Cuvîntul Nou, iulie 1980 (Anul 13, nr. 2625-2651)

1980-07-22 / nr. 2643

Proiekt din toate Tar­rfa, ura­ ti va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIII, NR. 2643, MARŢI, 22 IULIE, 1980 4 PAGINI, 30­8 ANI Nu numai realizări globale, ci şi o producţie netă cel puţin la nivelul prevederilor! In cadrul preocupărilor pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe între­gul cincinal, un loc de seamă trebuie ,să-l ocupe, fără îndo­ială, realizarea şi chiar depă­şirea prevederilor la produc­ţia netă, indicator care reflec­tă cel mai real eforturile fă­cute în fiecare întreprindere pentru creşterea eficienţei e­­conomice, contribuţia la crea­rea venitului naţional. Acolo unde s-a înţeles im­portanţa deosebită a sporirii valorii nou create, unde s-a acţionat cu hotărîre şi s-au asigurat din timp cele mai bune condiţii pentru desfăşu­rarea procesului productiv, re­zultatele obţinute sunt pe mă­sura aşteptărilor.­­In prima jumătate a anului, o serie de unităţi economice, din diferi­te ramuri ale industriei — I. M. Căpeni, întreprinderea mecanică, I. T. „Oltul“, în­treprinderea de spirt etc. —• au reuşit să depăşească, unele chiar substanţial, nivelul sar­cinilor de plan stabilite pen­tru producţia netă­. Numai că, din păcate, lucrările nu stau peste tot la fel. Unele între­prinderi, cîteva — I.M.A.S.A., C.P.L. şi I.F.E.T. , cu pon­dere însemnată în producţia industrială a judeţului, au a­cumulat serioase restanţe, fapt ce a făcut ca, pe ansam­blu, valoarea planificată­­ a acestui indicator să nu fie realizată integral. Cum s-a ajuns la această situaţie ? In cele mai multe cazuri, dar mai cu seamă in unităţile industriei construcţii­lor de maşini şi celei de pre­lucrare a lemnului, nerealiza­­rea valorii nou create este o consecinţă directă a faptului că nu s-a acordat atenţia cu­(Continuare în pag .a 4-a) Corespunzînd întru totul nă­zuinţelor fierbinţi ale poporu­lui, hotărîrilor Congresului al IX-lea, amplificate la congre­sele următoare al X-lea, al XI-lea şi al XII-lea, de confe­rinţele naţionale ale partidu­lui, au asigurat înfăptuirea u­­nor transformări cu adevărat grandioase, profund revoluţio­nare, prin creşterea puternică a forţelor de producţie ale ţării, dezvoltarea şi moderni­zarea accelerată a bazei teh­­nico-materiale, lărgirea şi per­fecţionarea democraţiei socia­liste, prin sporirea permanen­tă a venitului naţional şi ri­dicarea pe această bază, a ni­velului de trai material şi spi­ritual al întregului popor. ,,Exprimîndu-vă recunoştinţa fierbinte faţă de eforturile deo­sebite pe care le depuneţi prin munca dumneavoastră de zi cu zi, pentru întărirea prieteniei, colaborării şi păcii între toate popoarele lumii, pentru dez­voltare armonioasă şi intr-un înalt ritm a României socia­liste, vă asigurăm, mult sti­mate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că organizaţia oră­şenească de partid toţi oame­nii muncii, vor acţiona cu toată răspunderea şi hotărîrea pentru transpunerea în fapte a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru asigurarea înfăptuirii (Continuare îni pag 2—3) Toată atenţia recoltării loturilor sed­incere In cadrul acţiunilor prevă­zute în programul judeţean de îmbunătăţire a pajiştilor, lu­crările de supraînsămînţare şi de înfiinţare de pajişti artifi­ciale care asigură o producţie intensivă de peste 50 tone masă verde la hectar , sunt strîns legate de asigurarea se­minţei de graminee şi legumi­noase perene. Aşa se face că în funcţie de ecotipul pajiştii specialiştii noştri, împreună cu cercetăto­rii ştiinţifici, au stabilit cele mai bune amestecuri de gra­minee şi leguminoase perene pentru pajiştile care vor intra în „amenajarea complexă“. Pentru a se asigura produ­cerea de sămînţă, întreprinde­rea judeţeană de îmbunătăţire a pajiştilor a organizat şi ex­tins în mod corespunzător pro­ducerea de sămînţă cu o va­loare biologică superioară la principalele specii : golomăţ, timoftică, păiuş raigras peren şi trifoi alb pe o suprafaţă de peste 250 hectare. Ca urmare a respectării tehnologiilor, lo­turile semincere prezintă pro- ALEX. ALGASOVSCHI (Continuare In one 2-3) . Un grup de 86 de coo­peratoare de la „Arta Co­­vasnei“ din întorsura Bu­zăului , fruntaşi în mun­că, membri ai formaţiilor artistice evidenţiate în fes­tivalul naţional „Curatarea României“, membri ai con­siliilor de conducere ale secţiilor teritoriale ş.a. au plecat recent într-o excur­sie în Bucureşti, ca răsplată pentru ocuparea locului I pe ţară în între­cerea socialistă pe anul 1979, din cadrul U.C.E.C. O.M. Programul foarte bo­gat include, printre altele, vizitarea Muzeului de isto­rie a P.C.R., a expoziţiei permanente de artă popu­lară şi meşteşuguri artistice din cadrul Complexului ex­­poziţional din Piaţa Scîn­­teii, participarea la diferite spectacole, precum şi la o emisiune TV realizată în cadrul bine cunoscutei ru­brici „Mozaic cultural-ar­tistic şi sportiv“. (Continuare in pag 2­3) Exploatarea, „aurului ver­de“ la Comandau. f­oto : A. BARIJA ATITUDINI Şcoala generală nr. 1, gră­diniţele nr. 1 şi 7 din Sfintu Gheorghe Grădiniţa nr. 1 Tîrgu Secuiesc, Grădiniţa nr. 1 Baraolt, Creşa săptămînală nr. 2 Tîrgu Secuiesc, sediul Cooperativei meşteşugăreşti „Hărnicia“, un traseu care ar predispune pe cititor să crea­dă că e vorba de vreun raid prin unităţile şcolare (singu­rul semn de întrebare rămî­­nînd — ce caută cooperativa, în această înşiruire). Un raid a fost, într-adevăr, numai că nu l-am făcut noi. Unităţile amintite au fost ţinta unor răufăcători, pe nume Krafft András, de 25 de ani din Odor­hei­u Secuiesc şi Popiş­­teanu Dumitru, de 21 de ani de loc din Jariştea (judeţul­­Vrancea). S-au întîlnit oare­cum la mijlocul distanţei din­tre localităţile de domiciliu, mai precis la Braşov, unde erau amîndoi încadraţi în a­­ceeaşi întreprindere. Un cu­noscut proverb spune că „cine se aseamănă se adună“ şi cei doi s-au adunat, s-au împrie­tenit, pentru că aveau o pun­te comună, nu le plăcea să muncească, în schimb ar fi vrut să trăiască foarte uşor, în îndestulare. Nu ştim a cui a fost ideea, cert este că A.K. îşi părăseşte locul de muncă ducînd un trai parazi­tar, iar, după o vreme, îi ur­mează exemplul şi amicul său. Le trebuiau însă bani, drept care se hotărăsc să ne „vizi­teze“ judeţul, cu intenţia ex­presă de a se pricopsi... Utilaţi cu cele necesare (bormaşină, leviere, chei spe­­racluri etc.), îşi încep activi­tatea infracţională vizînd cu predilecţie unităţile şcolare. Că se pregătiseră bine în vederea „loviturilor“ pe care aveau să le dea o dovedeşte şi modul în care acţionau K.A. „veteranul“ acestei „coo­perative" sui-generis (avea, de fapt, dreptul de a conduce fiind „şcolit“ adică avînd... antecedente penale) a impus „predocumentarea“ la fața lo­cului, ceea ce se şi făcea. Se studiau posibilităţile de acces în clădire, apoi se întocmea planul de acţiune care era aplicat, cu predilecţie, noap­tea. CONSTANTIN NITU (Continuare In pag. 2-3} ^ PERIPLU INFRACȚIONAL DE LA POPOR SPRE CEL MAI ALES FII­ AL SĂU C­a un imens torent de cele mai nobile şi alese sentimen­te, continuă să se reverse mesajele, scrisorile şi telegramele adresate din toate colturile ţării pe adresa Comitetului Cen­tral al partidului, a secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, exponentul tuturor speranţelor şi năzuinţelor de mai bine ale întregului popor, cu prilejul împlinirii a 15 ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R., Prag de istorie în istoria milenară a meleagurilor noastre. Ex­primînd încrederea, preţuirea, dragostea şi recunoştinţa pentru tot ce — din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu — poporul a înfăptuit în a­­ceastă epocă de aur şi lumină, sute de colective de oameni ai muncii, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, români, ma­ghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi se angajează totodată, urmînd pilda de­ neobosită activitate a primului ctitor al României socialiste, să nu precupeţim nici un efort pentru continua prosperitate şi înflorire a patriei. fîKÎS'. __________ BIBLIOTECĂ JUDEȚEANĂ — GOVASovA - SF. GHEC QHC - TijJemin 1T3 00 După 40 de ani Emoţii, emoţii şi iar e­­moţii. în curtea Liceului de matem­atică-fizică din municipiul Sfîntu Gheor­­ghe, grupuri de „elevi“ cu timplele albe discută, dis­cută aprins, dar nu despre examene, rezultate — cum s-ar crede — ci... rememo­rează anii de şcoală pe­trecuţi aici. ... De la absolvirea liceu­lui au trecuit 40 de ani. A­­cum ei se întîlnesc din nou în clasa unde au ter­minat ultimul an de liceu, unde au visat şi muncit pentru a-şi face un drum în viaţă. La chemarea pro­fesorilor organizatori ai în­­tîlnirii, Farkas József şi Gocz József, au răspuns „prezent“ 16 din cei 26 de elevi de altădată. Unii din ei mai au cîţiva ani pînă la pensie, alţii sunt deja pensionari... Moment solemn: se in­tră în sala de clasă pe ca­re acum 40 de ani au pără­sit-o. Ora de dirigenţie în­cepe cu profesorul Răcz Gábor, fost director al li­ceului, care este însoţit de profesorul Harko József (ambii pensionari). După citirea catalogului din a­­nul şcolar... 1939—1940, foş­tii elevi îşi deapănă amin­tirile... Primul ia cuvîntul prof. univ. dr. docent Sza­bó Árpád, actualmente pensionar, cercetător în do­meniul chimiei, autor al mai multor lucrări de spe­cialitate, apreciate în ţară şi peste hotare. O parte din publicaţiile sale, le-a donat liceului, care i-a des­chis pasiunea pentru ştiin­ţă, îşi deapănă apoi amin­tirile de pe băncile liceului GH. BRIOTA (Continuare in pag. 2-3)

Next