Cuvîntul Nou, iulie 1980 (Anul 13, nr. 2625-2651)

1980-07-01 / nr. 2625

Prole­tar? din foaie férfie parufi va ! Deplină satisfacţie, unanimă mindrie patriotică Conferirea înaltului Ordin „Karl Marx“ tov­arăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedin­tele Republicii, a constituit pentru oamenii muncii, români şi­ maghiari din judeţul Covasna, asemeni întregului nostru popor un moment de profundă satisfacţie, de înaltă min­drie patriotică. In numeroase telegrame adresate de colec­tive de oameni ai muncii covăsneni, de organizaţii de par­tid şi obşteşti, se exprimă aceste sentimente proprii între­gului nostru popor. Spicuim cîteva fragmente din aceste te­legrame: * „împreună cu întregul nostru p­opor, comuniștii, toți oamenii muncii, români și maghiari din municipiul Sfintu Gheorghe, judeţul Covasna — se arată in telegrama Com­­­­tetului municipal de partid — au primit cu deosebită sa­tisfacţie şi înaltă mindrie patriotică înmînarea de către tovarăşul Erich Ilpnecker a Ordinului ,,Karl Marx“ pentru meritele dumneavoastră deosebite în lupta pentru pace şi solidaritate, pentru înţelegerea intre popoare si dezvoltarea relaţiilor frăţeşti între România socialistă și Republica De­mocrată Germană. (Continuare în Pas 2—3) Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P­.R. şî al Consiliului popular judeţean ANUL XIII, Nr. 2625, MARŢI, 1 IULIE, 1980 4 PAGINI, 30­8 ANI Recoltarea şi insilozarea furajelor — acţiune prioritară în agricultură Putrin afirma că în majo­ritatea unităţilor agricole din judeţ, in această perioadă se acordă o susţinută atenţie e­­xecutării la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de sezon. Astfel, s-a încheiat prima coasă a fura­jelor cultivate, se lucrează din plin la cositul finului, cultu­rile sunt curate, aceasta do­vedind hărnicia şi priceperea lucrătorilor din agricultură, permanenta preocupare a or­ganelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor populare comunale şi a conducerilor unităţilor pentru bunul mers al treburilor din agricultură. Notăm că, pe ansamblu, re­zultatele ar putea fi mult mai bune, dacă în toate unităţile agricole s-ar acţiona într-un spirit de maximă ordine şi disciplină, dacă toate indica­ţiile organelor agricole jude­ţene ar fi fost întocmai res­pectate. De pildă, la Valea Crişului, sîmbătă, mai era de cosit iart­a de pe aproape 3 km de şanţuri. S-au dat in­dicaţii clare ca în cel mai scurt timp toate şanţurile să fie cosite de acei cetăţeni care contractează animale cu sta­tul. Se pare că primăria din Valea Crişului a „uitat" de a­­ceastă indicaţie, atîta timp cit nu toate furajele sunt recol­tate la timp. Dealtfel, nici la C.A.P. lucrurile nu stau mai bine. Trifoiul de pe un teren perfect mecanizabil nu a fost încă recoltat, şi astfel acesta a îmbătrînit, diminuind cali­tatea furajului, ca şi recolta a doua. Totodată, notăm că porumbul pentru boabe nu a fost erbicidat, ca şi calitatea necorespunzătoare a erbicidă­­rii cartofului, la această din urmă cultură manifestîndu-se­­fenomenul de fitotoxicitate care dijmuieşte recolta. Acest lucru dovedeşte că erbicidarea nu s-a făcut în prezenţa spe­cialistului unităţii, aşa cum s-a indicat de către organele agricole judeţene. Tot la C.A.P. Valea Crişului, cu toate că nu era prevăzut în plan, s-a cultivat şi mei­ lucru lăudabil, dacă avem in ve­dere necesitatea cultivării fie­cărei palme de pămînt. Dar această cultură nefiind între­ţinută a fost invadată de bu­ruieni, care acum sunt mai mari de aproape trei ori de­cit... meiul! Toate aceste­ minusuri se datoresc lipsei de răspundere cu care se acţionează în a­­ceastă unitate, care nu are rezultate dintre cele mai bu­ne, ca şi consiliului unic a­­groindustrial, care nu a luat la timp măsurile ce se impun pentru curmarea acestei stări de lucruri, în următoarele zile se im­pune ca în fiecare unitate să se acţioneze intens pentru re­coltarea şi insilozarea tuturor furajelor; recoltarea finului cu plata în natură să se facă numai de către acei cetățeni care contractează animale cu Ing ALEX. ALGASOVSCIN­ (Continuare In pas. 2-3) Oamenii aurului negru. Foto: A BARTN­A Sărbătorirea Zilei cadrelor didactice devenit o frumoasă tradiţie ca sfirşitul fiecărui an şcolar să coincidă şi cu sărbătorirea Zilei cadrelor didactice, a dascălilor ce călăuzesc pa­şii intru cunoaştere­a fie­cărei generaţii aflate la virsta celor mai rodnice a­­cumulări de cunoştinţe. De fiecare dată, Ziua cadrelor didactice ne prilejuieş­te duioase aduceri amin­te despre cei ce ne-au în­văţat şi pe noi să desluşim minunatele taine ale şti­inţei şi culturii, ne-au a­­jutat­­ să devenim oameni din toate punctele de vede­re. Iar faptul că, in fiecare , FLORESCU (Continuare în pag. 2-3) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN COVĂSI Ieri în municipiul Sfintu Gheorghe a avut loc cea de-a doua sesiune din actuala le­gislatură a Consiliului popu­lar judeţean Covasna care a discutat activitatea depusă de consiliile populare pentru rea­lizarea sarcinilor ce le revin din hotărîrile Congresului al XII-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea şi diversifica­rea prestărilor de servicii că­tre populaţie, măsurile ce se impun pentru­­ dezvoltarea şi diversificarea, în continuare, a­­le acestor servicii. Sesiunea, care şi-a desfăşurat lucrările la scurt timp după Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din cooperaţia de con­sum, cooperaţia meşteşugă­rească, cooperaţia agricolă de producţie şi consiliile popu­lare, în lumina indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a dezbătut pe larg modul în care se reali­zează sarcinile în acest do-­ meniu, lipsurile existente şi măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii de prestări de servicii către populaţie. Sesiunea a discutat activita­tea desfăşurată de Comitetul executiv al Consiliului popu­lar judeţean, pentru combate­rea degradării mediului în­conjurător. De asemenea,­ sesiunea a discutat înfiinţarea unor în­­treprinderi economice. Sesiunea a ales preşedintele Tribunalului judeţean Covas­na, judecătorii, procurorul şef al Procuraturii judeţene şi ase­sorii populari. A fost demis jurămîntul de credinţă din partea preşedintelui Tribuna­lului judeţean, a judecători­lor, a procurorului şef al Pro­curaturii judeţene şi a aseso­rilor populari. FILONUL DE AUR AL INIŢIATIVELOR Noi piese la dosarul energiei (V) în cuvîntarea la Consfătui­rea cu activul şi cadrele de bază din cooperaţia de con­sum, cooperaţia meşteşugă­rească, cooperaţia agricolă de producţie şi consiliile popu­lare, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia necesita­tea generalizării punerii în valoare a surselor energetice netradiţionale, o sarcină deo­sebită în acest sens revenind sistemului cooperatist. Am prezentat şi susţinut experien­ţa bună din judeţul nostru in ce priveşte valorificarea e­­nergiei apelor și vîntului, am făcut unele propuneri pentru generalizarea acesteia urmînd I). TOMA (Continuare în Daa 2­3) Minerii Baraoltului au realizat planul cincinal Cu ultimele cantităţi de cărbune extrase duminică — 29 iunie a.c. — oamenii mun­cii de la întreprinderea mi­nieră Căpeni — Baraolt au realizat planul cincinal. Rod al muncii neabătute, al ini­ţiativelor muncitoreşti — rea­lizarea planului cincinal, cu şase luni înainte de termen, dovedeşte, fără putinţă de tă­gadă, hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de la întreprinderea minieră Căpeni — Baraolt, de a da viaţă preţioaselor indicaţii ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a extrage can­tităţi cit mai mari de cărbu­ne, în condiţii de eficienţă sporită. De altfel, trebuie pre­cizat că planul la zi al pro­ducţiei nete este depăşit cu circa 8 la sută, in condiţiile înregistrării unor mari econo­mii de materiale şi energie. Totodată, notăm şi faptul că, în prezent, se află în curs de pregătire deschiderea a două exploatări de subteran, una dintre acestea fiind rodul iniţiativei muncitoreşti, de a exploata toate rezervele, oricît de mici ar fi acestea. Este vorba de o rezervă la Racoşul de Sus care nu era eficientă pentru exploatarea la suprafaţă şi astfel s-a luat hotărîrea deschiderii unei ga­lerii pentru a­ smulge pămîn­­tului cantităţi cit mai mari de cărbune. Nu peste mult timp, aici, la exploatarea „Golf" de la Racoşul de Sus, va începe producţia­ Minerii Baraoltului, după cum ne spunea tovarăşul Ioan Georgescu, secretarul comite­tului de partid, sînt hotărîţi ca şi în continuare să-şi in­tensifice eforturile pentru a extrage cit mai mult cărbu­ne, astfel ca pînă la sfirşitul anului să dea peste plan peste 670.000 tone „aur ne­gru". Acesta este răspunsul comunist al minerilor la gri­ja pe care ne-o poartă parti­dul, personal secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţiri condiţiilor de muncă şi viaţă. In final, menţionăm efor­turile deosebite depuse de oamenii muncii de la această întreprindere de frunte a ju­deţului, care este întreprin­derea minieră Căpeni — Ba­raolt, de a pune, într-un timp scurt, in valoare şi a începe exploatarea unei rezerve de lignit din zona municipiului Sfîntu Gheorghe. Cu acest prilej, minerii Ba­raoltului au adresat o telegra­mă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al partidului, în care se angajează să nu precupeţeas­că nici un efort pentru reali­zarea exemplară a sarcinilor trasate de cel de-al XII-lea Congres al P.C.R. D. TOMA Despre contul curent personal la C.E.C. Primim adesea la redacţie sesizări şi reclamaţii referitoa­re la faptul că cetăţenii sunt nevoiţi să piardă mult timp, ca să-şi achite anumite pres­taţii. Este vorba de abona­mentele la radio, TV­, telefon ş.a., pentru plata cărora stau nu o dată la rînd la poștă, numărul ghișeelor de preluare fiind, deocamdată insuficient. Acest impediment s-ar putea foarte lesne înlătura, dacă s-ar apela la o formă moder­nă, lesnicioasă de achitare a taxelor. Anume, la CONTUL CURENT PERSONAL LA C.E.C. Pentru a informa în deta­liu pe cititorii noștri despre HODIA C. DELIU (Continuare In pag. 2-3)

Next