Cuvîntul Nou, iulie 1981 (Anul 14, nr. 2935-2961)
1981-07-01 / nr. 2935
Proletar! din toate tarife, uniţi-va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, Nr. 2935, MIERCURI, 1 IULIE, 1981___________________4 PAGINI, 30 BANI Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Marţi, 30 iunie, au fost relute in plen lucrările sesiunii a III-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă manifestare a profundului democratism al orinduirii noastre socialiste, actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale examinează şi legiferează acte normative de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi foruri democratice ale clasei muncitoare ale întregului popor. In lojile oficiale au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ilie Verdeţ, alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat completarea ordinei de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor în următoarea succesiune: 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională şi depunerea de către acesta a jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă România; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981—1985; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981—1985; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Națională a validat, în unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. a tovarăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. (Continuare în pag. a 4-a) PRINTR-O MAI BUNĂ PREGĂTIRE A FABRICAŢIEI, MAI MULT SIMŢ ORGANIZATORIC ŞI GOSPODĂRESC Restanţele pot fi recuperate, iar producţia anului 1981 realizată integral Chiar dacă creşterile faţă de perioada similară din 1980, 37,6 la sută la producţia netă, 9,3 la sută la producţia marfă, 35,7 la sută la export — sunt demne de luat în seamă, rezultatele obţinute în primele cinci luni ale anului de colectivul Combinatului de prelucrare a lemnului Sfîntu Gheorghe nu se ridică, totuşi, la nivelul sarcinilor stabilite pentru acest interval. Ele au fost în mare parte influenţate de restanţele acumulate decadă de decadă, lunăde lună, de două dintre unităţile combinatului: Fabrica de prelucrare a lemnului Covasna şi secţia de mobilă Sfîntu Gheorghe. E adevărat, cei de la C.P.L. s-au confruntat cu o serie de greutăţi, să le zicem obiective, greutăţi care şi-au pus amprenta asupra volumului şi calităţii producţiei fabricate. De pildă, în această primă jumătate a anului, la F.P.L. Covasna a avut loc reorganizarea fluxului tehnologic; unele unităţi au adus lipsă de combustibil din aceste motive, stagnări ale procesului productiv (peste 3000 de ore), aprovizionarea a decurs greoi, o parte din materialele necesare — furnirele, cheresteaua şi grundurile — fiind aduse cu întîrziere şi în cantităţi insuficiente. Toate acestea explică însă numai în parte nerealizările de care vorbeam, mai ales că — spuneam —, printr-o bună pregătire a producţiei, mai mult simţ organizatoric şi întreţinerea unor relaţii strînse cu furnizorii, efectele puteau fi diminuate sau chiar înlăturate. De mai multă vreme, în activitatea care se desfăşoară în această întreprindere şi-au făcut loc, şi din păcate se menţin, o seamă de deficienţe. Capacităţile existente nu sunt utilizate complet; din cauza întreţinerii şi folosirii necorespunzătoare a unor maşini şi instalaţii, în derularea producţiei, apar, unori destul de frecvent, „scurtcircuitări"; munca nu a fost — nu este nici acum — bine organizată şi condusă (în schimburile II şi III nu se asigură asistenţă tehnică competentă, în timp ce aproape toţi specialiştii sunt „înghesuiţi" în schimbul I. N. VILCEANU (Continuare în pag. 2—3) Cert este, şi fiecare locuitor al municipiului Sfîntu Gheorghe poate afirma acest lucru, că întreprinderea judeţeană de legume şi fructe, nu ne răsfaţă cu legume de sezon. De regulă, aprovizionarea este sporadică, iar cantităţile de legume puse în vînzare sunt insuficiente. Nu intenţionăm să prezentăm complicatul drum al legumelor de la producători la consumatori, ci numai un aspect care, după părerea noastră, ilustrează elocvent stilul de muncă de la această unitate. Anul trecut, pentru o cît mai bună aprovizionare a populaţiei, în judeţul nostru, s-au înfiinţat, la Tîrgu Secuiesc şi Sfîntu Gheorghe, două mari asociaţii legumicole. Spre „disperarea" celor de la I.L.F., bine organizate şi conduse, aceste două asociaţii au început să şi producă. Organele agricole judeţene au întocmit planurile de cultură în funcţie de necesităţile de consum ale populaţiei, dar, aşa cum este şi firesc, nu au luat în seamă şi reţinerea I.L.F., de.... a desface legume. Această afirmaţie este gravă şi se impune să o argumentăm. Mari cantităţi de spanac — legumă mult căutată — a constituit un excelent furaj pentru taurinele la îngrășat de la complexele din Boroşneu Mare şi Tîrgu Secuiesc. Orice argumente ar aduce conducerea I.L.JF. pentru a justifica această practică, de genul: „nu avem desfacere", „tiu a fost recoltat la timp" etc, nu poate convinge pe nimeni. 1. Procedînd în asemenea mod, în primul rînd, s-a dat dovadă de lipsa celui mai elementar respect faţă de munca unor oameni care s-au străduit şi au reuşit — şi nu fără eforturi — să producă legume. 2. Piaţa a fost privată de mari cantităţi de legume (numai de la Sfîntu Gheorghe s-au transportat la Boroşneu Mare 5000 kg. de spanac, producţia ce se obţine de pe mai bine de un hectar). 3. S-au produs pierderi, atîta timp cit spanacul a fost valorificat la complexele zootehnice la Preţuri mici. 4. Asociaţiile legumicole au fost înfiinţate pentru a asigura buna aprovizionare a populaţiei, nu pentru a produce furaje. După cum am mai afirmat, cele două asociaţii legumicole din judeţ sunt bine organizate, se lucrează foarte mult pentru a realiza producţiile planificate, anticipîndu-se obţinerea unor mari cantităţi, de legume îndeosebi morcov, varză, pătrunjel etc. Considerăm necesar ca munca lucrătorilor de la asociaţiile legumicole să fie luată în serios de cei de la I.L.F. Nu intîmplător am făcut această remarcă. Şi în anii trecuţi, cînd nu fiinţau asociaţiile legumicole, graţie întreprinderii sus-amintite, unele cantităţi de varză au ajuns la complexele zootehnice. Această practică păgubitoare, pe care nu o dorim repetată, ar trebui să constituie pentru cei răspunzători cu desfacerea legumelor, un prilej de analiză a activităţii, care să conducă la luarea unor măsuri în vederea desfacerii, aşa cum se cuvine, cel puţin a cantităţilor de legume produse în judeţul nostru. D. TOMA N. R. In timp ce spanacul lua drumul complexelor zootehnice, producătorii particulari din alte judeţe vindeau spanacul cu 8 lei kilogramul. O elementară lipsă de respect faţă de munca legumicultorilor Amplul şi profundul democratism al orinduirii noastre socialiste Grandioasă manifestare politică, Congresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe s-a dovedit cel mai reprezentativ forum democratic al clasei conducătoare a societăţii noastre, clasa muncitoare, în acelaşi timp Congresul a constituit o nouă şi grăitoare expresie a perfecţionării vieţii economico-sociale, a activităţii organelor de conducere colectivă, a afirmării tot mai puternice a forţei şi capacităţii clasei noastre muncitoare. Atmosfera de lucru, puterea de decizie, înalta răspundere patriotică pentru prezentul şi viitorul patriei au fost trăsăturile caracteristice imprimate acestui forum al democraţiei noastre muncitoreşti de magistrala expunere prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din prima zi a lucrărilor. Alegerea secretarului general al partidului în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii a fost privită de toţi cei 11.000 de reprezentanţi ai clasei muncitoare ai întregului popor, ca o expresie a unităţii, a angajării şi demnităţii muncitoreşti. Aşa cum arăta maistrul Francisc Bokor, delegat la congres din partea prestigiosului colectiv de muncă de la I.A.M.E., membru al Biroului executiv al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, „noi, muncitorii, români şi maghiari din Covasna, aducem cuvinte de caldă mulţumire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru politica pe care o promovează consecvent, prvind dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor patriei". Sunt cuvinte care, în numele nostru, al tuturor celor care trăim şi muncim în acest colţ de ţară, exprimă dragostea fierbinte şi aleasa preţuire pentru secretarul general al partidului, de profundă recunoştinţă pentru înalta competenţă şi neobosita rîvnă pe care le depune zi de zi şi ceas de ceas în slujba propăşirii patriei, a creşterii necontenite a bunăstării noastre, a tuturor. Aceste cuvinte exprimă unanimitatea întregului popor, coeziunea sa de granit în jurul şi sub conducerea partidului in jurul şi sub conducerea marelui său fiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ideile-forţă, ideile incandescente, care emană din expunerea secretarului general, găsesc şi vor găsi în rîndurile naţiunii un puternic ecou şi cea mai deplină aprobare. Acuma, aceste idei, aceste îndemnuri mobilizatoare au devenit pentru noi toţi program de acţiune şi noi toţi avem datoria patriotică de a munci cu toată răspunderea pentru folosirea cu maximum de eficiență a tuturor capacităţilor (Continuare in pag. 2-3) /Bc PENTRU TINERET (in pag. 2-3) BIBLIOTECA JUDeTcAna — COVASNA — SF. GHEORGHE_ ______Tel'tfVjrţ 1 p 'if\ry Gînduri Acum, cînd, in sfirşit, valurile de căldură impun ca privirile aruncate în zare să intre intr-un ameţitor joc de imagini, cînd obişnuitele zile de vară se asociază, conform tradiţiei, cu aurul cîmpului şi mirosul finului cosit, nu pot să nu-mi opresc, măcar o clipă, ochii şi gindul spre cartierul meu. In vara trecută — cînd au trecut oare ■ atîtea zile ! — nişte oameni simpli, numiţi la fel de simplu CONSTRUCTORI, înălţaseră o uriaşă macara ce-şi rotea braţul deasupra unui loc gol. Iar dansul lui, dirijat ION GIRJOI (Continuare in pae 2—31