Cuvîntul Nou, septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2368-2392)

1979-09-15 / nr. 2380

ANUL XII, Nr. 2380. Muzeu! — factor important în educarea patriotică a oamenilor muncii Deseori paşii ne-au purtat în sălile mu­zeului şi de fiecare dată am trăit simţămîn­­tul unei tulburătoare şi frumoase călătorii în timp, prin a cărui „fereastră“ ne-au apă­rut inestimabile valori materiale şi spiritua­le ale poporului nostru, momente semnifica­tive din trecutul şi prezentul pămîntului ro­mânesc. Pentru că muzeul este o memorie vie a epopeii naţionale, o sinteză a istoriei naţionale, a activităţii creatoare a omului. El stabileşte, prin exponatele sale, un perma­nent dialog cu publicul, contribuind astfel în mod nemijlocit la educarea patriotică a oa­menilor muncii, întreţinind in conştiinţa ge­neraţiilor flacăra nestinsă a iubirii de ţară. Un dialog cu publicul, care este „mereu îna­egit, după cum ne spunea directorul Mu­zeului judevean din Sintu Gheorghe, tova­răşul Szekety Zoltán, prin diversificate acti­vităţi educative, expoziţiile permanente iti­nerante, sesiunile de comunicări, simpozioa­nele, conferinţele ţinute in aşezâmintele de cultura de la oraşe şi sate, organizarea in colaborare cu organizaţia de tineret a festi­vităţilor de primire in U.T.C. sau cu şcoala la predarea lecţiilor de istorie la muzeu se constituie intr-un tot unitar ca modalităţi e­­ficiente de educare patriotică a oamenilor muncii, mai cu seamă a tinerei generaţii“. „ Ca recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia, printre altele, că tre­buie sa ridicăm conştiinţa patriotică a tutu­ror, răspunderea faţa de popor, faţa de cu­ceririle socialiste. Aceasta înseamnă fireşte că in educarea patriotica, socialistă a maselor cunoaşterea istoriei proprii constituie un fac­tor important al dezvoltării conştiinţei de si­ne a poporului, al cunoaşterii a ceea ce a fost înaintat, cu adevărat revoluţionar in trecu­tul său. Cum acţionează muzeul în această direcţie ? D­in primul rind, printr-o bogată activi­tate ştiinţifica, concretizată in numeroase cerce­tari arheologice in judeţ, cercetări care au scos la iveala mărturii materiale deosebit de preţioase ale continuitaţii poporului ro­man pe aceste meleaguri. — V-am ruga să exemplificaţi. — Săpăturile arheologice întreprinse la Eresteghin, de exemplu, au dus la descoperi­rea resturilor unei aşezări precucutiene, fa­za Zăneşti, dovedind legăturile populaţiei băştinaşe din această zonă cu Moldova. Au fost studiate perioadele de tranziţie spre e­­poca bronzului, epoca bronzului, la Zăbala descoperindu-se valori materiale deosebite prin care se poate stabili rolul culturii Mon­­teoru din Moldova la formarea culturii Wit­temberg. Existenţa populaţiei dacice a fost semnalată pe aceste locuri încă din a doua vîrstă a fierului. Aşezările dacice descoperi­te la Sfin­tu Gheorghe, Moacşa, Cerna­t, cetă­ţile de la Covasna, Lemnia, Sad­ova au fă­cut cunoscute arta feneutică de înalt grad a dacilor, relaţiile comerciale ale acestora cu Grecia şi Imperiul Roman. Urmele aşezări­lor romane au fost studiate în castrele de la Comolău, Breţcu, Boroşneu Mare, Olteni, descoperirile demonstrînd persistenţa ele­mentului dacic sub romani. Rezultatele cer­cetărilor întreprinse au fost materializate în cadrul secţiei de istorie, unde vizitatorii şi-au putut face datorită obiectelor expuse o ima­gine destul de completă despre strămoşii po­porului român. In aceeaşi ordine de idei, aş aminti nume­roasele exponate de mare valoare, e­­­xistente la Muzeul judeţean şi secţia acestuia de la Tîrgu Se­cuiesc, referitoare la lupta comună a româ­nilor şi secuilor de pe aceste plaiuri pentru libertate şi dreptate socială. Firesc, cunoaş­terea istoriei judeţului nostru, a realizărilor oamenilor de aici în anii socialismului au constituit temele unor conferinţe, simpozioa­ne şi mese rotunde ţinute in cămine şi case de cultură, cluburi, in şcoli. •— In lumina cuvântării rostite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la această consfă­tuire, ce îşi propune colectivul muzeului să întreprindă in­direcţia amplificării activită­ţii de educare patriotică a maselor largi de oameni ai muncii ? — Dorim ca în aceste trei luni care au mai rămas pina la sfîrşitul anului, perioadă în care vom sărbători un secol de existenţa, muzeul să-şi facă mai mult simţită prezen­ţa în procesul de educare socialistă a mase­lor. Vom organiza, în continuare, expoziţii itinerante, cum ar fi „împliniri şi perspecti­ve în judeţul Covasna“, simpozioane, expu­neri care să oglindească atît trecutul glorios de luptă al poporului, cit şi realizările obţi­nute de acesta sub conducerea partidului in opera de edificare a orînduirii socialiste, toate forme eficiente de educare patriotică, de educare în spiritul frăţiei dintre români şi naţionalităţile conlocuitoare. Totodată, prin reorganizarea secţiilor muzeului, care în final va oferi vizitatorilor o imagine sinteti­că, dar foarte cuprinzătoare tematic şi în timp a istoriei trecute şi prezente a poporu­lui român. Prin materializarea acestor sarcini, avem certitudinea că vom face din muzeu un ade­vărat focar de educaţie patriotică a oameni­lor muncii, a tinerei generaţii. IOAN NEGULICI Breviar cultural Orchestra simfonică a Filar­monicii „Gh. Dima" din Bra­şov, colectiv artistic distins cu premiul II la Festivalul naţional „Cîntarea României“, ediţiile 1977 şi 1979, prezintă marţi, 18 septembrie 1979, la ora 20, în sala Casei de cul­tură a sindicatelor, în deschi­derea stagiunii de concerte 1979—1980, un concert simfo­nic extraordinar, avîndu-l ca solist pe violonistul Victor Tretiakov din U.R.S.S. Programul concertului, di­rijat de Ilarion Ionescu-Galaţi, cuprinde creaţii de Corneliu Dan Georgescu, Bruch, Rimski- Korsakov. ★ Astăzi, la Arcuş, are loc în­chiderea celei de-a VI-a edi­ţii a Simpozionului de sculp­tură organizat de Comitetul judeţean de cultură şi educa­ţie socialistă Covasna în cola­borare cu Uniunea artiştilor plastici din R.S.R. ★ • Mîine, duminică, 16 septem­brie, în pitoreasca Vale a Zî­­nelor de la Covasna va avea loc tradiţionala sărbătorire a Zilei forestierului. Cu acest prilej vor avea loc concursuri profesionale şi spectacole ar­tistice la reuşita cărora vor contribui formaţiile artistice ale întreprinderii forestiere din Tîrgu Secuiesc şi ale Ca­sei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. S. PETRE Cită vreme mai poţi zîn­bi în tramvai sau pe stradă unui copil necunoscut; cită vreme poţi pierde două-trei minute să asculţi cîntecul unei păsări şi, mai ales, ştii să-l distingi dintre claxoane şi zgomote urbane; cită vreme mai ridici seara ochii spre cer şi te poţi minuna de puzderia de stele imaginindu-te undeva, printre ele, şi mai ştii care e Ursa Mare, Steaua Polară sau Carul Mic; cită vreme te mai poţi descălţa la marginea pădurii ca să simţi iarba mătăsoasă mîngîindu-ţi tălpile goale; cită vreme te poţi gindi şi la alţii şi poţi admite că în cel mai îndepărtat colţ de lume trăiesc oameni cu nimic mai prejos decit tine, atîta vreme poţi spera şi eşti fericit. SORIN TEODORESCU -------------Cită vreme...-------------­ LA ÎNTORSURA BUZĂULUI Preocupări şi iniţiative de valorificare superioară a valenţelor educative ale brigăzilor artistice Programele brigăzii artisti­ce a Secţiei externe din în­­torsura Buzăului a Spitalului judeţean se bucură de o lar­gă audienţă, nu numai la se­diu, ci şi pe scena aşezămin­telor culturale din localitate. „Secretul“ — interpretarea cu talent, vervă a unor texte bu­ne, cu subiecte „de greutate" luate din activitatea de zi cu zi a colectivului. Cum s-a reuşit ? Răspunsul l-a dat to­varăşa doctor Maria Voinea, secretara organizaţiei de par­tid: „Stimulaţi de succesul obţinut la ediţia a doua a Festivalului naţional „Cînta­­rea României“ — am ocupat locul doi la faza judeţeană — am căutat să valorificăm ex­perienţa acumulată în sensul ca această formă de educare a omului să devină cu adevă­rat un exponent al opiniei co­lective în cele mai arzătoare probleme care ne frămîntă, să folosească critica mai eficient pentru înlăturarea lipsurilor existente. în ce constă aceas­tă valorificare ? Am conside­rat necesar ca textul, pentru a avea eficienţa scontată, să fie corelat în permanenţă cu realitatea imediată, să fie e­­laborat de către mai mulţi, fără „preţiozităţi“. Transmis direct şi cu talent, mesajul îşi sporeşte valenţele educative“. Şi, spre exemplificare, ni s-a dat textul unui nou program artistic, aflat în pregătire, a­­vând ca temă economisirea de energie electrică şi combusti­bili. Subiectul, după cum spu­nea interlocutoarea, nu este nou. A fost prezent şi în tex­tele anterioare. Noutatea se află însă în alcătuirea unor texte tematice, aceasta în ideea creşterii substanţiale a valorii educative a programe­lor susţinute de brigada ar­tistică. Am reţinut şi faptul că aici se preconizează orga­nizarea unui ciclu de specta­cole tematice, ceea ce înseam­nă materializarea unui dezide­rat mai vechi, — acel al stagiunii artistice permanen­te. Revenind la ideea mai sus­­amintită — aceea a subiectu­lui textului — intenţia facto­rilor educativi este de a ac­centua şi mai mult această problemă pentru că „mai e­­xistă cazuri de risipă“. Este drept, aici s-au realizat cîteva lucruri bune privind econo­­m­is­rea de energie electrică şi combustibili. Totuşi, au mai apărut „fisuri" (neglijenţă în folosirea luminii şi a benzi­nei, consumuri nejustifiate) pe care organizaţia de partid a hotărît să fie date spre... aducere la cunoştinţă, brigă­zii artistice. „Vreau să adaug faptul, ne spunea tovarăşa Maria Voinea, că brigada ar­­tistică îşi are partea ei de contribuţie la realizarea unor economii de energie electrică şi combustibili, ceea ce dove­deşte eficienţa ei educ­tivă", în fază de proiect se află un alt text având ca tem­ă — educaţia sanitară. Nu vor fi ocolite problemele legate de probitatea profesională, dona­rea de singe, criticarea folo­sirii unor leacuri băbeşti etc. Se poate deci observa, că în paralel, prin programele ce vor fi prezentate de brigada artist că pe această temă se încearcă şi educarea ateist­­ştiinţifică a oamenilor. Aşadar o iniţiativă ce me­rită a fi preluată şi generali­zată de instituţiile similare din judeţ, referirea noastră înglobând şi ideea de progra­me tematice, aceasta însem­­nînd o valorificare superioa­ră a potentelor brigăzii artis­tice în procesul de educare socialistă a oamenilor. I. NEGURA Corul sindicatului-învăţămînt din Sfîntu Gheorghe — „Vox humana" — laureat al celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cântarea României", s-a întors recent din Italia cu două importante premii. BARTHA ÁRPÁD Un om a­ ș­acă I Grigi mate gicianul, u tr­uri cu' nostru sa fost sau n ORICARE suşi susţin, foarte bine ce, din pă­­rut şansa urmărim rile, ţ. Ho, TV., radio cartea Vio curînd apă pertă depsi­vă prin ro EDITURA Grigore­­­nea: „Eu ! demonstrez Cu bonomi conformism sa, intransi ne-a demor ga sa biogr­­ofă, că mi este de a )­unul. Dar tea nu iart teligenţi de c­ali în ap­­un­zi în re­devăr pe­­ conştiinţa tru a şi-l i „A fost i îl caracter Rosetti Da poate să calificativ ! Iii românes­că datoreaz bun" paşi gioşi. Moc ţămîntuluh ţei şi­­ tehn au avi şi legătură int mele aceste îndrăznit că". Cartea vi re a fost Grigore Mc reeditare mult mai­­ acei ce vor MENI. în ; al cuvîntuli OMULUI noastră soc Și asta cl argumetăm lenta caraet i-o făcea­sc în „Români 1968. ..En accesibilităţi ră morgă, a­părătoare îi le glaciale ştiinţei, şi c de carne şi şeii şi de r­ ang. MU (Urmare ajutorul con vedere" lichi neri în. Jtrmă a înfiinţăt­ur­­ii-montaj în re participă nerea în fun de fa^caţie, prafev^ie~ce î tre construct« venind în în cerii efortulu tului, în fun tovarăşului N colectivul în asumat răspu cuta partea c­­alică a unei mente, execu nituri similar întreprinderii ca“ din Braşo să din volum titiilor planii­zate în opt iu s-au realizat iar la constri

Next