Cuvîntul Nou, mai 1979 (Anul 12, nr. 2264-2289)

1979-05-01 / nr. 2264

ANUL XII, Nr. 2264 ADUNAREA POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI « (Urmare din pag. 1) din ilegalitate conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi reprezentanţi ai unor partide politice, ai unor foruri sindi­cale internaţionale, ai unor or­ganizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs de dezvoltare, din alte ţari din Europa, Asia, Africa, America Latină, în total din peste 50 de state ale lumii. Iau parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucu­reşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi cores­pondenţi ai presei străine. Sala are un aspect festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi înscrisă urarea „Trăiască Partidul Co­munist Român în frunte cu secretarul său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu!“. Sînt arborate mari steaguri roşii şi tricolore. In faţa tri­bunei oficiale — o imagine a globului pămîntesc pe meri­dianele căruia, împodobite cu ramuri înflorite, se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“. Sunt înscrise datele festive: „90 de ani de la declararea zi­lei de 1 Mai ca Zi internaţio­nală a oamenilor muncii“, „40 de ani de la marea demons­traţie antifascistă şi antirăz­boinică din ţara noastră“, „35 de ani de la realizarea Fron­tului Unic Muncitoresc — 1 Mai 1944“. Pe una din laturi­le sălii este înscrisă lozinca „Trăiască și înflorească scum­pa noastră patrie, Republica Socialistă România !“, iar pe cealaltă se află medalionul cu portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris: „Trăiască solidaritatea şi co­laborarea intre partidele co­muniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste, între toate forţele revoluţionare, progresiste, democratice şi an­­tiimperialiste !“. Răsună solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Primit cu puternice şi în­sufleţite urale, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România. Cuvintarea secretarului ge­neral al partidului a fost ur­mărită cu viu şi deosebit in­teres, cu deplină satisfacţie şi aprobare, fiind subliniata în repetate rînduri cu înde­lungi şi puternice urale. Ex­­primînd aprobarea deplină fa­ţă de magistrala cuvin­tare a secretarului general al partidu­lui, participanţii la adunare şi-au reafirmat sentimentele de dragoste fierbinte şi pro­fundă stimă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iu­bit fiu al României socialiste, care reprezintă pentru toţi cei ce muncesc din, patria noastră, un minunat exemplu de dărui­re, cutezanţă şi fermitate re­voluţionară, de slujitor cu cre­dinţă comunistă a partidului, poporului şi ţării. Marea adunare pimulară­­consacrată zilei de 1 Mai s-a încheiat într-o atmosferă înăl­ţătoare, de vibrant patriotism. In sală răsună necontenit u­­rale. Se scandează înde­lung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu — România — pacea şi prietenia“ ! Toţi cei prezenţi aclamă şi ovaţionează cu însufleţire minute în şir pentru gloriosul Partid Comu­nist Român, pentru secretarul său general, pentru eroica noastră clasă muncitoare, pentru întărirea coeziunii de granit a întregului nostru po­por in jurul partidului, al Comitetului său Central, re­­înnoind angajamentul lor de a face totul pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Con­gresului al XI-lea, pentru fe­ricirea naţiunii noastre, pen­tru consolidarea şi apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru creşterea cit mai puternică a prestigiului României în lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au urmărit apoi un frumos spectacol cultural-ar­tistic. r O privelişte mult îndrăgită de locuitorii oraşului reşedinţă de judeţ este aceea a cartieru­lui Simeria văzut dinspre plat­forma industrială a oraşului, prin perdeaua verde a sălciilor de pe malul Oltului. Este nu numai o imagine foarte fru­moasă, ci şi deosebit de semnificativă pentru dezvoltarea de azi a oraşului. Să încercăm să o contrapunem alteia, de mult tre­cută’, zugrăvită de dr. Székely Zoltán şi Varga Nándor Lajos (Monumente arhitectonice ale oraşului Sfîntu Gheorghe): „Stratificarea socială, moşiile privilegiate pe teritoriul ora­şului, precum şi alte fapte (ca influenţa oraşului Braşov) au împiedicat dezvoltarea oraşu­lui. Astfel se explică faptul că unele părţi ale oraşului au şi azi un caracter rural“. ..Cartea a apărut în 1969.­ Să încercăm să subliniem această contrapunere trecut­­prezent. De la primăria oraşu­lui aflăm cîteva date cel puţin şocante. La jumătatea secolu­lui al XIX-lea oraşul număra 2 300 de locuitori, iar în 1948 abia 14 000. Deci a trebuit un secol ca populaţia lui să creas­că cu vreo 11 000 de suflete, creştere care, în ritmurile de astăzi, are nevoie doar de­ un cincinal ! Ca să nu mai vor­bim de „industria“ sfîrșitului de secol trecut, greu de com­parat cu cea din 1968, anul re­organizării administrativ-teri­­toriale — aceasta din urmă fiind, la rindul ei, greu de comparat cu cea de azi, cită vreme ea și-a mutat greutatea de pe un picior pe altul, adi­că de pe industria locală pe cea republicană. Ca urmare a acestei largi desfăşurări a for­ţelor de producţie a crescut continuu nivelul de trai, ma­terial şi spiritual al oameni­lor muncii. Au sporit veniturile din retribuţie, s-au majorat fon­durile sociale, au crescut cheltuielile pentru învăţămînt şi sănătate. La toate obiecti­vele cunoscute — sala sportu­rilor, Casa de, cultură a sindi­catelor, Spitalul judeţean cu policlinică, şcolile, cantinele, grădiniţele şi creşele, ampla acţiune a construcţiilor de lo­cuinţe (la sfîrşitul anului 1990 peste 60 la sută din populaţia oraşului va locui în aparta­mente noi) se va adăuga în curînd şi marea zonă de agre­ment din imediata vecinătate a platformei industriale. Ex­presie elocventă a grijii pentru om, pentru muncitor, această rezervă de sănătate va conferi imaginii de la începutul aces­tor rînduri o nouă semnifica­ţie. Confortul locuinţelor noi, ale cartierului Simeria, plăce­rea destinderii prin sport, asigurată de bazele sportive şi munca, reprezentată de puter­nica platformă. Munca sigură, munca civilizată, desfăşurată în condiţii moderne de lucru, munca înfrăţită. Cele trei ima­gini care ţi se oferă la intra­rea in oraş constituie un tablou pe care cu greu şi-l putea ima­gina acum 90 de ani data întâ­iului Mai muncitoresc. IOAN URAGAN In cinci ani cit într-un secol! Reuniune tovărăşească organizată cu prilejul Zilei de 1 Mai Luni seara, la Palatul din Piaţa Victoriei, a avut loc o reuniune tovărăşească organi­zată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul Zilei de 1 Mai. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­­­­liste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în mijlocul participanţilor la reuniune es­te întîmpinată cu vii şi înde­lungi aplauze. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. La reuniune au luat parte tovarăşii din conducerea de partid şi de stat, precum şi­ membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducă­tori ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, eroi ai muncii socialiste, re­prezentanţi ai vieţii economi­ce, ştiinţifice şi culturale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu căldură cu vete­rani ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, cu alţi participanţi la reuniu­ne, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului ge­neral al partidului urări de succese tot mai mari în acti­vitatea de înaltă răspundere ce o desfăşoară în fruntea partidului şi statului pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pentru pros­peritatea poporului român, pentru pacea și progresul în­tregii omeniri. Reuniunea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă tovărășească, deosebit de caldă. Platforma industrială din ora­șul Sfîntu Gheorghe, Polo, BAR­IHA ARP­AU ILUSTRA Eşti leagă In care ai De azi şi Ochii tăi mai lini­ decit vis. Pămîntul naştere­­. Salcîmii in explo­rar bobi de mieri in ploai. E forţă clocot a! Cuvînt, Tăcere, cînd vii Se-aud se-aude In pun" V__________ Cei Oamenii i judeţ din in marea sărb' sus , pentri bite obţi 1978 în depăşirea ţional unic nomico-socie­telor asuma locului III î organizaţiile tid în indus transporturi furilor şi p' adusă la dezi în ansamblu, nul Muncii A nizaţiei de la Covasna. Locul de fi marea întrec scara întregi

Next