Cuvîntul Nou, aprilie 1981 (Anul 14, nr. 2858-2883)
1981-04-01 / nr. 2858
ÎN CONSILIUL AGROINDUSTRIAL BOROŞNEU MARE: Pe prim-plan , atingerea ritmului planificat la semănat, In condiţii de cea mai bună calitate în Unităţile din cadrul Consiliului agroindustrial Boroşneu Mare procentual, suprafaţa însămînţată, pînă în prezent, este mai mică decit în alte unităţi. Dealtfel,, într-o cooperativă agricolă de producţie, şi anume la Aninoasa, pînă luni seara, nu începuse semănatul. Avînd în vedere această situaţie in cursul după-amiezii de luni am întreprins un raid prin aceste unităţi, eu care prilej am urmărit măsurile ce se întreprind pentru atingerea ritmului de lucru planificat, precum şi modul în care se respectă indicaţiile organelor agricole judeţene privind executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. De la bun început, precizăm că în aceste unităţi majoritatea suprafeţelor agricole prezintă un mare grad de umiditate în cazul în care s-ar intra cu tractoarele pe aceste terenuri, lucrările ar fi de calitate scăzută, solul ar fi tasat, neputîndu-se asigura nici densitatea prevăzută. Cum se procedează, în acest consiliu, în amintita situaţie ? Răspunsul ni l-a dat tovarăşul David Zsigmond, preşedintele Consiliului unic agroindustrial Boroşneu Mare, pe care l-am întîlnit La C.A.P. Reci. — Zilnic, în fiecare unitate specialiştii stabilesc suprafeţele pe care se poate lucra în cele mai bune condiţii. De pildă, luni, s-a lucrat la Reci la semănatul orzoaicei, cu două maşini, începîndu-se şi plantatul cartofilor. La Boroşneu Mare, Tufalău şi Reci s-au plantat cartofi cu trei maşini, la Zagon s-a lucrat la însămînţarea sfeclei de zahăr şi macului, iar la Păpăuţi s-a declanşat semănatul sfeclei de zahăr. — Ce măsuri aţi întreprins în vederea măririi ritmului de lucru? — Aşa cum ni s-a indicat de către organele agricole şi dealtfel cum este normal, toţi mecanizatorii lucrează în schimburi prelungite, în cursul zilei, la pregătirea terenului, sub supravegherea şefilor de secţii şi a specialiştilor, lucrează elevii mecanizatori care fac practica în unităţile noastre în cursul D. TOMA (Continuare in pag 2—3) LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI PE COORDONATELE DEZVOLTĂRII SOCIALISTE Istoria care se scrie sub ochii noştri... Oamenii Hăghigului îţi vorbesc despre locul lor de baştină cu veneraţie, cu un anume patos- dar deloc ostentativ, îl iubesc şi toţi o spun fără modestie că „Hăghigul este loc de poveste, cu frumuseţi şi oameni dintr-o bucată cum rar găseşti", parafrazînd o mai veche şi sentimentală descriere făcută de un bun învăţător- Marin, acestei aşezări de la -,capătul podului“. Şi am greşi dacă nu i-am da crezare, căci puţini sînt cei care au „divorţat" de comună, preferind oraşul. Majoritatea au rămas „acasă" chiar şi cei care lucrează la întreprinderi din Braşov. Sfîntu Gheorghe sau Feldioara au optat pentru soluţia mai anevoioasă — naveta, numai ca să ajute în timpul lor liberla muncile agricole. Primarul comunei Hăghig avea toate motivele să se laude cînd zicea că" -.anul trecut toată suflarea comunei a participat la lucru pe cîmp". Găsesc în aceasta nu numai un însemn al dragostei pentru locul na- IOAN NEGULICI (Continuare in pag 2 3) Proletati din fopte tarite,unilive ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. ?i al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, Nr. 2858, MIERCURI, 1 APRILIE, 1981 4 PAGINI, 30 BANI luna cârţii in întreprinderi şi institut» Ediţia din acest an a tradiţionalei manifestări culturaleducative „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii", a cărei inaugurare are loc astăzi, 1 aprilie, se desfăşoară sub însemnul aniversării a 60 de ani de la crearea P.C .. Manifestarea înscrisă în cadrul Festivalului naţional ,Cîntarea României" este structurată în trei decade dedicate cărţii social-politice (1—10 aprilie), tehnico-ştiinţifice (11—20 aprilie) şi, respectiv " -Injustice (21—30 aprilie,), pe parcursul cărora vor avea loc întîlniri ale cititorilor cu autori şi redactori de carte, expoziţii, acţiuni de difuzare a cărţii la locul de muncă dezbateri pe marginea unor serii şi colecţii de carte ştiinţifică şi tehnică. In judeţ, deschiderea acestei prestigioase manifestări cultural-educative are loc astăzi, la Librăria nr. 2 din Sfîntu Gheorghe- Din bogatul program al primei decade spicuim întîlnirea cititorilor din Tîrgu Secuiesc cu scriitorii Domokos Géza, Kányádi Sándor, Schmidt Elena- Gelu Păteanu, Bodor Pál ș.a., în cadrul zilei editurii „Kriterion" (3 aprilie). INFORMAŢII . Aflăm de la Inspectoratul judeţean şcolar, că în perioada 12-19 aprilie, la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc vor avea loc cursurile de pregătire, etapa a II-a, pentru definitivat şi gradul I, sesiunea 1981, pentru învăţători şi educatoare de la secţia maghiară. Cursul de reciclare, etapa a II-a, pentru învăţători şi educatoare de la secţia maghiară va avea loc, tot aici, în perioada 13—26 iulie a.c. . La Conservatorul de muzică „Gheorghe Dima"din Cluj-Napoca, se va ţine, etapa a II-a, în perioada 17—31 iulie, pentru perfecţionarepregătire pentru definitivat şi gradul II. Etapa a II-a a cursurilor de perfecţionare, pregătire pentru definitivat şi gradul II, se va ţine între 20—31 iulie la Universitatea „Babeş- Bolyai" din Cluj-Napoca. La pregătirea pentru definitivat vor participa şi candidaţii care din motive obiective nu au (Continuare in pag. a 4-a) Comuniştii - promotorii progresului tehnic Născută din înalta preocupare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru repartizarea echilibrată, judicioasă a obiectivelor economice în teritoriu, pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor ţării, întreprinderea de maşini-agregat şi subansamble auto a devenit în scurt timp una din unităţile importante ale industriei constructoare de maşini, aici producîndu-se un mare număr de agregate, scule de filetat, dispozitive şi subansamble auto necesare echipării autocamioanelor şi tractoarelor româneşti. Cu aceeaşi părintească grijă tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat şi se interesează necontenit de bunul mers al întreprinderii, de modul în care tînărul ei colectiv se maturizează în clocotul muncii de fiecare zi pentru realizarea sarcinilor de plan. Din urmă cu aproape un an, mai precis In ziua de 19 aprilie 1980 secretarul general al partidului ne-a vizitat întreprinderea, ne-a apreciat realizările şi ne-a dat indicaţii preţioase pentru activitatea de viitor — spune tovarăşa Rodica Suciu, secretar- adjunct al comitetului de partid al I.M.A.S.A. Atunci, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a încredinţat sarcina de a realiza noi tipuri de cutii de viteze şi, în special, cutii de viteze pentru autocamioane de mare tonaj. Pentru traducerea în viaţă a acestei sarcini colectivul de conducere, sub îndrumarea şi controlul comitetului de partid, a elaborat un program de măsuri cu sarcini şi termene precise, a cărui realizare a fost urmărită cu multă răspundere. Rezultatul? In momentul de faţă ne aflăm în faza de omologare a cutiilor de viteze pentru autocamioanele mari. — Realizarea unui produs nou comportă, desigur, o seamă de dificultăţi, de probleme ce se cer operativ şi competent rezolvate. Totuşi, un an de zile nu este mult pentru asimilarea unui produs care nu reprezenta o noutate absolută pentru colectivul IM A. S.A. ? — Dacă totul ar fi depins de noi, de forţa şi priceperea colectivului nostru, termenul ar fi fost mult mai scurt. Suntem condiţionaţi însă de colaborarea cu parteneri interni şi de aprovizionarea nu anumite materii prime ce ne vin din import. Ei bine pe această filieră — minister-centrală — colaboratori interni — colaboratori externi — apar ştrangulări care determină intîrzieri în asimilarea produselor noi. Acum câteva zile, conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dovedind încă o dată grija ce ne-o poartă, ne-a încredinţat sarcina unei noi diversificări a producţiei prin asimilarea a noi tipuri de cutii de viteze. Pentru a răspunde cu cinste sarcinii încredinţate în primele zile ale lunii aprilie va avea loc o plenară lărgită a comitetului de partid la care — în afară de membrii comitetului — vor participa toţi secretarii organizaţiilor de bază, inginerii şefi, şefii de secţii, de servicii şi compartimente. împreună vom căuta şi vom stabili măsurile ce se impun pentru ca noile sarcini GHEORGHE POPIŢA (Continuare In 0092-3) SITUAŢIA ÎNSAMÎNŢĂRILOR LA DATA DE 31 MARTIE 1981 Ritmul lucrărilor de însămînţare a culturilor în cursul zilei de ieri a crescut considerabil. Astfe faţă de 1319 hectare cit se însămînţase în ziua de 30 martie, ieri s-a atins un ritm de 2010 hectare- ceea ce reprezintă 4,6 la sută din suprafaţa planificată. Din cele 2.010 hectare, 1.809 au fost însămînţate în sectorul cooperatist, iar 201 hectare în sectorul de stat. Pînă ieri seară s-au însămînţat în total 5.100 hectare, adică 11 la sută din suprafaţa planificată. La orzoaică, cultură care se înscrie în capul listei de urgenţe, s-a însămînţat 22 la sută, iar din sfecla-de-zahăr 16 la sută, în multe unităţi se lucrează cu spor şi la plantarea cartofilor- realizîndu-se pînă în prezent o suprafaţă de 650 hectare în sectorul cooperatist (7 la sută) şi 60 hectare , în I.A-S. (5 la sută). Este îmbucurător faptul că peste tot se pune un accent deosebit pe calitatea lucrărilor, asigurîndu-se densităţile prevăzute de decret. , Unităţile cooperatiste şi de stat au mari posibilităţi de mărire a ritmului zilnic, prin folosirea la capacitatea maximă a maşinilor şi a zilei de lucru, prin aceasta încadrîndu-se în timpul optim de însămînţare a tuturor culturilor. Consiliu Semănat din care total orzoaica Sfeclă de % % zahăr % Baraolt5 9 8 Belin 16 17 32 Boroşneu Mare7 146 Bodoc 13 33_ Cernat 18 35 14 Covasna7 5 4 Sfîntu Gheorghe6 9 — Tîrgu Secuiesc 17 30 40 Sînzieni 14 38 22 Media pe județ 11 21 16 Gm ÎN ACTUALA EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Importante succese ale etapei de masă Viabilitatea Festivalului naţional.Cîntarea României", capacitatea sa de emulaţie, de stimulare, pe toate planurile a creaţiei şi interpretării artistice a fost dovedită şi reconfirmată de faza de masă a actualei sale ediţii. O elocventă argumentare a acestei afirmaţii o constituie creşterea potenţialului, artistic al mişcării de amatori. Astfel, în actuala ediţie el cuprinde 3.266 formaţii cultural-artistice cu 59.366 membri, faţă de 2.694 formaţii cu 46.505 membri, cite existau în anul 1979. In aşezămintele culturale activează aproape 900 de formaţii cu peste 15.000 participanţi (faţă de 825 formaţii, cu 14.000 membri în 1979), în sindicate 341 formaţii cu peste 5.600 membri (faţă de 279 formaţii cu 3780 participanţi), în sistemul U.J.C.M. — 46 formaţii cu 738 participanţi (în 1979 — 31 de formaţii, cuprinzînd 600 de membri). Formaţiile U.T.C. sunt, în prezent, în număr de 440, în rindul lor activînd 6.100 de tineri (faţă de 336 formaţii cu 5.472 membri în 1979), iar ale pionierilor şi şoimilor patriei în număr de (Continuare în pag. 4-a) I. COINEANU BiuLiuicuS cu Săjiftîiâ — Cu VESTIA - cf. gh;:o:’ghs — ______Mon n Ori •