Cuvîntul Nou, martie 1979 (Anul 12, nr. 2212-2238)
1979-03-01 / nr. 2212
ANUL XII, Nr. 2212 FESTIVALUL NAŢIONAL „CâNTAREA ROMÂNIEI Cinecluburile în vădit progres A venit rîndul artiştilor fotografi şi cineamatorilor să se confrunte în faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Revelaţia întrecerii au constituit-o cinecluburile, în vădit progres faţă de prima ediţie a festivalului, pelicule merituoase, demne de reţinut, au fost cele prezentate de Casa pionierilor şi Casa de cultură din Tîrgu Secuiesc. Prima a prezentat un bine realizat film, intitulat Frumoasa din trestie (autor Biró Béla, după povestirea cu acelaşi titlu de Benedek Elek), iar cineclubul casei de cultură a reuşit, prin filmul color, intitulat Cărările, să facă o excelentă propagandă turistică, frumuseţilor munţilor Harghitei şi Cheilor Bicazului. Nu a fost singurul film de acest gen, alte două, intitulate Pucioasa şi Cheile Vîrghişului au fost realizate de cinecluburile, „Mugur“ şi „Nemira“, ambele din Sfîntu Gheorghe. Dealtfel, există lăudabila idee ca, avînd mai mulţi autori, dintre cei de frunte, să fie realizat un film mai amplu, care să înfăţişeze frumuseţile deosebite ale judeţului nostru. Acelaşi valoros cineclub, „Mugur“, condus de neobositul Kovács László, a mai prezentat o altă excelentă peliculă: Poezia marilor tinere. Clasamentul nu-l cunoaştem, deoarece sunt aşteptate peliculele unor nume cu certă greutate: Császár Ludovic, Wagner Pál şi Kakas Zoltán. La diapozitive s-au detaşat cele prezentate de Căminul cultural din Belin şi de Kovács László şi Kakas Zoltán (intitulate Stilpi stelari, Studiu de lumină şi, respectiv, Tabăra de la Arcuş), acestea beneficiind şi de excelente comentarii semnate de Petre Străchinaru. Mai puţine lucruri bune se pot spune despre concursul foto. Lipsit de prezenţa unor nume de marcă (Bartha Árpád, Bortnyik György, Foris Pál), el a fost dominat de Kovács László. Am mai reţinut numele altor artişti fotografi talentaţi: Szakács Márta, de la Fotoclubul „Mugur“ şi Varga Béla din Baraolt. IOAN DRAGAN CLASAMENTUL FAZEI JUDEŢENE A CONCURSULUI FORMAŢIILOR DE TEATRU ŞI AL RECITATORILOR TEATRU: I Căminul cultural din Barcani şi Casa de cultură Tîrgu Secuiesc; II Casa de cultură Baraolt, Casa de cultură Intorsura Buzăului şi I..J.G.C.L. Sfîntu Gheorghe ; III Căminul cultural din Comandău şi formaţia sindicat-învăţămînt din întorsura Buzăului. Menţiuni : Căminul cultural din Mărcuşa, Fabrica de ţigarete din Sfîntu Gheorghe, Secţia spitalului judeţean din Întorsura Buzăului. Menţiuni pentru interpretare: Popica Alexe (Floroaia Mare), Elpes Endre (Micfalău). Menţiuni pentru regie: György Emese (Baraolt), Bobeş Olivia (întorsura Buzăului) şi Furtună Dumitru (Zăbala). RECITATORI : Szabó Szende, Aracsi Maria (C.O.C. Tîrgu Secuiesc), Bularca Gheorghe (C.O.C. Intorsura Buzăului), Timar Anna (C.O.C. Covasna), II Coşa Petru (Mărtănuş), Lakos Judith (Băţanii Mari), Zoltáni Klára (I.J.G.C.L. Sfîntu Gheorghe), III Stăulle Alexandru (Barcani), Hanzi Sarolta (Bicsad), Téglás Maria (Calnie). Alte locuri întîi: Zonda Maria (Fabrica de ţigarete), la monologuri; Căminul cultural din Arcuş pentru punerea în scenă a unei balade, recitatoarea de balade Moraru Niculina (Secţia spitalului judeţean din întorsura Buzăului) şi recitatorii-creatori Şerban Andrei (Covasna) şi Ghiţă Baciu (întorsura Buzăului). (I.D.) Propaganda vizuală — disciplina şi ordinea în muncă (Urmare din pag 1) vitrinele şi expoziţiile permanente ale calităţii, au contribuit eficient la formarea majorităţii colectivului nostru, mai ales la tineri, a unei atitudini înaintate faţă de muncă, a unei responsabilităţi sporite de activitatea productivă desfăşurată. Ca urmare, ca să exemplificăm cele spuse, indicele de utilizare a timpului de lucru a fost, în luna ianuarie, de peste 94 la sută, producţia fizică a fost depăşită cu 20 la sută, iar la materii tehnice, energie electrică şi combustibili s-au realizat economii, în această perioadă am avut 39 de zile absenţe nemotivate. Nu sunt puţine, dar sunt mult mai puţine în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De fapt, aici s-a încetăţenit obiceiul ca la trei absenţe nemotivate muncitorului în cauză i se face de către maistrul respectiv referat de sancţionare, cazul este apoi adus la cunoştinţa celor din atelier şi secţie prin intermediul gazetei de perete. Desigur, mai sunt încă multe de făcut în sensul diversificării modalităţilor de propagandă vizuală privind întărirea disciplinei şi ordinii în muncă. Ne gîndim, la generalizarea iniţiativelor Minutul felicită, minutul acuză. Prin autoconducere muncitorească la o nouă calitate, Panoul economiilor, care, aşa cum ştim, în alte unităţi economice au dat rezultate foarte bune“. Al doilea popas— Atelierul de prelucrări mecanice. Aici, propaganda vizuală are funcţia de simplu... „decor“. De o ancorare a acesteia în realitatea imediată a unităţii, de reflectare a preocupărilor muncitorilor din cele două ateliere (strungărie şi lăcătuşerie), nu de puţine ori încununate cu rezultate de prestigiu, nici nu poate fi vorba. Din luna iulie a anului trecut nu se mai ştie ce s-a întîmplat, deşi aici s-au înregistrat realizări frumoase dar şi greutăţi obiective în onorarea unor angajamente, ca să nu mai vorbim de cazurile de indisciplină, cele mai recente fiind „semnate“ de Sorinel Podaru, care n-a mai venit la lucru de la începutul lunii februarie, de Daniel Olteanu, care a absentat două zile nemotivat de la lucru, de dezordinea care domneşte în ateliere, în dreptul fiecărui loc de muncă. Oare aceste probleme cu care se confruntă organizaţia de partid, conducerea unităţii, colectivul de muncă de aici nu-şi pot găsi o reflectare şi un sprijin în propaganda vizuală? Tovarăşul Aurel Cristea, secretarul-adjunct cu probleme de propagandă, ne-a răspuns afirmativ, promiţîndu-ne (nu ştim pentru a cita oară), că aceasta va fi repusă în „drepturi“ pînă la sfîrșitul lunii februarie. vilor şcolilor generale. Vor participa 6 echipe de fete şi 8 echipe de băieţi. Echipa clasată pe primul loc, atît la fete cît şi la băieţi, va participa la faza pe zonă a campionatului republican de gimnastică. • Comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale din judeţ, în colaborare cu comitetele oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, au programat volumul de ore de muncă patriotică ce va fi prestat pe şantierele de locuinţe în acest an. Astfel, la Sfîntu Gheorghe se vor efectua 471.000 ore/om, la Covasna 58.800 ore/om, întorsura Buzăului 27.800 ore/om, la Baraolt 7.800 ore/om, la Breţcu 10.000 ore/om iar la Ozun 11.800 ore/om. (D.A.) • După cum ne-a informat tovarăşul Katai Francisc, directorul S.M.A. Sfîntu Gheorghe, în atelierul de reparaţii s-a amenajat, prin autodotare, un plug pentru desfundarea terenurilor pe care bălteşte apa. Printre realizatorii acestui plug se numără şi mecanicul Keresztes Dénes, care are în „palmaresul“ său mai multe raţionalizări, ce aduc unităţii amintite mari economii. (D.T.) • Azi, 1 martie, la Clubul orăşenesc din Tîrgu Secuiesc se va desfăşura un concurs profesional al celor mai buni meseriaşi din industria de prelucrare a lemnului. Concursul va avea loc începînd de la ora 16. (M.M.) LA TÎRGU SECUIESC Caracter unitar şi cuprinzător de şcolarizare a membrilor . Traducerea în viaţă a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.H. din martie 1978, privind şcolarizarea tuturor comuniştilor care nu au absolvit cursurile gimnaziale se situează între preocupările principale ale Comitetului orăşenesc de partid din Tîrgu Secuiesc. Discuţia purtată pe această temă cu tovarăşa Bardocz Rozália, secretară cu probleme organizatorice a comitetului orăşenesc de partid, relevă că s-au obţinut, în perioada care a trecut de la declanşarea acestei acţiuni, succese remarcabile. In marea lor majoritate comuniştii au înţeles raţiunile acestei importante acţiuni care vizează creşterea continuă a pregătirii lor politico-ideologice şi profesionale, necesitatea lărgirii neliberaţiei orizontului de cultură generală ca temelie a dezvoltării conştiinţei revoluţionare, a receptivităţii faţă de tot ce este mai înaintat, faţă de nou în ştiinţă şi tehnică, în întreaga activitate economico-socială. La începutul acţiunii au existat 353 de membri de partid care s-au înscris pentru continuarea cursurilor. Majoritatea s-a prezentat la examene şi important ni se pare că toţi cei care s-au prezentat la examene au şi absolvit. Aflăm că s-a insistat mult, pe lîngă toţi cei care au primit sarcini în realizarea acestei acţiuni, ca examenele să nu fie doar o formalitate. Pentru realizarea acestui deziderat, ţinînd în primul rînd de calitate, s-au organizat la Şcoala generală nr. 1, Liceul industrial nr. 3 şi Şcoala generală nr. 3, cursuri de pregătire, asigurîndu-se manualele şi rechizitele şcolare necesare. Rezultate bune au obţinut în această acţiune organizaţiile de partid de la Secţia de mobilă, unde cei 51 de comunişti careu aveau studiile gimnaziale terminate urmează în prezent cursurile şcolii generale, la autobază, cele de la întreprinderea de amidon şi întreprinderea de confecţii. Cu rezultate mai slabe se prezintă I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, secţia de exploatare şi depozitul de cherestea, C.A.P. Tîrgu Secuiesc şi Grupul de şantiere al T.C.I. Braşov. In amintitele unităţi, organele şi organizaţiile de partid trebuie să manifeste o preocupare mai susţinută pentru convingerea comuniştilor în legătură cu necesitatea continuării studiilor. în cadrul discuţiilor individuale cu aceştia, un loc important va trebui să-l ocupe deci problema completării studiilor. în legătură cu modul de pregătire a oamenilor pentru examene, aflăm că la şcolile amintite se organizează de trei ori pe săptămînă cursuri de pregătire, profesorii repartizaţi să se ocupe de această problemă avînd sarcini precise, pe care răspund* domeniu rii orga din şcoli de partid şcolile di te, în ca navetiştii tuaţie. S-ar şi de prinder, pentru p pentru pi mene. Li partid, loi de bază c cretarii de par portează care se d In curb ses i unui em b le ginim, crește. T‘ care v. întreprind un grad îi Tîrgu Sec Intreprin lectrici a. nea oamei Impresii în urma t este că aci a membrii nememhprinși aici u prinzător. BA RAPSODUL POPULAR GHIŢA BACIU, ÎN MIJLOCL CITITORILOR Săptămînă trecută, rapsodul popular Ghiţă Baciu, din întorsura Buzăului, s-a întîlnit cu cititorii din Zăbrătău. La întîlnire au ţinut să fie prezenţi şi muncitorii din cadrul sectorului de exploatare a lemnului din zonă. Rapsodul popular Ghiţă Baciu a citit din poeziile sale, iar cititorii i-au adresat cuvinte de caldă preţuire. Poetul ţăran şi-a exprimat hotărîrea de a zugrăvi şi pe mai departe viaţa omului în toată frumuseţea şi complexitatea sa. Constantin Mărcuşan, ziarist-colaborator din întorsura Buzăului PREOCUPĂRI ALE COOPERAŢIEI DE CONSUM In urmă cu cîteva zile s-a desfăşurat la Dobîrlău adunarea generală a membrilor cooperaţiei de consum. Cu acest prilej a fost adoptat un program de măsuri avînd ca scop îmbunătăţirea permanentă a aprovizionării populaţiei şi diversificarea activităţii de prestări de servicii, între altele, pot fi menţionate următoarele: • realizarea parterului comercial de la blocul de locuinţe pentru specialişti • construirea unor magazii pentru depozitarea ambalajelor, acţiune ce se va extinde în satele Dobîrlău-Vale, Dobîrlău şi Lunca Mărcuş • înfiinţarea unei brutării, a două secţii de croitorie şi a unei unităţi de frizerie-coafură. Vasile Vereguţ, Dobîrlău DUMINICA, 4 MARTIE 8,30 Gimnastica la domiciliu ; 8,40 Tot înainte! ; 9,25 Șoimii patriei; 9,35 Film serial pentru copii. Insula misterioasă. Episodul 2; 10,00 Viaţa satului; 11,30 Pentru căminul dumneavoastră; 11,45 Bucuriile muzicii. Recital Svitoslav Richter; 12,30 De strajă patriei ; 13,00 Telex. ALBUM DUMINICAL : 13,05 Umor şi muzică; 14,00 Desene animate; 14,25 Drumuri europene; 14,50 Muzică uşoară; 15,00 Şah mat în 15 minute ; 15,15 Serbările zăpezii; 16,00 Film serial. Viaţa lui Paganini. Episodul 3 ! 17,00 Fotbal: Dinamo Bucureşti — F.C. Baia Mare. Repriza a II-a ; 17,50 Cutezători spre viitor; 19,00 Telejurnal ; 19,20 30 de ani de agricultură socialistă; 19,40 Cîntecul ogoarelor. Spectacol muzical-literar-coregrafic; 20,35 Film artistic. Milionul; 22,35 Telejurnal. LUNI, 5 MARTIE - 16,00 Telex; 16,05 Emisiune în limba maghiară; 18 50 Dobrogea în chenar de aur; 19,20 1001 de seri ; 10,30 Telejurnal; 20,00 Panoramic; 20,20 Melodii populare; 20,30 Romanfoileton. Poldark. Episodul 2 ; 21,25 Orizont tehnico-ştiinţific; 21,55 Cadran mondial; 22,15 Telejurnal; 9,00 Teleman foilett rea episodi populară. Telex, 17, Curs de Coresor Din ţării TV. Agricultur muzical 19,20 10 jurnal. Seară d prag, di Publicil tenni re nai. MI 9 00 ' TV. As cea En 1/ 1 NOTA Des T îl U.za c Nu carta toi cer cal