Cuvîntul Nou, mai 1979 (Anul 12, nr. 2264-2289)
1979-05-01 / nr. 2264
ANUL XII, Nr. 2264 ADUNAREA POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI « (Urmare din pag. 1) din ilegalitate conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi reprezentanţi ai unor partide politice, ai unor foruri sindicale internaţionale, ai unor organizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs de dezvoltare, din alte ţari din Europa, Asia, Africa, America Latină, în total din peste 50 de state ale lumii. Iau parte şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespondenţi ai presei străine. Sala are un aspect festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu!“. Sînt arborate mari steaguri roşii şi tricolore. In faţa tribunei oficiale — o imagine a globului pămîntesc pe meridianele căruia, împodobite cu ramuri înflorite, se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“. Sunt înscrise datele festive: „90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internaţională a oamenilor muncii“, „40 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică din ţara noastră“, „35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc — 1 Mai 1944“. Pe una din laturile sălii este înscrisă lozinca „Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România !“, iar pe cealaltă se află medalionul cu portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris: „Trăiască solidaritatea şi colaborarea intre partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste, între toate forţele revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste !“. Răsună solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Primit cu puternice şi însufleţite urale, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvintarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu viu şi deosebit interes, cu deplină satisfacţie şi aprobare, fiind subliniata în repetate rînduri cu îndelungi şi puternice urale. Exprimînd aprobarea deplină faţă de magistrala cuvintare a secretarului general al partidului, participanţii la adunare şi-au reafirmat sentimentele de dragoste fierbinte şi profundă stimă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al României socialiste, care reprezintă pentru toţi cei ce muncesc din, patria noastră, un minunat exemplu de dăruire, cutezanţă şi fermitate revoluţionară, de slujitor cu credinţă comunistă a partidului, poporului şi ţării. Marea adunare pimularăconsacrată zilei de 1 Mai s-a încheiat într-o atmosferă înălţătoare, de vibrant patriotism. In sală răsună necontenit urale. Se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu — România — pacea şi prietenia“ ! Toţi cei prezenţi aclamă şi ovaţionează cu însufleţire minute în şir pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru eroica noastră clasă muncitoare, pentru întărirea coeziunii de granit a întregului nostru popor in jurul partidului, al Comitetului său Central, reînnoind angajamentul lor de a face totul pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea, pentru fericirea naţiunii noastre, pentru consolidarea şi apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru creşterea cit mai puternică a prestigiului României în lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au urmărit apoi un frumos spectacol cultural-artistic. r O privelişte mult îndrăgită de locuitorii oraşului reşedinţă de judeţ este aceea a cartierului Simeria văzut dinspre platforma industrială a oraşului, prin perdeaua verde a sălciilor de pe malul Oltului. Este nu numai o imagine foarte frumoasă, ci şi deosebit de semnificativă pentru dezvoltarea de azi a oraşului. Să încercăm să o contrapunem alteia, de mult trecută’, zugrăvită de dr. Székely Zoltán şi Varga Nándor Lajos (Monumente arhitectonice ale oraşului Sfîntu Gheorghe): „Stratificarea socială, moşiile privilegiate pe teritoriul oraşului, precum şi alte fapte (ca influenţa oraşului Braşov) au împiedicat dezvoltarea oraşului. Astfel se explică faptul că unele părţi ale oraşului au şi azi un caracter rural“. ..Cartea a apărut în 1969. Să încercăm să subliniem această contrapunere trecutprezent. De la primăria oraşului aflăm cîteva date cel puţin şocante. La jumătatea secolului al XIX-lea oraşul număra 2 300 de locuitori, iar în 1948 abia 14 000. Deci a trebuit un secol ca populaţia lui să crească cu vreo 11 000 de suflete, creştere care, în ritmurile de astăzi, are nevoie doar de un cincinal ! Ca să nu mai vorbim de „industria“ sfîrșitului de secol trecut, greu de comparat cu cea din 1968, anul reorganizării administrativ-teritoriale — aceasta din urmă fiind, la rindul ei, greu de comparat cu cea de azi, cită vreme ea și-a mutat greutatea de pe un picior pe altul, adică de pe industria locală pe cea republicană. Ca urmare a acestei largi desfăşurări a forţelor de producţie a crescut continuu nivelul de trai, material şi spiritual al oamenilor muncii. Au sporit veniturile din retribuţie, s-au majorat fondurile sociale, au crescut cheltuielile pentru învăţămînt şi sănătate. La toate obiectivele cunoscute — sala sporturilor, Casa de, cultură a sindicatelor, Spitalul judeţean cu policlinică, şcolile, cantinele, grădiniţele şi creşele, ampla acţiune a construcţiilor de locuinţe (la sfîrşitul anului 1990 peste 60 la sută din populaţia oraşului va locui în apartamente noi) se va adăuga în curînd şi marea zonă de agrement din imediata vecinătate a platformei industriale. Expresie elocventă a grijii pentru om, pentru muncitor, această rezervă de sănătate va conferi imaginii de la începutul acestor rînduri o nouă semnificaţie. Confortul locuinţelor noi, ale cartierului Simeria, plăcerea destinderii prin sport, asigurată de bazele sportive şi munca, reprezentată de puternica platformă. Munca sigură, munca civilizată, desfăşurată în condiţii moderne de lucru, munca înfrăţită. Cele trei imagini care ţi se oferă la intrarea in oraş constituie un tablou pe care cu greu şi-l putea imagina acum 90 de ani data întâiului Mai muncitoresc. IOAN URAGAN In cinci ani cit într-un secol! Reuniune tovărăşească organizată cu prilejul Zilei de 1 Mai Luni seara, la Palatul din Piaţa Victoriei, a avut loc o reuniune tovărăşească organizată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul Zilei de 1 Mai. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în mijlocul participanţilor la reuniune este întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. La reuniune au luat parte tovarăşii din conducerea de partid şi de stat, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, eroi ai muncii socialiste, reprezentanţi ai vieţii economice, ştiinţifice şi culturale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu căldură cu veterani ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, cu alţi participanţi la reuniune, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului general al partidului urări de succese tot mai mari în activitatea de înaltă răspundere ce o desfăşoară în fruntea partidului şi statului pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pentru prosperitatea poporului român, pentru pacea și progresul întregii omeniri. Reuniunea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, deosebit de caldă. Platforma industrială din orașul Sfîntu Gheorghe, Polo, BARIHA ARPAU ILUSTRA Eşti leagă In care ai De azi şi Ochii tăi mai lini decit vis. Pămîntul naştere. Salcîmii in explorar bobi de mieri in ploai. E forţă clocot a! Cuvînt, Tăcere, cînd vii Se-aud se-aude In pun" V__________ Cei Oamenii i judeţ din in marea sărb' sus , pentri bite obţi 1978 în depăşirea ţional unic nomico-societelor asuma locului III î organizaţiile tid în indus transporturi furilor şi p' adusă la dezi în ansamblu, nul Muncii A nizaţiei de la Covasna. Locul de fi marea întrec scara întregi