĂ DE A FACE TOTUL CA PRINCIPIILE PENTRU CARE PARTIDUL NOSTRU, FORŢELE PROGRESISTE ŞI REVOLUŢIONARE AU LUPTAT ÎNTOTDEAUNA SĂ FIE REALIZATE PE DE­PLIN, CA ÎNTREGUL NOSTRU POPOR. TOŢI CETĂ­ŢENII- FĂRĂ DEOSEBIRE DE NAŢIONALITATE, SĂ SE BUCURE DIN PLIN DE CUCERIRILE CIVILIZAŢIEI­­DE CUCERIRILE SOCIALISMULUI". NICOLAE CRAIJSESCI. Cîntind Unirea Pios, din turle clopote coboară şi Alba Iulia se umple de aramă, ies zilele din umbră de ocară, cîntind unirea cu sîngele plîns vamă. Şi-n dangăt greu, cunună se aşează pe tîmplele-nflorite-n dor ale iubirii — din buni în strănepoţi, de-a pururi rază, bărbaţii ce s-au însoţit prin toţi unirii. Ard pietrele mocnit în spuza vremii şi fără strigăte, durerea din ţărină o torc cu fir de aur din foşnetul poienii şi-mbracă-n roade patria română. Din turlă dangăt, turlă basarabă-dangăt, un alt, din plaiul Mioriţei timp aduna-1, şi dangăt iar din schit din lemnul transilvan, trei dangăte, dar clopotul e unul. Din astăzi, viitorul creşte-n sens, virtute şi puteri sub smalţ de cer, cu braţ din trei, dar trei din unul, cu cîntec ce-ngenunche zări. . VASILE ARTENIE

Next