Cuvîntul Nou, noiembrie 1980 (Anul 13, nr. 2731-2755)

1980-11-01 / nr. 2731

D eloc din comuna Sita Buzăului, Ion Cristea nu este unul dintre acei oameni căruia vîrsta îi dă dreptul să dea sfat înţelept şi judecată dreaptă, neavînd integritatea morală s-o facă, aceasta fiindu-i ştirbită de... alcool. Lui I.C. îi place să bea cu nemiluita, cum zicea cineva din comună, mai în glumă, mai in serios, 24 de ore din tot atîtea. De-aici o întreagăpoveste cu scene penibile şi... arhicunoscute din care afli că locuinţa lui de peste zi este bodega, unde îşi toacă toată pensia împreună cu alţi cheflii, căsadevărata casă este pentru el un loc de gîlceavă, de scandal. Totuşi, cei de-acasă îi suportă toanele, îl acceptă aşa cum este poate şi din acel respect dintotdeauna al copilului faţă de părinţi; vecinii îi mai zic cîte o vorbă, două „PĂRINŢI ŞI COPII“ de la obraz, atunci cînd întinde coarda mai mult decît de obicei. Şi el ştie aceste lucruri. Şi mai ştie că fără nevasta sa, fără băiat şi noră, nu ar avea parte de o gospodărie îngrijită, frumoasă. Deunăzi, I.C. a întrecut însă măsura, a făcut-o, cum se spune, de oaie. Nu-i vorba de scandal, de vreo bătaie. Nu. A căzut, pur şi simplu a căzut, aşa i se întîmplă de regulă omului beat, şi neavînd cum să se justifice în faţa oamenilor, că, de, ruşinea îl prinsese foarte, a zis tuturor că băiatul său l-a bătut. Şi ca să fie treaba oblu făcută s-a dus aşa, plin de sînge pe faţă, la consiliul popular comunal şi I. NEGURĂ (Continuare in pag. 2-3) Proteteri din font. TeriinguraTtve * Organ a! Comitetului județean Covasna al PSD.R. și al Consiliului popular județean., ANUL XIII, Nr. 2731, STMBATA, 1 NOIEMBRIE, 1980 4 PAGINI, 30 BANI Consfătuire de lucru la C.C. al P.C. cu activul din domeniul geologiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. în zilele de 30 şi 31 octombrie. Organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate în această perioadă de încheiere a unui cincinal şi începere a altuia, exprimă grija şi atenţia deosebite pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare însemnătate a economiei noastre naţionale. S-au examinat stadiul realizării planului de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981 — 1985 şi, in perspectivă, pînă în anul 2000, înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate, în cadrul unei expoziţii, cuprinzînd numeroase grafice şi exponate ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi punerea în valoare de surse de hidrocarburi şi minereuri utile, proiectul programului de cercetare geologică pe anii 1981 — 1985, precum şi programul privind creşterea producţiei de cărbune cocsificabil în cincina(Continuare în pag. a 4-a) VALORIFICĂM LA COIL SUPERIOARE PRODUSELE PĂDURII Aşa cum a subliniat in repetate rînduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, între priorităţile ultimului trimestru din ultimul an al acestui cincinal se înscrie realizarea integrală, în condiţii de eficienţă sporită a planului de export, componentă fundamentală a activităţii economice, a noului mecanism economico - financiar. Este imperios necesar acest lucru în scopul asigurării echilibrului balanţei de plăţi, întrucît, este clar pentru fiecare că nu se poate vorbi de activităţi eficiente în materie de comerţ exterior, atîta vreme cît volumul importurilor este mai mare decît cel al produselor exportate. Aşa cum s-a mai arătat în cadrul acestei rubrici, dacă unele unităţi şi-au realizat ritmic şi cu rezultate economice bune planul de export, mai sunt încă unele care trebuie să depună eforturi serioase pentru ca în intervalul scurt de timp care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, să lichideze restanţele şi să-şi îndeplinească planul la toate sortimentele. Dintre unităţile care au de lichidat asemenea restanţe se numără şi Inspectoratul silvic judeţean şi despre măsurile care se întreprind pentru recuperarea restanţelor, discutăm cu tovarăşul ing. Árpád Sárkány, inspector-şef. — In unităţile noastre, activitatea de comerţ exterior se împleteşte strîns cu preocuparea permanentă pentru valorificarea superioară a tuturor produselor pădurii, inclusiv a celor care la prima vedere par lipsite de orice valoare economică. Exportăm fructe de pădure şi ciuperci comestibile, foarte apreciate pe piaţa externă. Nu se ştie însă — sau, în orice caz se ştie mai puţin că — prin valorificarea superioară a unor produse auxiliare — conuri de brad, cupe de fir de fag, realizăm produse ornamentale solicitate din plin de cumpărătorii externi. — Mai concret ? - La Centrul de prelucrare a fructelor de pădure din Tir- GHEORGHE POFIJA (Continuare in pac 2—3) Realizarea integrală.•,a- * - ' V m simi sarcină prioritară în acest trimestru OPINII Factorul timp, în contextul noului mecanism economico-financiar In analiza eficienţei investiţiilor, factorul timp constituie unul din factorii principali de care trebuie să se ţină seama atît în procesul de pregătire, cît şi al realizării deciziei, pentru a se asigura un nivel de eficienţă ridicat pentru obiectivele ce urmează să fie date în funcţiune. Noul mecanism economico-financiar cere o conducere prin costuri şi eficienţă, deci o gîndire calitativă. Iar necesitatea restituirii alerte a fondurilor avansate de societate, în timp util, impune ca circuitul să se încheie, de fiecare dată, cît mai complet şi cît mai rapid. Noul mecanism economico-financiar, care trebuie să realizeze o deschidere nouă spre toate aspectele economice ale activităţii noastre, se constituie într-o mutaţie structurală calitativă în concepţia tuturor factorilor antrenaţi în procesul economic: muncitori, tehnicieni, ingineri, factori de decizie. Totul trebuie privit prin prisma exigenţelor reducerii şi economisirii muncii sociale. Din punctul de vedere al factorului timp, trebuie ca latura calitativă a dezvoltării economice să fie permanent ţinută sub observaţie critică, pentru luarea din timp a tuturor măsurilor de perfecţionare şi îmbunătăţire a activităţii. În amplificarea influenţei factorului timp, o importanţă deosebită o au cuceririle revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu mutaţiile spectaculoase pe care le-au generat atît în structura fondurilor fixe, cît şi asupra productivităţii muncii. Avem nevoie mai mult ca oricine de soluţi tehnice şi tehnologice, pentru tot ceea ce cere noul mecanism economico-financiar, întrebarea cît din volumul economiilor realizate se datoreşte soluţiilor tehnice şi tehnologice noi? - trebuie să primească răspunsuri concrete în fiecare întreprindere, în funcţie de specificul activităţii ei. Pentru că imperativul major al sporirii eficienţei economice a investiţiilor - preocupare majoră în contextul noului mecanism economico-financiar — implică adoptarea de strategii care să asigure, prin introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, reducerea consumurilor şi îm- Ing. MIHAI COVACIU (Continuare in pag. 2-3) GM_________ BIBLIOTECĂ JUDEJEA. A - I JVASÎ.Â - SF. GHIOT.O Tfol-r'.n 1 T CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D E C RE T privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată la extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Personalul muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia fizică planificată la extracţia de ţiţei, cărbune, minereuri neferoase şi alte materii prime, contribuind, pe această cale, la asigurarea nevoilor de materii prime ale economiei naţionale şi la reducerea importurilor, beneficiază de premii speciale pentru fiecare tonă sau, după caz, altă unitate fizică de produs, obţinut peste plan. ART. 2. - Produsele şi cuantumul premiilor speciale pe unitate de produs se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, in limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obţinute peste plan. ART. 3. - Premiile cuvenite, potrivit prevederilor prezentului decret, se acordă anual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor, celuilalt personal muncitor din unităţile de producţie care contribuie efectiv la depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică. NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Continuare în pag. a 4-a) Să ne umplem cu chibzuinţă sacoşele Recent am fost prin mai multe unităţi comerciale alimentare din municipiul Sfîntu Gheorghe, constatînd că exstă stocuri suficiente de mărfuri, pentru asigurarea unei aprovizionări normale cu produsele solicitate de cumpărători. Avem deci tot temeiul să afirmăm că nu există nici al motiv, de a cumpăra un anumit produs în cantităţi suplimentare, pentru că, evident, stocarea produselor de către cumpărători poate crea perturbaţii in reţeaua comercială. Ce rost are să cumperi mai mult decît ai nevoie ? O întrebare firească pe care și-o pun un mare număr de cumpărători. Că mai există „cumpărători de profesie", „strîngători de ocazie", e drept, pe care obștea îi privește cu firească dezaprobare, atribuindu-le asemenea apelative. E drept, unii s-au năpustit asupra magazinelor cumpărînd cu toptanul fel de fel de produse. In ce scop ? Am avut prilejul să consemnăm cîteva opinii ale cetăţenilor, precumşi ale lucrătorilor din comerţ care se confruntă dealtfel cu realităţile întîlnite. lată, de pildă, ce spunea muncitorul \osife Toderică de la I.M.A.S.A. Sfintu Gheorghe, pe care l-am întîlnit în incinta unei autoserviri. „Rafturile sînt pline de mărfuri. Nu este cazul să ne facem griji. Dar, desigur este suficient ca numai doi, trei inşi să-şi umple cu vîrf şi îndesat coşniţele, pot provoca panică în rîndul cetăţenilor. Aceştia nu se gîndesc oare că alţi semeni de-ai lor vor avea greutăţi la cumpărături ? Azi îmi trebuie mie ceva, mîine altuia şi dacă ne încărcăm peste măsură sacoşele şi cu ce ne trebuie şi cu ce nu ne trebuie, altul ce face mîine ? Trebue să-nţelegem toţi aceste lucruri, iar pentru cei ce nu vor să înţeleagă să găsim mijloacele necesare ca să-i facem să înţeleagă". Intrăm în autoservirea nr. 25 din strada Şcolii. — Aveţi zahăr, îl întrebăm pe tovarăşul Adrian Diosegyi, unul dintre responsabilii unităţii. — Da, dar stocurile se epuizează rapid. — Cît vindeţi pe zi ? DOREL ANDRAŞ (Continuare în pag. 2-3)