Cuvîntul Nou, martie 1979 (Anul 12, nr. 2212-2238)

1979-03-01 / nr. 2212

ANUL XII, Nr. 2212 FESTIVALUL NAŢIONAL „CâNTAREA ROMÂNIEI Cinecluburile în vădit progres A venit rîndul artiştilor fotografi şi cine­­amatorilor să se confrunte în faza ju­deţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Revelaţia întrecerii au constituit-o cinecluburile, în vădit progres faţă de prima ediţie a festivalului, pelicule merituoase, dem­ne de reţinut, au fost cele prezentate de Ca­sa pionierilor şi Casa de cultură din Tîrgu Secuiesc. Prima a prezentat un bine realizat film, intitulat Frumoasa din trestie (autor Biró Béla, după povestirea cu acelaşi titlu de Benedek Elek), iar cineclubul casei de cul­tură a reuşit, prin filmul color, intitulat Cără­rile, să facă o excelentă propagandă turisti­că, frumuseţilor munţilor Harghitei şi Cheilor Bicazului. Nu a fost singurul film de acest gen, alte două, intitulate Pucioasa şi Cheile Vîrghişului au fost realizate de cinecluburi­le, „Mugur“ şi „Nemira“, ambele din Sfîntu Gheorghe. Dealtfel, există lăudabila idee ca, avînd mai mulţi autori, dintre cei de frunte, să fie realizat un film mai amplu, care să înfăţişeze frumuseţile deosebite ale judeţului nostru. Acelaşi valoros cineclub, „Mugur“, condus de neobositul Kovács László, a mai prezentat o altă excelentă peliculă: Poezia ma­rilor tinere. Clasamentul nu-l cunoaştem, de­oarece sunt aşteptate peliculele unor nume cu certă greutate: Császár Ludovic, Wagner Pál şi Kakas Zoltán. La diapozitive s-au detaşat cele prezentate de Căminul cultural din Be­­lin şi de Kovács László şi Kakas Zoltán (in­titulate Stilpi stelari, Studiu de lumină şi, respectiv, Tabăra de la Arcuş), acestea bene­ficiind şi de excelente comentarii semnate de Petre Străchinaru. Mai puţine lucruri bune se pot spune des­pre concursul foto. Lipsit de prezenţa unor nume de marcă (Bartha Árpád, Bortnyik György, Foris Pál), el a fost dominat de Ko­vács László. Am mai reţinut numele altor artişti fotografi talentaţi: Szakács Márta, de la Fotoclubul „Mugur“ şi Varga Béla din Baraolt. IOAN DRAGAN CLASAMENTUL FAZEI JUDEŢENE A CONCURSULUI FORMAŢIILOR DE TEATRU ŞI AL RECITATORILOR TEATRU: I Căminul cultural din Bar­­cani şi Casa de cultură Tîrgu Secuiesc; II Casa de cultură Baraolt, Casa de cultură In­­torsura Buzăului şi I..J.G.C.L. Sfîntu Gheorghe ; III Căminul cultural din Comandău şi for­maţia sindicat-învăţămînt din întorsura Buzăului. Menţiuni : Căminul cultural din Măr­­cuşa, Fabrica de ţigarete din Sfîntu Gheorghe, Secţia spita­lului judeţean din Întorsura Buzăului. Menţiuni pentru in­terpretare: Popica Alexe (Flo­­roaia Mare), Elpes Endre (Mic­­falău). Menţiuni pentru regie: György Emese (Baraolt), Bobeş Olivia (întorsura Buzăului) şi Furtună Dumitru (Zăbala). RECITATORI : Szabó Szende, Aracsi Ma­ria (C.O.C. Tîrgu Secuiesc), Bularca Gheorghe (C.O.C. In­­torsura Buzăului), Timar Anna (C.O.C. Covasna), II Coşa Petru (Mărtănuş), Lakos Ju­dith (Băţanii Mari), Zoltáni Klára (I.J.G.C.L. Sfîntu Gheor­­ghe), III Stăulle Alexandru (Barcani), Hanzi Sarolta (Bic­­sad), Téglás Maria (Calnie). Alte locuri întîi: Zonda Ma­ria (Fabrica de ţigarete), la monologuri; Căminul cultural din Arcuş pentru punerea în scenă a unei balade, recitatoa­­rea de balade Moraru Niculi­­na (Secţia spitalului judeţean din întorsura Buzăului) şi re­­citatorii-creatori Şerban An­drei (Covasna) şi Ghiţă Baciu (întorsura Buzăului). (I.D.) Propaganda vizuală — disciplina şi ordinea în muncă­ ­ (Urmare din pag 1) vitrinele şi expoziţiile perma­nente ale calităţii, au contri­buit eficient la formarea ma­jorităţii colectivului nostru, mai ales la tineri, a unei ati­tudini înaintate faţă de mun­că, a unei responsabilităţi spo­rite de activitatea productivă desfăşurată. Ca urmare, ca să exemplificăm cele spuse, indi­cele de utilizare a timpului de lucru a fost, în luna ianua­rie, de peste 94 la sută, pro­ducţia fizică a fost depăşită cu 20 la sută, iar la materii tehnice, energie electrică şi combustibili s-au realizat eco­nomii, în această perioadă am avut 39 de zile absenţe nemo­tivate. Nu sunt puţine, dar sunt mult mai puţine în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De fapt, aici s-a încetă­ţenit obiceiul ca la trei absen­ţe nemotivate muncitorului în cauză i se face de către mais­trul respectiv referat de sanc­ţionare, cazul este apoi adus la cunoştinţa celor din atelier şi secţie prin intermediul ga­zetei de perete. Desigur, mai sunt încă multe de făcut în sensul diversificării modalită­ţilor de propagandă vizuală privind întărirea disciplinei şi ordinii în muncă. Ne gîndim, la generalizarea iniţiativelor Minutul felicită, minutul a­­cuză. Prin autoconducere muncitorească la o nouă cali­tate, Panoul economiilor, care, aşa cum ştim, în alte unităţi economice au dat rezultate foarte bune“. Al doilea popas— Atelierul de prelucrări mecanice. Aici, propaganda vizuală are func­ţia de simplu... „decor“. De o ancorare a acesteia în rea­litatea imediată a unităţii, de reflectare a preocupărilor muncitorilor din cele două a­­teliere (strungărie şi lăcătuşe­­rie), nu de puţine ori încunu­nate cu rezultate de prestigiu, nici nu poate fi vorba. Din lu­na iulie a anului trecut nu se mai ştie ce s-a întîmplat, deşi aici s-au înregistrat realizări frumoase dar şi greutăţi obiec­tive în onorarea unor anga­jamente, ca să nu mai vorbim de cazurile de indisciplină, cele mai recente fiind „sem­nate“ de Sorinel Podaru, care n-a mai venit la lucru de la începutul lunii februarie, de Daniel Olteanu, care a absen­tat două zile nemotivat de la lucru, de dezordinea care domneşte în ateliere, în drep­tul fiecărui loc de muncă. Oare aceste probleme cu care se confruntă organizaţia de partid, conducerea unităţii, co­lectivul de muncă de aici nu-şi pot găsi o reflectare şi un sprijin în propaganda vi­zuală? Tovarăşul Aurel Cris­­tea, secretarul-adjunct cu pro­bleme de propagandă, ne-a răspuns afirmativ, promiţîn­­du-ne (nu ştim pentru a cita oară), că aceasta va fi repusă în „drepturi“ pînă la sfîrșitul lunii februarie. vilor şcolilor generale. Vor participa 6 echipe de fete şi 8 echipe de băieţi. Echi­pa clasată pe primul loc, a­­tît la fete cît şi la băieţi, va participa la faza pe zo­nă a campionatului republi­can de gimnastică. • Comitetele executive ale consiliilor populare o­­răşeneşti şi comunale din judeţ, în colaborare cu co­mitetele oamenilor muncii din întreprinderi şi institu­ţii, au programat volumul de ore de muncă patriotică ce va fi prestat pe şantie­rele de locuinţe în acest an. Astfel, la Sfîntu Gheorghe se vor efectua 471.000 ore/om, la Covasna 58.800 ore/om, întorsura Buzăului 27.800 ore/om, la Baraolt 7.800 ore/om, la Breţcu 10.000 ore/om iar la Ozun 11.800 ore/om. (D.A.) • După cum ne-a infor­mat tovarăşul Katai Fran­­cisc, directorul S.M.A. Sfîn­tu Gheorghe, în atelierul de reparaţii s-a amenajat, prin autodotare, un plug pentru desfundarea terenurilor pe care bălteşte apa. Printre realizatorii acestui plug se numără şi mecanicul Ke­resztes Dénes, care are în „palmaresul“ său mai mul­te raţionalizări, ce aduc u­­nităţii amintite mari econo­mii. (D.T.) • Azi, 1 martie, la Clu­bul orăşenesc din Tîrgu Se­cuiesc se va desfăşura un concurs profesional al celor mai buni meseriaşi din in­dustria de prelucrare a lemnului. Concursul va a­­vea loc începînd de la ora 16. (M.M.) LA TÎRGU SECUIESC Caracter unitar şi cuprinzător de şcolarizare a membrilor . Traducerea în viaţă a hotă­­rîrilor Plenarei C.C. al P.C.H. din martie 1978, privind şco­larizarea tuturor comuniştilor care nu au absolvit cursurile gimnaziale se situează între preocupările principale ale Co­mitetului orăşenesc de partid din Tîrgu Secuiesc. Discuţia purtată pe această temă cu tovarăşa Bardocz Ro­zália, secretară cu probleme organizatorice a comitetului orăşenesc de partid, relevă că s-au obţinut, în perioada care a trecut de la declanşarea a­­cestei acţiuni, succese remar­cabile. In marea lor majoritate comuniştii au înţeles raţiunile acestei importante acţiuni ca­re vizează creşterea continuă a pregătirii lor politico-ideolo­­gice şi profesionale, necesita­tea lărgirii nelib­eraţi­ei ori­zontului de cultură generală ca temelie a dezvoltării con­ştiinţei revoluţionare, a recep­tivităţii faţă de tot ce este mai înaintat, faţă de nou în ştiinţă şi tehnică, în întreaga activita­te economico-socială. La începutul acţiunii au e­­xistat 353 de membri de partid care s-au înscris pentru con­tinuarea cursurilor. Majorita­tea s-a prezentat la examene şi­­ important ni se pare că toţi cei care s-au prezentat la exa­mene au şi absolvit. A­­flăm că s-a insistat mult, pe lîngă toţi cei care au primit sarcini în realizarea acestei ac­ţiuni, ca examenele să nu fie doar o formalitate. Pentru rea­lizarea acestui deziderat, ţinînd în primul rînd de calitate, s-au organizat la Şcoala gene­rală nr. 1, Liceul industrial nr. 3 şi Şcoala generală nr. 3, cursuri de pregătire, asigurîn­­du-se manualele şi rechizitele şcolare necesare. Rezultate bu­ne au obţinut în această ac­ţiune organizaţiile de partid de la Secţia de mobilă, unde cei 51­ de comunişti care­­­u aveau studiile gimnaziale ter­minate urmează în prezent cursurile şcolii generale, la autobază, cele de la întreprin­derea de amidon şi întreprin­derea de confecţii. Cu rezultate mai slabe se prezintă I.F.E.T. Tîrgu Secu­iesc, secţia de exploatare şi depozitul de cherestea, C.A.P. Tîrgu Secuiesc şi Grupul de şantiere al T.C.I. Braşov. In amintitele unităţi, organele şi organizaţiile de partid trebuie să manifeste o preocupare mai susţinută pentru convingerea comuniştilor în legătură cu necesitatea continuării studii­lor. în cadrul discuţiilor in­dividuale cu aceştia, un loc important va trebui să-l ocu­pe deci problema completării studiilor. în legătură cu modul de pregătire a oamenilor pentru examene, aflăm că la şcolile a­­mintite se organizează de trei ori pe săptămînă cursuri de pregătire, profesorii repartizaţi să se ocupe de această pro­blemă avînd sarcini precise, pe care răspund* domeniu rii orga din şcoli de partid şcolile di te, în ca navetiştii tuaţie. S-ar şi de prinder, pentru p pentru pi mene. Li partid, loi de bază c cretarii de par portează care se d In curb ses i un­ui em b le ginim, crește. T‘ care v. întreprind un grad îi Tîrgu Sec Intreprin lectrici a. nea oamei Impresii în urma t este că aci a membrii nememh­­prinși aici u prinzător. BA RAPSODUL POPULAR GHIŢ­A BACIU, ÎN MIJLOC­L CITITORILOR Săptămînă trecută, rapsodul popular Ghiţă Baciu, din întorsura Buzăului, s-a întîlnit cu cititorii din Zăbrătău. La întîlnire au ţinut să fie prezenţi şi muncitorii din cadrul sectorului de exploatare a lemnului din zonă. Rapsodul popular Ghiţă Baciu a citit din poeziile sale, iar cititorii i-au adresat cuvinte de caldă preţuire. Poetul ţăran şi-a expri­mat hotărîrea de a zugrăvi şi pe mai departe viaţa omului în toată frumuseţea şi complexitatea sa. Constantin Mărcuşan, ziarist-colaborator d­in întorsura Buzăului PREOCUPĂRI ALE COOPERAŢIEI DE CONSUM In urmă cu cîteva zile s-a desfăşurat la Dobîrlău aduna­rea generală a membrilor cooperaţiei de consum. Cu acest prilej a fost adoptat un program de măsuri avînd ca scop îmbunătăţirea permanentă a aprovizionării populaţiei şi di­versificarea activităţii de prestări de servicii, între altele, pot fi menţionate următoarele: • realizarea parterului co­mercial de la blocul de locuinţe pentru specialişti • con­struirea unor magazii pentru depozitarea ambalajelor, acţiu­ne ce se va extinde în satele Dobîrlău-Vale, Dobîrlău şi Lunca Mărcuş • înfiinţarea unei brutării, a două secţii de croitorie şi a unei unităţi de frizerie-coafură. Vasile Vereguţ, Dobîrlău DUMINICA, 4 MARTIE 8,30 Gimnastica la domici­liu ; 8,40 Tot înainte! ; 9,25 Șoimii patriei; 9,35 Film serial pentru copii. Insula misterioa­să. Episodul 2; 10,00 Viaţa sa­tului; 11,30 Pentru căminul dumneavoastră; 11,45 Bucurii­le muzicii. Recital Svitoslav Richter; 12,30 De strajă pa­triei ; 13,00 Telex. ALBUM DUMINICAL : 13,05 Umor şi muzică; 14,00 Desene animate; 14,25 Drumuri europene; 14,50 Muzică uşoară; 15,00 Şah mat în 15 minute ; 15,15 Serbările zăpezii; 16,00 Film serial. Via­ţa lui Paganini. Episodul 3 ! 17,00 Fotbal: Dinamo Bucu­reşti — F.C. Baia Mare. Re­priza a II-a ; 17,50 Cutezători spre viitor; 19,00 Telejurnal ; 19,20 30 de ani de agricultură socialistă; 19,40 Cîntecul ogoa­relor. Spectacol muzical-lite­­rar-coregrafic; 20,35 Film ar­tistic. Milionul; 22,35 Telejur­nal. LUNI, 5 MARTIE - 16,00 Telex; 16,05 Emisiune în limba maghiară; 18 50 Do­­brogea în chenar de aur; 19,20 1001 de seri ; 10,30 Telejurnal; 20,00 Panoramic; 20,20 Melo­dii populare; 20,30 Rom­an­­foileton. Poldark. Episodul 2 ; 21,25 Orizont tehnico-ştiinţific; 21,55 Cadran mondial; 22,15 Telejurnal; 9,00 Tele­man­ foilett rea episodi populară. Telex, 17,­ Curs de Coresor Din ţăr­­ii TV. A­gricultur muzical 19,20 10 jurnal. Seară d prag, di Publicil tenni re nai. MI 9 00 ' TV. As cea En 1/ 1 NOTA Des T îl U.­za c Nu car­­ta toi cer cal

Next