Cuvîntul Nou, iulie 1981 (Anul 14, nr. 2935-2961)

1981-07-01 / nr. 2935

Proletar! din toate tarife, uniţi-va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, Nr. 2935, MIERCURI, 1 IULIE, 1981___________________4 PAGINI, 30 BANI Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Marţi, 30 iunie, au fost re­­lu­te in plen lucrările sesiu­nii a III-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă po­litică, de pregnantă manifes­tare a profundului democra­tism al orinduirii noastre so­cialiste, actuala sesiune a Ma­rii Adunări Naţionale exami­nează şi legiferează acte nor­mative de o deosebită impor­tanţă pentru dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi foruri democratice ale clasei munci­toare­ ale întregului popor. In lojile oficiale au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, to­varăşul Ilie Verdeţ, alţi to­varăşi din conducerea de partid şi de stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, de­putaţii au aprobat completa­rea ordinei de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor în ur­mătoarea succesiune: 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională şi depunerea de că­tre acesta a jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă Româ­nia; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economi­­co-socială a Republicii Socia­liste România în perioada 1981—1985; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dez­voltare a agriculturii și in­dustriei alimentare în peri­oada 1981—1985; 4. Proiectul legii gospodări­ei comunale; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu pu­tere de lege emise de Consi­liul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Naționa­lă a validat, în unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. a tovarăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi ju­­rămîntul de credinţă şi devo­tament faţă de Republica So­cialistă România. (Continuare în pag. a 4-a) PRINTR-O MAI BUNĂ PREGĂTIRE A FABRICAŢIEI, MAI MULT SIMŢ ORGANIZATORIC ŞI GOSPODĂRESC Restanţele pot fi recuperate, iar producţia anului 1981 realizată integral Chiar dacă creşterile faţă de perioada similară din 1980,­­ 37,6 la sută la producţia netă, 9,3 la sută la producţia marfă, 35,7 la sută la export — sunt demne de luat în seamă, rezultatele obţinute în prime­le cinci luni ale anului de co­lectivul Combinatului de pre­lucrare a lemnului Sfîntu Gheorghe nu se ridică, totuşi, la nivelul sarcinilor stabilite pentru acest interval. Ele au fost în mare parte influen­ţate de restanţele acumulate decadă de decadă, lună­­de lună, de două dintre unităţile combinatului: Fabrica de pre­lucrare a lemnului Covasna şi secţia de mobilă Sfîntu Gheorghe. E adevărat, cei de la C.P.L. s-au confruntat cu o serie de greutăţi, să le zicem obiective, greutăţi care şi-au pus am­prenta asupra volumului şi calităţii producţiei fabricate. De pildă, în această primă ju­mătate a anului, la F.P.L. Co­vasna a avut loc reorganizarea fluxului tehnologic; unele u­­nităţi au adus lipsă de combus­tibil din aceste motive, stag­nări ale procesului productiv (peste 3000 de ore), aprovizio­narea a decurs greoi, o parte din materialele necesare — furnirele, cheresteaua şi grun­durile — fiind aduse cu întîr­­ziere şi în cantităţi insuficien­te. Toate acestea explică însă numai în parte nerealizările de care vorbeam, mai ales că — spuneam —, printr-o bună pregătire a producţiei, mai mult simţ organizatoric şi în­treţinerea unor relaţii strînse cu furnizorii, efectele puteau fi diminuate sau chiar înlătura­te. De mai multă vreme, în ac­tivitatea care se desfăşoară în această întreprindere şi-au făcut loc, şi din păcate se men­ţin, o­ seamă de deficienţe. Ca­pacităţile existente nu sunt u­­tilizate complet; din cauza în­treţinerii şi folosirii necores­punzătoare a unor maşini şi instalaţii, în derularea produc­ţiei, apar, unori destul de frecvent, „scurtcircuitări"; munca nu a fost — nu este nici acum — bine organizată şi condusă (în schimburile II şi III nu se asigură asistenţă tehnică competentă, în timp ce aproape toţi specialiştii sunt „înghesuiţi" în schimbul I. N. VILCEANU (Continuare în pag. 2—3) Cert este, şi fiecare locuitor al municipiului Sfîntu Gheor­ghe poate afirma acest lucru, că întreprinderea judeţeană de legume şi fructe, nu ne răsfa­ţă cu legume de sezon. De re­gulă, aprovizionarea este spo­radică, iar cantităţile de le­gume puse în vînzare sunt in­suficiente. Nu intenţionăm să prezentăm complicatul drum al legumelor de la producă­tori la consumatori, ci numai un aspect care, după părerea noastră, ilustrează elocvent stilul de muncă de la această unitate. Anul trecut, pentru o cît mai bună aprovizionare a populaţiei, în judeţul nostru, s-au înfiinţat, la Tîrgu Secu­iesc şi Sfîntu Gheorghe, două mari asociaţii legumicole. Spre „disperarea" celor de la I.L.F., bine organizate şi con­duse, aceste două asociaţii au început să şi producă. Orga­nele agricole judeţene au în­tocmit planurile de cultură în funcţie de necesităţile de consum ale populaţiei, dar, aşa cum este şi firesc, nu au luat în seamă şi reţinerea I.L.F., de.... a desface legume. Această afirmaţie este gravă şi se impune să o argumentăm. Mari cantităţi de spanac — legumă mult căutată — a con­stituit un excelent furaj pentru taurinele la îngrășat de la complexele din Boroşneu Mare şi Tîrgu Secuiesc. Orice argumente ar aduce conduce­rea I.L.JF. pentru a justifica a­­ceastă practică, de genul: „nu avem desfacere", „tiu a fost recoltat la timp" etc, nu poate convinge pe nimeni. 1. Procedînd în asemenea mod, în primul rînd, s-a dat dovadă de lipsa celui mai ele­mentar respect faţă de munca unor oameni care s-au stră­duit şi au reuşit — şi nu fără eforturi — să producă legu­me. 2. Piaţa a fost privată de mari cantităţi de legume (nu­mai de la Sfîntu Gheorghe s-au transportat la Boroşneu Mare 5000 kg. de spanac, producţia ce se obţine de pe mai bine de un hectar). 3. S-au produs pierderi, a­tîta timp cit spanacul a fost valorificat la complexele zoo­tehnice la Preţuri mici. 4. Asociaţiile legumicole au fost înfiinţate pentru a asigu­ra buna aprovizionare a po­pulaţiei, nu pentru­ a produ­ce furaje. După cum am mai afirmat, cele două asociaţii legumico­le din judeţ sunt bine organi­zate, se lucrează foarte mult pentru a realiza producţiile planificate, anticipîndu-se ob­ţinerea unor mari cantităţi, de legume îndeosebi morcov, var­ză, pătrunjel etc. Considerăm necesar ca munca lucrătorilor de la asociaţiile legumicole să fie luată în serios de cei de la I.L.F. Nu intîmplător am făcut această remarcă. Şi în anii trecuţi, cînd nu fiinţau aso­ciaţiile legumicole, graţie în­treprinderii sus-amintite, unele cantităţi de varză au ajuns la complexele zootehnice. Această practică păgubitoa­re, pe care nu o dorim repe­tată, ar trebui să constituie pentru cei răspunzători cu desfacerea legumelor, un prilej de analiză a activităţii, care să conducă la luarea unor măsuri în vederea desfacerii, aşa cum se cuvine, cel puţin a canti­tăţilor de legume produse în judeţul nostru. D. TOM­A N. R. In timp ce spanacul lua drumul complexelor zoo­tehnice, producătorii particu­lari din alte judeţe vindeau spanacul cu 8 lei kilogramul. O elementară lipsă de respect faţă de munca legumicultorilor Amplul şi profundul democratism al orinduirii noastre socialiste Grandioasă manifestare poli­tică, Congresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii din in­dustrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfu­rilor şi finanţe s-a dovedit cel mai reprezentativ forum democratic al clasei conducă­toare a societăţii noastre, cla­sa muncitoare, în acelaşi timp Congresul a constituit o nouă şi grăitoare expresie a perfec­ţionării vieţii economico-so­­ciale, a activităţii organelor de conducere colectivă, a a­­firmării tot mai puternice a forţei şi capacităţii clasei noastre muncitoare. Atmosfera de lucru, puterea de decizie, înalta răspundere patriotică pentru prezentul şi viitorul patriei au fost trăsă­turile caracteristice imprimate acestui forum al democraţiei noastre muncitoreşti de ma­gistrala expunere prezen­tată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din pri­ma zi a lucrărilor. A­­legerea secretarului general al partidului în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii a fost privită de toţi cei 11.000 de reprezentanţi ai clasei mun­citoare­ ai întregului popor, ca o expresie a unităţii, a an­gajării şi demnităţii muncito­reşti. Aşa cum arăta maistrul Francisc Bokor, delegat la con­gres din partea prestigiosului colectiv de muncă de la I.A.M.E., membru al Biroului executiv al Consiliului Naţio­nal al Oamenilor Muncii, „noi, muncitorii, români şi maghiari din Covasna, aducem cuvinte de caldă mulţumire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru politica pe care o pro­movează consecvent, prvind dezvoltarea armonioasă a tu­turor judeţelor patriei". Sunt cuvinte care, în numele nos­tru, al tuturor celor care trăim şi muncim în acest colţ de ţa­ră, exprimă dragostea fierbin­te şi aleasa preţuire pentru secretarul general al partidu­lui, de profundă recunoştinţă pentru înalta competenţă şi neobosita rîvnă pe care le de­pune zi de zi şi ceas de ceas în slujba propăşirii patriei, a creşterii necontenite a bunăs­tării noastre, a tuturor. Aces­te cuvinte exprimă unanimi­tatea întregului popor, coeziu­nea sa de granit în jurul şi sub conducerea partidului in jurul şi sub conducerea mare­lui său fiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ideile-forţă, ideile incan­descente, care emană din ex­punerea secretarului general, găsesc şi vor găsi în rîndurile naţiunii un puternic ecou şi cea mai deplină aprobare. A­­cuma, aceste idei, aceste în­demnuri mobilizatoare au de­venit pentru noi toţi program de acţiune şi noi toţi avem datoria patriotică de a munci cu toată răspunderea pentru folosirea cu maximum de efi­ciență a tuturor capacităţilor (Continuare in pag. 2-3) ­/Bc PENTRU TINERET (in pag. 2-3) BIBLIOTECA JUDeTcAna — COVASNA — SF. GHEORGHE_ ______Tel'tfVjrţ 1 p 'if\ry Gînduri Acum, cînd, in sfirşit, valurile de căldură impun ca privirile aruncate în za­re să intre intr-un ameţi­tor joc de imagini, cînd o­­bişnuitele zile de vară se asociază, conform tradiţi­ei, cu aurul cîmpului şi mirosul finului cosit, nu pot să nu-mi opresc, mă­car o clipă, ochii şi gindul spre cartierul meu. In vara trecută — cînd au trecut oare ■ atîtea zile ! — nişte oameni simpli, nu­miţi la fel de simplu CON­STRUCTORI, înălţaseră o uriaşă macara ce-şi rotea braţul deasupra unui loc gol. Iar dansul lui, dirijat ION GIRJOI (Continuare in pae 2—31

Next