Cuvîntul Nou, iulie 1980 (Anul 13, nr. 2625-2651)
1980-07-22 / nr. 2643
Proiekt din toate Tarrfa, ura ti va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIII, NR. 2643, MARŢI, 22 IULIE, 1980 4 PAGINI, 308 ANI Nu numai realizări globale, ci şi o producţie netă cel puţin la nivelul prevederilor! In cadrul preocupărilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, un loc de seamă trebuie ,să-l ocupe, fără îndoială, realizarea şi chiar depăşirea prevederilor la producţia netă, indicator care reflectă cel mai real eforturile făcute în fiecare întreprindere pentru creşterea eficienţei economice, contribuţia la crearea venitului naţional. Acolo unde s-a înţeles importanţa deosebită a sporirii valorii nou create, unde s-a acţionat cu hotărîre şi s-au asigurat din timp cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea procesului productiv, rezultatele obţinute sunt pe măsura aşteptărilor.In prima jumătate a anului, o serie de unităţi economice, din diferite ramuri ale industriei — I. M. Căpeni, întreprinderea mecanică, I. T. „Oltul“, întreprinderea de spirt etc. —• au reuşit să depăşească, unele chiar substanţial, nivelul sarcinilor de plan stabilite pentru producţia netă. Numai că, din păcate, lucrările nu stau peste tot la fel. Unele întreprinderi, cîteva — I.M.A.S.A., C.P.L. şi I.F.E.T. , cu pondere însemnată în producţia industrială a judeţului, au acumulat serioase restanţe, fapt ce a făcut ca, pe ansamblu, valoarea planificată a acestui indicator să nu fie realizată integral. Cum s-a ajuns la această situaţie ? In cele mai multe cazuri, dar mai cu seamă in unităţile industriei construcţiilor de maşini şi celei de prelucrare a lemnului, nerealizarea valorii nou create este o consecinţă directă a faptului că nu s-a acordat atenţia cu(Continuare în pag .a 4-a) Corespunzînd întru totul năzuinţelor fierbinţi ale poporului, hotărîrilor Congresului al IX-lea, amplificate la congresele următoare al X-lea, al XI-lea şi al XII-lea, de conferinţele naţionale ale partidului, au asigurat înfăptuirea unor transformări cu adevărat grandioase, profund revoluţionare, prin creşterea puternică a forţelor de producţie ale ţării, dezvoltarea şi modernizarea accelerată a bazei tehnico-materiale, lărgirea şi perfecţionarea democraţiei socialiste, prin sporirea permanentă a venitului naţional şi ridicarea pe această bază, a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. ,,Exprimîndu-vă recunoştinţa fierbinte faţă de eforturile deosebite pe care le depuneţi prin munca dumneavoastră de zi cu zi, pentru întărirea prieteniei, colaborării şi păcii între toate popoarele lumii, pentru dezvoltare armonioasă şi intr-un înalt ritm a României socialiste, vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că organizaţia orăşenească de partid toţi oamenii muncii, vor acţiona cu toată răspunderea şi hotărîrea pentru transpunerea în fapte a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru asigurarea înfăptuirii (Continuare îni pag 2—3) Toată atenţia recoltării loturilor sedincere In cadrul acţiunilor prevăzute în programul judeţean de îmbunătăţire a pajiştilor, lucrările de supraînsămînţare şi de înfiinţare de pajişti artificiale care asigură o producţie intensivă de peste 50 tone masă verde la hectar , sunt strîns legate de asigurarea seminţei de graminee şi leguminoase perene. Aşa se face că în funcţie de ecotipul pajiştii specialiştii noştri, împreună cu cercetătorii ştiinţifici, au stabilit cele mai bune amestecuri de graminee şi leguminoase perene pentru pajiştile care vor intra în „amenajarea complexă“. Pentru a se asigura producerea de sămînţă, întreprinderea judeţeană de îmbunătăţire a pajiştilor a organizat şi extins în mod corespunzător producerea de sămînţă cu o valoare biologică superioară la principalele specii : golomăţ, timoftică, păiuş raigras peren şi trifoi alb pe o suprafaţă de peste 250 hectare. Ca urmare a respectării tehnologiilor, loturile semincere prezintă pro- ALEX. ALGASOVSCHI (Continuare In one 2-3) . Un grup de 86 de cooperatoare de la „Arta Covasnei“ din întorsura Buzăului , fruntaşi în muncă, membri ai formaţiilor artistice evidenţiate în festivalul naţional „Curatarea României“, membri ai consiliilor de conducere ale secţiilor teritoriale ş.a. au plecat recent într-o excursie în Bucureşti, ca răsplată pentru ocuparea locului I pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1979, din cadrul U.C.E.C. O.M. Programul foarte bogat include, printre altele, vizitarea Muzeului de istorie a P.C.R., a expoziţiei permanente de artă populară şi meşteşuguri artistice din cadrul Complexului expoziţional din Piaţa Scînteii, participarea la diferite spectacole, precum şi la o emisiune TV realizată în cadrul bine cunoscutei rubrici „Mozaic cultural-artistic şi sportiv“. (Continuare in pag 23) Exploatarea, „aurului verde“ la Comandau. foto : A. BARIJA ATITUDINI Şcoala generală nr. 1, grădiniţele nr. 1 şi 7 din Sfintu Gheorghe Grădiniţa nr. 1 Tîrgu Secuiesc, Grădiniţa nr. 1 Baraolt, Creşa săptămînală nr. 2 Tîrgu Secuiesc, sediul Cooperativei meşteşugăreşti „Hărnicia“, un traseu care ar predispune pe cititor să creadă că e vorba de vreun raid prin unităţile şcolare (singurul semn de întrebare rămînînd — ce caută cooperativa, în această înşiruire). Un raid a fost, într-adevăr, numai că nu l-am făcut noi. Unităţile amintite au fost ţinta unor răufăcători, pe nume Krafft András, de 25 de ani din Odorheiu Secuiesc şi Popişteanu Dumitru, de 21 de ani de loc din Jariştea (judeţulVrancea). S-au întîlnit oarecum la mijlocul distanţei dintre localităţile de domiciliu, mai precis la Braşov, unde erau amîndoi încadraţi în aceeaşi întreprindere. Un cunoscut proverb spune că „cine se aseamănă se adună“ şi cei doi s-au adunat, s-au împrietenit, pentru că aveau o punte comună, nu le plăcea să muncească, în schimb ar fi vrut să trăiască foarte uşor, în îndestulare. Nu ştim a cui a fost ideea, cert este că A.K. îşi părăseşte locul de muncă ducînd un trai parazitar, iar, după o vreme, îi urmează exemplul şi amicul său. Le trebuiau însă bani, drept care se hotărăsc să ne „viziteze“ judeţul, cu intenţia expresă de a se pricopsi... Utilaţi cu cele necesare (bormaşină, leviere, chei speracluri etc.), îşi încep activitatea infracţională vizînd cu predilecţie unităţile şcolare. Că se pregătiseră bine în vederea „loviturilor“ pe care aveau să le dea o dovedeşte şi modul în care acţionau K.A. „veteranul“ acestei „cooperative" sui-generis (avea, de fapt, dreptul de a conduce fiind „şcolit“ adică avînd... antecedente penale) a impus „predocumentarea“ la fața locului, ceea ce se şi făcea. Se studiau posibilităţile de acces în clădire, apoi se întocmea planul de acţiune care era aplicat, cu predilecţie, noaptea. CONSTANTIN NITU (Continuare In pag. 2-3} ^ PERIPLU INFRACȚIONAL DE LA POPOR SPRE CEL MAI ALES FII AL SĂU Ca un imens torent de cele mai nobile şi alese sentimente, continuă să se reverse mesajele, scrisorile şi telegramele adresate din toate colturile ţării pe adresa Comitetului Central al partidului, a secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, exponentul tuturor speranţelor şi năzuinţelor de mai bine ale întregului popor, cu prilejul împlinirii a 15 ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R., Prag de istorie în istoria milenară a meleagurilor noastre. Exprimînd încrederea, preţuirea, dragostea şi recunoştinţa pentru tot ce — din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu — poporul a înfăptuit în această epocă de aur şi lumină, sute de colective de oameni ai muncii, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, români, maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi se angajează totodată, urmînd pilda de neobosită activitate a primului ctitor al României socialiste, să nu precupeţim nici un efort pentru continua prosperitate şi înflorire a patriei. fîKÎS'. __________ BIBLIOTECĂ JUDEȚEANĂ — GOVASovA - SF. GHEC QHC - TijJemin 1T3 00 După 40 de ani Emoţii, emoţii şi iar emoţii. în curtea Liceului de matematică-fizică din municipiul Sfîntu Gheorghe, grupuri de „elevi“ cu timplele albe discută, discută aprins, dar nu despre examene, rezultate — cum s-ar crede — ci... rememorează anii de şcoală petrecuţi aici. ... De la absolvirea liceului au trecuit 40 de ani. Acum ei se întîlnesc din nou în clasa unde au terminat ultimul an de liceu, unde au visat şi muncit pentru a-şi face un drum în viaţă. La chemarea profesorilor organizatori ai întîlnirii, Farkas József şi Gocz József, au răspuns „prezent“ 16 din cei 26 de elevi de altădată. Unii din ei mai au cîţiva ani pînă la pensie, alţii sunt deja pensionari... Moment solemn: se intră în sala de clasă pe care acum 40 de ani au părăsit-o. Ora de dirigenţie începe cu profesorul Răcz Gábor, fost director al liceului, care este însoţit de profesorul Harko József (ambii pensionari). După citirea catalogului din anul şcolar... 1939—1940, foştii elevi îşi deapănă amintirile... Primul ia cuvîntul prof. univ. dr. docent Szabó Árpád, actualmente pensionar, cercetător în domeniul chimiei, autor al mai multor lucrări de specialitate, apreciate în ţară şi peste hotare. O parte din publicaţiile sale, le-a donat liceului, care i-a deschis pasiunea pentru ştiinţă, îşi deapănă apoi amintirile de pe băncile liceului GH. BRIOTA (Continuare in pag. 2-3)