Cuvîntul Nou, aprilie 1981 (Anul 14, nr. 2858-2883)

1981-04-01 / nr. 2858

ÎN CONSILIUL AGROINDUSTRIAL BOROŞNEU MARE: Pe prim-plan , atingerea ritmului planificat la semănat, In condiţii de cea mai bună calitate în Unităţile din cadrul Consiliului agroin­dustrial Boroşneu Mare­ procentual, suprafa­ţa însămînţată, pînă în prezent, este mai mi­că decit în alte unităţi. Dealtfel,, într-o coo­perativă agricolă de producţie, şi anume la Aninoasa, pînă luni seara, nu începuse se­mănatul. Avînd în vedere această situaţie­ in cursul după-amiezii de luni am întreprins un raid prin aceste unităţi, eu care prilej am urmărit măsurile ce se întreprind pentru a­­tingerea ritmului de lucru planificat, precum şi modul în care se respectă indicaţiil­e orga­nelor agricole judeţene privind executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. De la bun început, precizăm că în aceste unităţi majoritatea suprafeţelor agricole pre­zintă un mare grad de umiditate în cazul în care s-ar intra cu tractoarele pe aceste tere­nuri, lucrările ar fi de calitate scăzută, solul ar fi tasat, neputîndu-se asigura nici densi­tatea prevăzută. Cum se procedează, în acest consiliu, în amintita situaţie ? Răspunsul ni l-a dat tovarăşul David Zsigmond, preşedin­tele Consiliului unic agroindustrial Boroşneu Mare, pe care l-am întîlnit La C.A.P. Reci. — Zilnic, în fiecare unitate specialiştii sta­bilesc suprafeţele pe care se poate lucra în cele mai bune condiţii. De pildă, luni, s-a lu­crat la Reci la semănatul orzoaicei, cu două maşini, începîndu-se şi plantatul cartofilor. La Boroşneu Mare, Tufalău şi Reci s-au plan­tat cartofi cu trei maşini, la Zagon s-a lucrat la însămînţarea sfeclei de zahăr şi macului, iar la Păpăuţi s-a declanşat semănatul sfeclei de zahăr. — Ce măsuri aţi întreprins în vederea măririi ritmului de lucru? — Aşa cum ni s-a indicat de către orga­nele agricole şi dealtfel cum este normal, toţi mecanizatorii lucrează în schimburi pre­lungite, în cursul zilei, la pregătirea terenu­lui, sub supravegherea şefilor de secţii şi a specialiştilor, lucrează elevii mecanizatori ca­re fac practica în unităţile noastre­ în cursul D. TOM­A (Continuare in pag 2—3) LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI PE COORDONATELE DEZVOLTĂRII SOCIALISTE Istoria care se scrie sub ochii noştri... Oamenii Hăghigului îţi vor­besc despre locul lor de baş­tină cu veneraţie, cu un anu­me patos- dar deloc ostenta­tiv, îl iubesc şi toţi o spun fără modestie că „Hăghigul este loc de poveste, cu fru­museţi şi oameni dintr-o bu­cată cum rar găseşti", parafra­­zînd o mai veche şi sentimen­tală descriere făcută de un bun învăţător- Marin, acestei aşe­zări de la -,capătul podului“. Şi am greşi dacă nu i-am da crezare, căci puţini sînt cei care au „divorţat" de comu­nă, preferind oraşul. Majori­tatea au rămas „acasă"­ chiar şi cei care lucrează la între­prinderi din Braşov. Sfîntu Gheorghe sau Feldioara au optat pentru soluţia mai ane­voioasă — naveta, numai ca să ajute în timpul lor liber­la muncile agricole. Primarul comunei Hăghig­ avea toate motivele să se laude cînd zi­cea că" -.anul trecut toată su­flarea comunei a participat la lucru pe cîmp". Găsesc în aceasta nu numai un însemn al dragostei pentru locul na- IOAN NEGULICI (Continuare in pag 2­ 3) Prole­tati din fopte tarite,unilive ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. ?i al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, Nr. 2858, MIERCURI, 1 APRILIE, 1981 4 PAGINI, 30 BANI luna cârţii in întreprinderi şi institut» Ediţia din acest an a tradiţionalei manifestări cultural­­educative „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii", a că­rei inaugurare are loc astăzi, 1 aprilie, se desfăşoară sub însemnul aniversării a 60 de ani de la crearea P.C .. Manifestarea înscrisă în cadrul Festivalului naţional ,­Cîntarea României" este structurată în trei decade dedi­cate cărţii social-politice (1—10 aprilie), tehnico-ştiinţifice (11—20 aprilie) şi, respectiv " -Injustice (21—30 aprilie,), pe parcursul cărora vor avea loc întîlniri ale cititorilor cu au­tori şi redactori de carte, expoziţii, acţiuni de difuzare a cărţii la locul de muncă dezbateri pe marginea unor serii şi colecţii de carte ştiinţifică şi tehnică. In judeţ, deschiderea acestei prestigioase manifestări cultural-educative are loc astăzi, la Librăria nr. 2 din Sfîn­­tu Gheorghe- Din bogatul program al primei decade spi­cuim întîlnirea cititorilor din Tîrgu Secuiesc cu scriitorii Domokos Géza, Kányádi Sándor, Schmidt Elena- Gelu Pă­­teanu, Bodor Pál ș.a., în cadrul zilei editurii „Kriterion" (3 aprilie). INFORMAŢII . Aflăm de la Inspectora­tul judeţean şcolar, că în pe­rioada 12-19 aprilie, la Liceul pedagogic din Odorheiu Se­cuiesc vor avea loc cursurile de pregătire, etapa a II-a, pentru definitivat şi gradul I, sesiunea 1981, pentru învăţă­tori şi educatoare de la sec­ţia maghiară. Cursul de reciclare, eta­pa a II-a, pentru învăţători şi educatoare de la secţia ma­ghiară­ va avea loc, tot aici, în perioada 13—26 iulie a.c. . La Conservatorul de mu­zică „Gheorghe Dima"­­din Cluj-Napoca, se va ţine, eta­pa a II-a, î­n perioada 17—31 iulie, pentru perfecţionare­­pregătire pentru definitivat şi gradul II.­­ Etapa a II-a a cursurilor de perfecţionare, pregătire pentru definitivat şi gradul II, se va ţine­ între 20—31 iu­lie la Universitatea „Babeş- Bolyai" din Cluj-Napoca. La pregătirea pentru definitivat vor participa şi candidaţii ca­re din motive obiective nu au (Continuare in pag. a 4-a) Comuniştii - promotorii progresului tehnic Născută din înalta preocu­pare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru repartiza­rea echilibrată, judicioasă a obiectivelor economice în te­ritoriu, pentru dezvoltarea ar­monioasă a tuturor zonelor ţării, întreprinderea de ma­­şini-agregat şi subansam­ble auto a devenit în scurt timp una din unităţile importante ale industriei constructoare de maşini, aici producîndu-se un mare număr de agregate, scu­le de filetat, dispozitive şi subansamble auto necesare e­­chipării autocamioanelor şi tractoarelor româneşti. Cu a­­ceeaşi părintească grijă tova­răşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat şi se interesează ne­contenit de bunul mers al în­treprinderii, de modul în ca­re tînărul ei colectiv se ma­turizează în clocotul muncii de fiecare zi pentru realiza­rea sarcinilor de plan. D­in urmă cu aproape un an, mai precis In ziua de 19 aprilie 1980­ secretarul ge­neral al partidului ne-a vizi­tat întreprinderea, ne-a a­­preciat realizările şi ne-a dat indicaţii preţioase pentru ac­tivitatea de viitor — spune tovarăşa Rodica Suciu, secre­tar- adjunct al comitetului de partid al I.M.A.S.A. Atunci, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a încredinţat sarcina de a realiza noi tipuri de cutii de viteze şi, în special, cutii de vi­teze pentru autocamioane de mare tonaj. Pentru traducerea în viaţă a acestei sarcini co­lectivul de conducere, sub în­drumarea şi controlul comite­tului de partid, a elaborat un program de măsuri cu sarcini şi termene precise, a cărui realizare a fost urmărită cu multă răspundere. Rezultatul? In momentul de faţă ne aflăm în faza de omologare a cutii­lor de viteze pentru autoca­mioanele mari. — Realizarea unui produs nou comportă, desigur, o sea­mă de dificultăţi, de proble­me ce se cer operativ şi com­petent rezolvate. Totuşi, un an de zile nu este mult pentru asimilarea unui produs care nu reprezenta o noutate abso­lută pentru colectivul I­M­ A. S.A. ? — Dacă totul ar fi depins de noi, de forţa şi priceperea colectivului nostru, termenul ar fi fost mult mai scurt. Sun­tem­ condiţionaţi însă de cola­borarea cu parteneri interni şi de aprovizionarea nu anu­mite materii prime ce ne vin din import. Ei bine­ pe a­­ceastă filieră — minister-cen­­trală — colaboratori interni — colaboratori externi — apar ştrangulări care determină in­­tîrzieri în asimilarea produ­selor noi. Acum câteva zile, conducerea partidului şi sta­tului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dovedind încă o dată grija ce ne-o poartă, ne-a încredinţat sarci­na unei noi diversificări a producţiei prin asimilarea a noi tipuri de cutii de viteze. Pentru a răspunde cu cinste sarcinii încredinţate­ în pri­mele zile ale lunii aprilie va avea loc o plenară lărgită a comitetului de partid la care — în afară de membrii comi­tetului — vor participa toţi secretarii organizaţiilor de ba­ză, inginerii şefi, şefii de sec­ţii, de servicii şi comparti­mente. împreună vom căuta şi vom stabili măsurile ce se impun pentru ca noile sarcini GHEORGHE POPIŢA (Continuare In 009­2-3) SITUAŢIA ÎNSAMÎNŢĂRILOR LA DATA DE 31 MARTIE 1981 Ritmul lucrărilor de însămînţare a culturilor în cursul zilei de ieri a crescut considerabil. Astfe faţă de 1319 hec­tare cit se însămînţase în ziua de 30 martie, ieri s-a atins un ritm de 2­010 hectare- ceea ce reprezintă 4,6 la sută din suprafaţa planificată. Din cele 2.010 hectare, 1.809 au fost însămînţate în sectorul cooperatist, iar 201 hectare în sec­torul de stat. Pînă ieri seară s-au însămînţat în total 5.100 hectare, a­­dică 11 la sută din suprafaţa planificată. La orzoaică, cul­tură care se înscrie în capul listei de urgenţe, s-a însămîn­ţat 22 la sută, iar din sfecla-de-zahăr 16 la sută, în multe unităţi se lucrează cu spor şi la plantarea cartofilor- reali­­zîndu-se pînă în prezent o suprafaţă de 650 hectare în sec­torul cooperatist (7 la sută) şi 60 hectare , în I.A-S. (5 la sută). Este îmbucurător faptul că peste tot se pune un accent deosebit pe calitatea lucrărilor, asigurîndu-se densităţile prevăzute de decret. , Unităţile cooperatiste şi de stat au mari posibilităţi de mărire a ritmului zilnic, prin folosirea la capacitatea ma­ximă a maşinilor şi a zilei de lucru, prin aceasta încadrîn­­du-se în timpul optim de însămînţare a tuturor culturilor. Consiliu Semănat din care total orzoaica Sfeclă­ de % % zahăr % Baraolt5 9 8 Belin 16 17 32 Boroşneu Mare7 146 Bodoc 13 33_ Cernat 18 35 14 Covasna7 5 4 Sfîntu Gheorghe6 9 — Tîrgu Secuiesc 17 30 40 Sînzieni 14 38 22 Media pe județ 11 21 16 Gm ÎN ACTUALA EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Importante succese ale etapei de masă Viabilitatea Festivalului na­ţional­­.Cîntarea României", capacitatea sa de emulaţie, de stimulare, pe toate planurile a creaţiei şi interpretării ar­tistice a fost dovedită şi re­confirmată de faza de masă a actualei sale ediţii. O eloc­­ventă argumentare a acestei­ afirmaţii o constituie creşte­rea potenţialului, artistic al mişcării de amatori. Astfel, în actuala ediţie el cuprinde 3.266 formaţii cultural-artisti­­ce cu 59.366 membri, faţă de 2.694 formaţii cu 46.505 mem­bri, cite existau în anul 1979. In aşezămintele culturale ac­tivează aproape 900 de for­maţii cu peste 15.000 partici­panţi (faţă de 825 formaţii, cu 14.000 membri în 1979), în sindicate 341 formaţii cu pes­te 5.600 membri (faţă de 279 formaţii cu 3­780 partici­panţi), în sistemul U.J.C.M. — 46 formaţii cu 738 partici­panţi (în 1979 — 31 de for­maţii, cuprinzînd 600 de membri). Formaţiile U.T.C. sunt, în prezent, în număr de 440, în rindul lor activînd 6.100 de tineri (faţă de 336 formaţii cu 5.472 membri în 1979), iar ale pionierilor şi şoimilor patriei în număr de (Continuare în pag. 4-a) I. COI­NEANU BiuLiuicuS cu Săjiftîiâ — Cu VESTIA - cf. gh;:o:’ghs — ______M­on­­ n Ori •

Next