Cuvîntul Nou, septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2368-2392)

1979-09-01 / nr. 2368

Prófétân din toate fârife, urbifi-vâ ! ­frgan a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2368, STMBATA, 1 SEPTEMBRIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI Adunările de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid — eveniment cu puternice rezonanţe în viaţa fiecărui colectiv Congresul al XlI-lea al P.C.R., ale cărui lucrări se vor desfăşura în cursul lunii noiembrie a.c. constituie, prin covîrşitoarea sa importanţă istorică pentru destinele ţării, un eveniment crucial în viaţa partidului, a naţiunii noastre socialiste. Conform hotărîrilor adopta­te şi normelor democratice statutare care guvernează în­treaga viaţă a partidului, pes­te puţină vreme se vor des­făşura adunările şi conferinţe­le pentru dări de seamă şi alegeri în toate organizaţiile de partid. Organizaţiile de partid io­o­losesc întreaga perioadă de pregătire a congresului, de pregătire şi desfăşurare a a­­legerilor, pentru întărirea în continuare a rîndurilor parti­dului, pentru cimentarea uni­tăţii sale în jurul Comitetului Central, al secretarului gene­ral al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru desfăşurarea în bu­ne condiţii a adunărilor gene­rale de dări de seamă şi ale­geri este necesară o temeinică pregătire, astfel incit fiecare adunare să fie dominată de un profund caracter de lucru, să dezbată și să adopte măsu­rile cele mai judicioase pen­tru rezolvarea problemelor in­cluse pe ordinea de zi. In acest scop se impune necesitatea întocmirii cu cea mai mare răspundere a dărilor de seamă și a proiectelor de hotărîri, prin atragerea la elaborarea acestora a unor co­lective cit mai largi, precum şi prin consultarea unui nu­măr cit mai mare de membri de partid. Se impune ca în fiecare da­re de seamă să se facă o a­­naliză profundă, în spirit cri­tic şi autocritic a activităţii, a organizaţiilor, pentru înfăptui­rea hotărîrilor Congresului al XI-lea, ale Conferinţei Naţio­(Continuare in pag. 2—3) toti locuitorii satelor la strinsul recoltei -1 sarcină de prim ordin in agricultură LA SFECLA DE ZAHĂR RITMUL DE LUCRU TREBUIE INTENSIFICAT In această toamnă şi în uni­tăţile din judeţul nostru, re­coltarea sfeclei de zahăr a început mult mai devreme decît în alţi ani. Acest lu­cru are o deosebită importan­ţă, deoarece recoltîndu-se a­­­cum, sfecla de zahăr, se eli­berează pen­tr­u­, perioada ur­mătoare un volum moare de forţă de, muncă, care poate fi folosită la alte lucrări. De a­­semenea, se eliberează mult mai devreme terenurile, pe care se pot executa arăturile. Pină in prezent, ritmul de re­­col­re este scăzut în majo­rite­­a unităţilor agricole. De pildă, faţă de programul zil­nic stabilit de 830 tone, în medie, în ultimele şase zile realizările nu depăşesc 280 tone. Astfel, pină în diminea­ţa zilei de ieri s-a recoltat o cantitate de 3.100 tone, ce re­prezintă numai 41 la sută din programul lunii august. Tre­buie bine înţeles că funcţio­narea la întreaga capacitate a fabricilor de zahăr depinde de respectarea întocmai a pro­gramelor zilnice de lucru la recoltarea sfeclei. Cele mai slabe rezultate le-au obţinut unităţile din Consiliul agroindustrial Belin, unde zilnic, faţă de un pro­gram de 270 tone, s-au recol­tat doar 25 tone. Acest lucru va determina şi întîrzierea e­­xecutării însămînţărilor, de­oarece, în multe unităţi, în cadrul asolamentelor aproba­te, sfecla de zahăr este pre­mergătoare griului. Totodată, trebuie urgentat și transpor­tul recoltei mai ales că prin evaporare, zilnic se poate pier­de 1,5—2 la sută, care, rapor­tat la cantitatea de sfeclă e­­xistentă pe cîmp, în grămezi, înseamnă o pierdere de circa 35 tone, ce echivalează cu 15.000 lei. Se impune ca în toate uni­tăţile agricole să se întreprin­dă măsuri eficiente pentru mobilizarea la lucru a tutu­ror cooperatorilor, pentru ca toţi locuitorii satelor să par­ticipe efectiv la lucru în cîmp, în aşa fel încît toate lucrările din actuala campanie să fie executate în timp optim. De astăzi — 1 septembrie Alţi 630.000 de oameni ai muncii primesc retribuţii majorate Un nou detaşament de oa­meni ai muncii — circa 630.000 — din industria metalurgiei neferoase, industria produselor abrazive din cărbune şi grafit, industria energiei electrice, industria textilă, unităţi ale industr­iei construcţiilor de maşini, subordonate Departa­mentului industriei electronice şi electrotehnice, Centralei de maşini-unelte de mecanică fi­nă şi scule, va beneficia de astăzi, 1 septembrie, de majo­rarea în etapa a II-a a retri­buţiilor din acest cincinal, în judeţul Covasna vor primi a­­ceastă majorare peste 5.000 de oameni, reprezentînd colecti­vele de muncă de la I.A.E.A. M.E., întreprinderea textilă „Oltul“ şi Secţia de distribu­ţie a energiei electrice, şi Fi­latura de lină din Covasna. Procentele medii de majorare variază între 13,6 la sută, pen­tru industria textilă, şi 14,3 pentru unităţile din industria construcţiilor de maşini. Numai la întreprinderea textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe beneficiază de ma­jorarea retribuţiei 2.670 oa­meni ai muncii, creşterile me­dii fiind de 17,22 la sută la PREDA NIȚA (Continuare în pag 2­ 3) CONDICA DE SUGESTII ŞI RECLAMAŢII O „cenuşăreasă” în atelierele prestatoare de servicii Condica de sugestii şi re­clamaţii este — sau cel puţin ar trebui să fie — un instru­ment de lucru operativ şi e­­ficient între exigenţele clienţi­lor şi posibilităţile furnizoru­lui de servicii de a satisface a­­ceste exigenţe. După cum o arată şi denumirea — de su­gestii şi reclamaţii — ea nu trebuie să fie neapărat, ori în primul rînd, un „paratrăznet“ pentru nervii clienţilor ne­mulţumiţi de comportamentul omului de la tejghea sau de calitatea serviciilor oferite, ci, mai ales, un mijloc prin care consumatorul să sugereze or­ganelor superioare niște mă­suri pe care unitatea respec­tivă nu are posibilitatea să ie întreprindă singură. Acest as­pect al colaborării client-coo­­perativă am încercat să-l ana­lizăm cu prilejul raidului­­anchetă întreprins prin cîteva unități ale cooperației meşte- GHEORGHE POPIȚĂ (Continuare în pag 2 3) ATITUDINI Cu sau fără maşină — hoţi­i,ia drumul mare“! C­ artofi, porumb, mere. Sau invers. Oricum o luaţi, din toate acestea se fu­ră. Şi cartofi, şi porumb, şi mere. Şi asta e o altă asemă­nare a acestor elemente cit se poate de preţioase pentru cei obişnuiţi să mănînce şi să bea. O asemănare nedorită, pe care aş fi preferat să n-o a­­mintesc. Cine sunt­ autorii acestor furturi „la drumul mare"? Greu de spus, cel puţin deo­camdată. Trece o maşină, o­­preşte lingă un lan de po­rumb, încarcă omul un port­bagaj de ştiuleţi şi... dispa­re, ce să facă! Vine altul, pro­cedeul se repetă, unii mai pun ochii pe mărul de lingă ei şi-i rup fructele cu tot cu crengi. Prinde orbul, scoate-i ochii. Nu poţi pune un paznic la fie­care sută de metri de ogor. Pentru că oamenii, oamenii a­­devăraţii iubitori ai recoltelor muncesc, de dimineaţă pîrnă seara, cu mic cu mare, coope-DUMITRU MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 4-a) Realizările faţă de program (°e) la recoltarea sfeclei de zahăr în consiliile agroin­dustriale: Sînzieni — 96, Tîrgu Secuiesc — 69, Iîo­­roşneu Mare — 69, Sfintu Gheorghe — 58, Cernat — 55< Baraolt — 33, Ifodoc — 28, Covasna — 8, Belin — 4. (în pag. 2—3) SECVENŢE CULTURALE

Next