Cuvîntul Nou, septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2368-2392)
1979-09-01 / nr. 2368
Prófétân din toate fârife, urbifi-vâ ! frgan a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2368, STMBATA, 1 SEPTEMBRIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI Adunările de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid — eveniment cu puternice rezonanţe în viaţa fiecărui colectiv Congresul al XlI-lea al P.C.R., ale cărui lucrări se vor desfăşura în cursul lunii noiembrie a.c. constituie, prin covîrşitoarea sa importanţă istorică pentru destinele ţării, un eveniment crucial în viaţa partidului, a naţiunii noastre socialiste. Conform hotărîrilor adoptate şi normelor democratice statutare care guvernează întreaga viaţă a partidului, peste puţină vreme se vor desfăşura adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri în toate organizaţiile de partid. Organizaţiile de partid ioolosesc întreaga perioadă de pregătire a congresului, de pregătire şi desfăşurare a alegerilor, pentru întărirea în continuare a rîndurilor partidului, pentru cimentarea unităţii sale în jurul Comitetului Central, al secretarului general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri este necesară o temeinică pregătire, astfel incit fiecare adunare să fie dominată de un profund caracter de lucru, să dezbată și să adopte măsurile cele mai judicioase pentru rezolvarea problemelor incluse pe ordinea de zi. In acest scop se impune necesitatea întocmirii cu cea mai mare răspundere a dărilor de seamă și a proiectelor de hotărîri, prin atragerea la elaborarea acestora a unor colective cit mai largi, precum şi prin consultarea unui număr cit mai mare de membri de partid. Se impune ca în fiecare dare de seamă să se facă o analiză profundă, în spirit critic şi autocritic a activităţii, a organizaţiilor, pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea, ale Conferinţei Naţio(Continuare in pag. 2—3) toti locuitorii satelor la strinsul recoltei -1 sarcină de prim ordin in agricultură LA SFECLA DE ZAHĂR RITMUL DE LUCRU TREBUIE INTENSIFICAT In această toamnă şi în unităţile din judeţul nostru, recoltarea sfeclei de zahăr a început mult mai devreme decît în alţi ani. Acest lucru are o deosebită importanţă, deoarece recoltîndu-se acum, sfecla de zahăr, se eliberează pentru, perioada următoare un volum moare de forţă de, muncă, care poate fi folosită la alte lucrări. De asemenea, se eliberează mult mai devreme terenurile, pe care se pot executa arăturile. Pină in prezent, ritmul de recolre este scăzut în majoritea unităţilor agricole. De pildă, faţă de programul zilnic stabilit de 830 tone, în medie, în ultimele şase zile realizările nu depăşesc 280 tone. Astfel, pină în dimineaţa zilei de ieri s-a recoltat o cantitate de 3.100 tone, ce reprezintă numai 41 la sută din programul lunii august. Trebuie bine înţeles că funcţionarea la întreaga capacitate a fabricilor de zahăr depinde de respectarea întocmai a programelor zilnice de lucru la recoltarea sfeclei. Cele mai slabe rezultate le-au obţinut unităţile din Consiliul agroindustrial Belin, unde zilnic, faţă de un program de 270 tone, s-au recoltat doar 25 tone. Acest lucru va determina şi întîrzierea executării însămînţărilor, deoarece, în multe unităţi, în cadrul asolamentelor aprobate, sfecla de zahăr este premergătoare griului. Totodată, trebuie urgentat și transportul recoltei mai ales că prin evaporare, zilnic se poate pierde 1,5—2 la sută, care, raportat la cantitatea de sfeclă existentă pe cîmp, în grămezi, înseamnă o pierdere de circa 35 tone, ce echivalează cu 15.000 lei. Se impune ca în toate unităţile agricole să se întreprindă măsuri eficiente pentru mobilizarea la lucru a tuturor cooperatorilor, pentru ca toţi locuitorii satelor să participe efectiv la lucru în cîmp, în aşa fel încît toate lucrările din actuala campanie să fie executate în timp optim. De astăzi — 1 septembrie Alţi 630.000 de oameni ai muncii primesc retribuţii majorate Un nou detaşament de oameni ai muncii — circa 630.000 — din industria metalurgiei neferoase, industria produselor abrazive din cărbune şi grafit, industria energiei electrice, industria textilă, unităţi ale industriei construcţiilor de maşini, subordonate Departamentului industriei electronice şi electrotehnice, Centralei de maşini-unelte de mecanică fină şi scule, va beneficia de astăzi, 1 septembrie, de majorarea în etapa a II-a a retribuţiilor din acest cincinal, în judeţul Covasna vor primi această majorare peste 5.000 de oameni, reprezentînd colectivele de muncă de la I.A.E.A. M.E., întreprinderea textilă „Oltul“ şi Secţia de distribuţie a energiei electrice, şi Filatura de lină din Covasna. Procentele medii de majorare variază între 13,6 la sută, pentru industria textilă, şi 14,3 pentru unităţile din industria construcţiilor de maşini. Numai la întreprinderea textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe beneficiază de majorarea retribuţiei 2.670 oameni ai muncii, creşterile medii fiind de 17,22 la sută la PREDA NIȚA (Continuare în pag 2 3) CONDICA DE SUGESTII ŞI RECLAMAŢII O „cenuşăreasă” în atelierele prestatoare de servicii Condica de sugestii şi reclamaţii este — sau cel puţin ar trebui să fie — un instrument de lucru operativ şi eficient între exigenţele clienţilor şi posibilităţile furnizorului de servicii de a satisface aceste exigenţe. După cum o arată şi denumirea — de sugestii şi reclamaţii — ea nu trebuie să fie neapărat, ori în primul rînd, un „paratrăznet“ pentru nervii clienţilor nemulţumiţi de comportamentul omului de la tejghea sau de calitatea serviciilor oferite, ci, mai ales, un mijloc prin care consumatorul să sugereze organelor superioare niște măsuri pe care unitatea respectivă nu are posibilitatea să ie întreprindă singură. Acest aspect al colaborării client-cooperativă am încercat să-l analizăm cu prilejul raiduluianchetă întreprins prin cîteva unități ale cooperației meşte- GHEORGHE POPIȚĂ (Continuare în pag 2 3) ATITUDINI Cu sau fără maşină — hoţii,ia drumul mare“! C artofi, porumb, mere. Sau invers. Oricum o luaţi, din toate acestea se fură. Şi cartofi, şi porumb, şi mere. Şi asta e o altă asemănare a acestor elemente cit se poate de preţioase pentru cei obişnuiţi să mănînce şi să bea. O asemănare nedorită, pe care aş fi preferat să n-o amintesc. Cine sunt autorii acestor furturi „la drumul mare"? Greu de spus, cel puţin deocamdată. Trece o maşină, opreşte lingă un lan de porumb, încarcă omul un portbagaj de ştiuleţi şi... dispare, ce să facă! Vine altul, procedeul se repetă, unii mai pun ochii pe mărul de lingă ei şi-i rup fructele cu tot cu crengi. Prinde orbul, scoate-i ochii. Nu poţi pune un paznic la fiecare sută de metri de ogor. Pentru că oamenii, oamenii adevăraţii iubitori ai recoltelor muncesc, de dimineaţă pîrnă seara, cu mic cu mare, coope-DUMITRU MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 4-a) Realizările faţă de program (°e) la recoltarea sfeclei de zahăr în consiliile agroindustriale: Sînzieni — 96, Tîrgu Secuiesc — 69, Iîoroşneu Mare — 69, Sfintu Gheorghe — 58, Cernat — 55< Baraolt — 33, Ifodoc — 28, Covasna — 8, Belin — 4. (în pag. 2—3) SECVENŢE CULTURALE