Cuvîntul Nou, septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2368-2392)
1979-09-15 / nr. 2380
ANUL XII, Nr. 2380. Muzeu! — factor important în educarea patriotică a oamenilor muncii Deseori paşii ne-au purtat în sălile muzeului şi de fiecare dată am trăit simţămîntul unei tulburătoare şi frumoase călătorii în timp, prin a cărui „fereastră“ ne-au apărut inestimabile valori materiale şi spirituale ale poporului nostru, momente semnificative din trecutul şi prezentul pămîntului românesc. Pentru că muzeul este o memorie vie a epopeii naţionale, o sinteză a istoriei naţionale, a activităţii creatoare a omului. El stabileşte, prin exponatele sale, un permanent dialog cu publicul, contribuind astfel în mod nemijlocit la educarea patriotică a oamenilor muncii, întreţinind in conştiinţa generaţiilor flacăra nestinsă a iubirii de ţară. Un dialog cu publicul, care este „mereu înaegit, după cum ne spunea directorul Muzeului judevean din Sintu Gheorghe, tovarăşul Szekety Zoltán, prin diversificate activităţi educative, expoziţiile permanente itinerante, sesiunile de comunicări, simpozioanele, conferinţele ţinute in aşezâmintele de cultura de la oraşe şi sate, organizarea in colaborare cu organizaţia de tineret a festivităţilor de primire in U.T.C. sau cu şcoala la predarea lecţiilor de istorie la muzeu se constituie intr-un tot unitar ca modalităţi eficiente de educare patriotică a oamenilor muncii, mai cu seamă a tinerei generaţii“. „ Ca recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia, printre altele, că trebuie sa ridicăm conştiinţa patriotică a tuturor, răspunderea faţa de popor, faţa de cuceririle socialiste. Aceasta înseamnă fireşte că in educarea patriotica, socialistă a maselor cunoaşterea istoriei proprii constituie un factor important al dezvoltării conştiinţei de sine a poporului, al cunoaşterii a ceea ce a fost înaintat, cu adevărat revoluţionar in trecutul său. Cum acţionează muzeul în această direcţie ? Din primul rind, printr-o bogată activitate ştiinţifica, concretizată in numeroase cercetari arheologice in judeţ, cercetări care au scos la iveala mărturii materiale deosebit de preţioase ale continuitaţii poporului roman pe aceste meleaguri. — V-am ruga să exemplificaţi. — Săpăturile arheologice întreprinse la Eresteghin, de exemplu, au dus la descoperirea resturilor unei aşezări precucutiene, faza Zăneşti, dovedind legăturile populaţiei băştinaşe din această zonă cu Moldova. Au fost studiate perioadele de tranziţie spre epoca bronzului, epoca bronzului, la Zăbala descoperindu-se valori materiale deosebite prin care se poate stabili rolul culturii Monteoru din Moldova la formarea culturii Wittemberg. Existenţa populaţiei dacice a fost semnalată pe aceste locuri încă din a doua vîrstă a fierului. Aşezările dacice descoperite la Sfintu Gheorghe, Moacşa, Cernat, cetăţile de la Covasna, Lemnia, Sadova au făcut cunoscute arta feneutică de înalt grad a dacilor, relaţiile comerciale ale acestora cu Grecia şi Imperiul Roman. Urmele aşezărilor romane au fost studiate în castrele de la Comolău, Breţcu, Boroşneu Mare, Olteni, descoperirile demonstrînd persistenţa elementului dacic sub romani. Rezultatele cercetărilor întreprinse au fost materializate în cadrul secţiei de istorie, unde vizitatorii şi-au putut face datorită obiectelor expuse o imagine destul de completă despre strămoşii poporului român. In aceeaşi ordine de idei, aş aminti numeroasele exponate de mare valoare, existente la Muzeul judeţean şi secţia acestuia de la Tîrgu Secuiesc, referitoare la lupta comună a românilor şi secuilor de pe aceste plaiuri pentru libertate şi dreptate socială. Firesc, cunoaşterea istoriei judeţului nostru, a realizărilor oamenilor de aici în anii socialismului au constituit temele unor conferinţe, simpozioane şi mese rotunde ţinute in cămine şi case de cultură, cluburi, in şcoli. •— In lumina cuvântării rostite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la această consfătuire, ce îşi propune colectivul muzeului să întreprindă indirecţia amplificării activităţii de educare patriotică a maselor largi de oameni ai muncii ? — Dorim ca în aceste trei luni care au mai rămas pina la sfîrşitul anului, perioadă în care vom sărbători un secol de existenţa, muzeul să-şi facă mai mult simţită prezenţa în procesul de educare socialistă a maselor. Vom organiza, în continuare, expoziţii itinerante, cum ar fi „împliniri şi perspective în judeţul Covasna“, simpozioane, expuneri care să oglindească atît trecutul glorios de luptă al poporului, cit şi realizările obţinute de acesta sub conducerea partidului in opera de edificare a orînduirii socialiste, toate forme eficiente de educare patriotică, de educare în spiritul frăţiei dintre români şi naţionalităţile conlocuitoare. Totodată, prin reorganizarea secţiilor muzeului, care în final va oferi vizitatorilor o imagine sintetică, dar foarte cuprinzătoare tematic şi în timp a istoriei trecute şi prezente a poporului român. Prin materializarea acestor sarcini, avem certitudinea că vom face din muzeu un adevărat focar de educaţie patriotică a oamenilor muncii, a tinerei generaţii. IOAN NEGULICI Breviar cultural Orchestra simfonică a Filarmonicii „Gh. Dima" din Braşov, colectiv artistic distins cu premiul II la Festivalul naţional „Cîntarea României“, ediţiile 1977 şi 1979, prezintă marţi, 18 septembrie 1979, la ora 20, în sala Casei de cultură a sindicatelor, în deschiderea stagiunii de concerte 1979—1980, un concert simfonic extraordinar, avîndu-l ca solist pe violonistul Victor Tretiakov din U.R.S.S. Programul concertului, dirijat de Ilarion Ionescu-Galaţi, cuprinde creaţii de Corneliu Dan Georgescu, Bruch, Rimski- Korsakov. ★ Astăzi, la Arcuş, are loc închiderea celei de-a VI-a ediţii a Simpozionului de sculptură organizat de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Covasna în colaborare cu Uniunea artiştilor plastici din R.S.R. ★ • Mîine, duminică, 16 septembrie, în pitoreasca Vale a Zînelor de la Covasna va avea loc tradiţionala sărbătorire a Zilei forestierului. Cu acest prilej vor avea loc concursuri profesionale şi spectacole artistice la reuşita cărora vor contribui formaţiile artistice ale întreprinderii forestiere din Tîrgu Secuiesc şi ale Casei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. S. PETRE Cită vreme mai poţi zînbi în tramvai sau pe stradă unui copil necunoscut; cită vreme poţi pierde două-trei minute să asculţi cîntecul unei păsări şi, mai ales, ştii să-l distingi dintre claxoane şi zgomote urbane; cită vreme mai ridici seara ochii spre cer şi te poţi minuna de puzderia de stele imaginindu-te undeva, printre ele, şi mai ştii care e Ursa Mare, Steaua Polară sau Carul Mic; cită vreme te mai poţi descălţa la marginea pădurii ca să simţi iarba mătăsoasă mîngîindu-ţi tălpile goale; cită vreme te poţi gindi şi la alţii şi poţi admite că în cel mai îndepărtat colţ de lume trăiesc oameni cu nimic mai prejos decit tine, atîta vreme poţi spera şi eşti fericit. SORIN TEODORESCU -------------Cită vreme...------------- LA ÎNTORSURA BUZĂULUI Preocupări şi iniţiative de valorificare superioară a valenţelor educative ale brigăzilor artistice Programele brigăzii artistice a Secţiei externe din întorsura Buzăului a Spitalului judeţean se bucură de o largă audienţă, nu numai la sediu, ci şi pe scena aşezămintelor culturale din localitate. „Secretul“ — interpretarea cu talent, vervă a unor texte bune, cu subiecte „de greutate" luate din activitatea de zi cu zi a colectivului. Cum s-a reuşit ? Răspunsul l-a dat tovarăşa doctor Maria Voinea, secretara organizaţiei de partid: „Stimulaţi de succesul obţinut la ediţia a doua a Festivalului naţional „Cîntarea României“ — am ocupat locul doi la faza judeţeană — am căutat să valorificăm experienţa acumulată în sensul ca această formă de educare a omului să devină cu adevărat un exponent al opiniei colective în cele mai arzătoare probleme care ne frămîntă, să folosească critica mai eficient pentru înlăturarea lipsurilor existente. în ce constă această valorificare ? Am considerat necesar ca textul, pentru a avea eficienţa scontată, să fie corelat în permanenţă cu realitatea imediată, să fie elaborat de către mai mulţi, fără „preţiozităţi“. Transmis direct şi cu talent, mesajul îşi sporeşte valenţele educative“. Şi, spre exemplificare, ni s-a dat textul unui nou program artistic, aflat în pregătire, având ca temă economisirea de energie electrică şi combustibili. Subiectul, după cum spunea interlocutoarea, nu este nou. A fost prezent şi în textele anterioare. Noutatea se află însă în alcătuirea unor texte tematice, aceasta în ideea creşterii substanţiale a valorii educative a programelor susţinute de brigada artistică. Am reţinut şi faptul că aici se preconizează organizarea unui ciclu de spectacole tematice, ceea ce înseamnă materializarea unui deziderat mai vechi, — acel al stagiunii artistice permanente. Revenind la ideea mai susamintită — aceea a subiectului textului — intenţia factorilor educativi este de a accentua şi mai mult această problemă pentru că „mai există cazuri de risipă“. Este drept, aici s-au realizat cîteva lucruri bune privind economisrea de energie electrică şi combustibili. Totuşi, au mai apărut „fisuri" (neglijenţă în folosirea luminii şi a benzinei, consumuri nejustifiate) pe care organizaţia de partid a hotărît să fie date spre... aducere la cunoştinţă, brigăzii artistice. „Vreau să adaug faptul, ne spunea tovarăşa Maria Voinea, că brigada artistică îşi are partea ei de contribuţie la realizarea unor economii de energie electrică şi combustibili, ceea ce dovedeşte eficienţa ei eductivă", în fază de proiect se află un alt text având ca temă — educaţia sanitară. Nu vor fi ocolite problemele legate de probitatea profesională, donarea de singe, criticarea folosirii unor leacuri băbeşti etc. Se poate deci observa, că în paralel, prin programele ce vor fi prezentate de brigada artist că pe această temă se încearcă şi educarea ateistştiinţifică a oamenilor. Aşadar o iniţiativă ce merită a fi preluată şi generalizată de instituţiile similare din judeţ, referirea noastră înglobând şi ideea de programe tematice, aceasta însemnînd o valorificare superioară a potentelor brigăzii artistice în procesul de educare socialistă a oamenilor. I. NEGURA Corul sindicatului-învăţămînt din Sfîntu Gheorghe — „Vox humana" — laureat al celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cântarea României", s-a întors recent din Italia cu două importante premii. BARTHA ÁRPÁD Un om a șacă I Grigi mate gicianul, u truri cu' nostru sa fost sau n ORICARE suşi susţin, foarte bine ce, din părut şansa urmărim rile, ţ. Ho, TV., radio cartea Vio curînd apă pertă depsivă prin ro EDITURA Grigorenea: „Eu ! demonstrez Cu bonomi conformism sa, intransi ne-a demor ga sa biogrofă, că mi este de a )unul. Dar tea nu iart teligenţi de cali în apunzi în redevăr pe conştiinţa tru a şi-l i „A fost i îl caracter Rosetti Da poate să calificativ ! Iii românescă datoreaz bun" paşi gioşi. Moc ţămîntuluh ţei şi tehn au avi şi legătură int mele aceste îndrăznit că". Cartea vi re a fost Grigore Mc reeditare mult mai acei ce vor MENI. în ; al cuvîntuli OMULUI noastră soc Și asta cl argumetăm lenta caraet i-o făceasc în „Români 1968. ..En accesibilităţi ră morgă, apărătoare îi le glaciale ştiinţei, şi c de carne şi şeii şi de r ang. MU (Urmare ajutorul con vedere" lichi neri în. Jtrmă a înfiinţăturii-montaj în re participă nerea în fun de fa^caţie, prafev^ie~ce î tre construct« venind în în cerii efortulu tului, în fun tovarăşului N colectivul în asumat răspu cuta partea calică a unei mente, execu nituri similar întreprinderii ca“ din Braşo să din volum titiilor planiizate în opt iu s-au realizat iar la constri