Cuvîntul Nou, iulie 1981 (Anul 14, nr. 2935-2961)

1981-07-22 / nr. 2953

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, NR. 2953, MIERCURI, 22 IULIE, 1981 4 PAGINI, 30 BANI IN CAMPANIA DE RECOLTARE A GRIULUI . La CAP. Ghidfalău s-a pornit cu dreptul In ciuda vremii instabile, cu care a debutat săptămîna, în unele unităţi agricole din ju­det a început recoltatul griu­lui. La C.A.P. Chidfalău, uni­tate în care cerealele ocupă o suprafaţă de 1.260 hectare, din care 600 cu grîu, luni, 20 iulie — sub un cer înnorat — au fost recoltate primele 13 hectare. „încercări — ne spune tova­­răşul Tankó Árpád, preşedin­tele C.A.P., am făcut încă de săptămîna trecută, însă pro­centul de umiditate nu ne-a permis să începem recoltatul din plin". Reţinem, aşadar, preocuparea specialiştilor, a conducerii unităţii, de a con­trola zi de zi, stadiul de coa­cere şi de a­ acţiona imediat, pe acele tarlale unde griul a ajuns la maturitate, folosind, in condiţiile unei vremi ca­­pr­­inase, fiecare fereastră bu­nă de lucru. Fără îndoială că în campa­nia de recoltare a cerealelor, „ cuvântul hotărîtor de spus îl au mecanizatorii. Despre modul în­ care a fost gîndită organiza­rea activităţii lor, ne-a vor­bit tovarăşul Nagy Ştefan, şe­ful secţiei Ghidfalău. — Am început recoltatul cu 4 combine. Sperăm însă ca într-o zi două, să ne sosească şi celelalte care au lucrat în judeţul Vrancea şi să imit primim în ajutor încă vreo 14 combine şi 3 prese de balotat din judeţul Buzău. Ne-am gîn­­dit ca­ aceste forţe mecanice să fie împărţite în două for­maţii mari de lucru, alcătuite fiecare din cel puţin 10 com­bine şi 3 piese. Pentru a e­­vita pierderile de timp şi de carburanţi, am luat măsuri­­pentru eliminarea completă a deplasărilor inutile. Fiecare formaţie va staţiona pe tim­pul nopţii, la capătul lanurilor fermei în care lucrează. Asis­tenţa tehnică şi alimentarea cu carburanţi se va face, de asemenea, în cîmp şi tot în cîmp va fi servită masa de prînz a mecanizatorilor. In cea ce priveşte transportul re­coltei, fiecare combină dis­pune de un autocamion cu remorcă, iar descărcarea bun­­c­ărelor se face din mers, du­pă care griul este dus direct la baza de recepţie din Sfîntu Gheorghe. Am luat măsuri corespunzătoare pentru elimi­narea posibilităţii pierderilor la transport, scop în care mijloacele auto şi remorcile sînt etanşeizate cu bufet. Vă pot spune, de asemenea, că sîntem asiguraţi cu carburant şi piese de schimb la nivelul necesarul­ui. Am mai adăuga la spusele interlectorului nostru, faptul că întreaga activitate este coordonată şi îndru­­mată permanent de specialişti. Astfel, ingnerul şef şi şeful secţiei S.M.A. răs­pund fiecare de cite o for­maţie de lucru iar preşedinte­le C.A.P., de transport. Şi în­că un fapt demn de evidenţiat: paralel cu recoltatul, se acor­dă atenţia cuvenită şi celorlal­te lucrări agricole de sezon: recoltatul furajelor (pînă marţi fuseseră depozitate 600 tone de fin) întreţinerea culturilor prăşitoare şi combaterea dău­nătorilor la cartofi. Au fost însămânţate, de asemenea, 50 de hectare cu porumb siloz in cultură dublă, pe suprafaţa de pe care a fost recoltat bor­­ceagul iar suprafaţa de 50 ha de pe care a fost recoltat or­zul, a fost arată şi fertilizată cu îngrăşăminte naturale, în vederea însămînţării în toam­nă cu secară pentru masă ver­de. AUREL GOLCIU „Să baţi fierul cit e cald“ Tovarăşe Bartha Alexan­dru, la cei 70 de ani pe care-i aveţi, lucraţi ca fierar la C.A.P. Moacşa. Mi-aş permite să vă pun o întrebare: credeţi că meseria de fierar este pe cale de... dispariţie? — E cam greu de răspuns. Totuşi dacă insistaţi. Nu, nu este pe cale de dispariţie, cel puţin aşa cred eu. Intr-adevăr, este mai greu să-i determini pe unii mai tineri să se dedi­ce acestei meserii. îndrăznesc să spun deloc uşoară. — De ce vă gîndiţi cînd spuneţi acest lucru? — E o meserie mai grea, care presupune deopotrivă şi o anumită calificare şi aş spu­ne, în primul rînd, un dram de pasiune. Dealtfel nici un lucru nu trebuie făcut fără pasiune. Din păcate, se pare, că tinerii au alte pasiuni... — Totuşi... — Am încercat cu unii din­tre mai tinerii comunei noas­tre, dar au renunţat.... — Şi, atunci ce-i de făcut? — Deocamdată lucrăm noi, cei care de ani de zile facem acest lucru. Apoi vom vedea. — Pentru că veni vorba, cam de cîți ani „bate fi fierul cit e cald"? — Sînt­ cîțiva ani buni de atunci, de prin 1929. Ucenicia DOREL ANDRAȘ (Continuare în pag. 2—3) — Tovarăşe director Valeriu Şerban, v-aş propune o scurtă discuţie pe teme gospodăreşti. Sim­teţi de acord? — Da sunt. — Deci... — Ora la care municipiul Sfîntu Gheorghe e cel mai cu­rat este ora 8 dimineaţa pen­tru că mai apoi se poate ve­dea ce se întâmplă peste zi. Am primit multe critici pe seama conteinerelor pentru gunoi, unele întemeiate, altele mai puţin... — Anume... — Avem şi noi totuşi moti­ve cu caracter obiectiv. In primul rînd, doar .30 de lucră­tori din cadrul I.J.G.C.L. asi­gură curăţenia pe care unii nu o prea păstrează. Mă refer, în primul rînd la conteinerele în care se depozitează restu­rile menajere. Se întîmplă de cele mai multe ori atunci cînd părinţii îşi trimit copiii cu găleţile de reziduuri spre a le depozita în conteiner, dar co­piii mai aruncă şi pe jos, şi zi cu zi se adună. Atunci pot fi văzute în diferite cartiere din oraş asemenea aspecte, nu prea plăcute ochiului.... — Ce măsuri a luat I.J.G.C.L. pentru ridicarea la timp a respectivelor conteinere? — Avem un grafic de ri­dicare a lor, care este respec­tat dealtfel, în ultima perioa­dă. De asemenea, am construit o rampă în afara orașului, un­de se vor spăla şi dezinfecta conteinerele. Trebuie să rămî­­nă totuşi în atenţia asociaţilor de locatari, respectarea mo­dului de depozitare a resturi­lor menajere. Dealtfel, revine ca o sarcină permanentă loca­tarilor­ să-şi gospodărească o suprafaţă de 10 metri pă­traţi, în jurul blocurilor. — Despre curăţenia oraşului ce ne-aţi putea spune? — Spuneam că oraşul Sfîntu Gheorghe, la primele ore ale dimineţii este curat. Curăţenia se face destul de greu şi se păstrează la fel de greu, în si­tuaţia în care mai există, din­ păcate, destui cetăţeni care ui­tă la ce se folosesc coşurile pentru hîrtii şi care pur şi simplu ignoră aceste aspecte de comportare civică, aşa in­cit consecinţele sunt lesne de prevăzut. Considerăm că ar fi necesar să se creeze o puternică opi­nie de masă, care să combată aceste manifestări nelalocul lor, ale unor cetăţeni la care simţul gospodăresc este atro­fiat. Dacă toţi cetăţenii ar res­pecta, curăţenia municipiului, a localităţii în care trăiesc, munca acelor oameni, care se îndeletnicesc cu curăţenia o­­raşului, nu ar fi probleme. Dar, deocamdată, situaţia este cea prezentată mai sus... A. DOREL CETĂŢENEŞTI Adversarii curăţeniei ?... |­ DOCUMENT PROGRAMATIC 1 program concret de lucru Deceniu! 1979 - 1980, un h­otăritor pus înainte in dezvoltarea economico-socială a tării, in făurirea civilizaţiei noi, socialiste In expunerea prezentată de la tribuna marelui forum muncitoresc, izvor proaspăt de învăţăminte preţioase, se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceaușescu, a relevat cu clarviziune im­perativele momentului istoric actual, plinind în lumină ca­pacitatea creatoare a clasei muncitoare, trasînd, în ace­lași timp, o serie de sarcini de ■Viitor, menite să ridice în­treaga activitate economico­­socială pe o treaptă superioa­ră să adîncească şi să afir­me democraţia socialistă. Se ştie, în plenul congresului şi în secţiuni au fost analizate, cri­tic şi autocritic, rezultatele ob­ţinute­ în cincinalul 1976—1930 şi în ultimul deceniu, care, a­­şa cum s-a apreciat, au mar­cat un hotărîtor pas înainte în dezvoltarea industriei, a celorlalte domenii de activita­te, in făurirea civilizației noi, socialiste. Urmare a politicii (Continuare in pag. 2­ 3) .m i*«pv...»!■».'. »■«• ■..­.•..ť« i*«i »•ń**.- ‰» ..»wb.­.v. ~ni.sk v. . • • ■ Cu ani de zile în urmă (să tot fie vreo 8—9), cineclubul din Zăbala „producea", prin­tre altele, un film despre rea­lităţile social-economice ale comunei. Interesant este nu atît faptul, dealtfel firesc, că acest film a fost urmărit, cu viu interes de către săteni, cu­ acela că filmul a fost fo­losit ca material documentar la învăţămîntul de partid, prilejuind discuţii aprinse, e­­ficiente, la obiect. Am amin­tit acest exemplu pentru cei care văd în fumul făcut de amatori valori estetice, caz în care, desigur, el nu se ridică, decit arareori, la nivelul pro­fesioniştilor. Cinecluburile — Care este, la această ora, starea cinecluburilor din ju­deţ? Deloc strălucită. Mai exact spus acest gen se află in urma tuturor celorlalte dome­nii de creaţie, situaţie desigur de neinvidiat. Cea mai bună dovadă că aşa stau lucrurile o constituie prezenta cineclupu­­rilor noastre la recenta fază interjudeţeană de la Braşov. In concurenţă cu reprezentan­ţii judeţelor Sibiu, Harghita, Braşov şi Alba, cineaştii noş­tri n-au reuşit să obţină de­cit un loc III, prin neobositul IOAN DRAGAU (Continuare in pag. 2-3) încotro ? Arhitectură în metal — Foto B. PATAKI BIBLIOTECA JUDEICA; A — COVASiIA — SF. GHI.O •• GH£ Telefon 1 36 09 # Vă propunem spre aten­ţie o excursie interesantă: in­tre 5—12 septembrie, A.C.R. Covasna organizează un sejur de 5 zile pe litoralul româ­nesc, plus trei zile pe cel bul­găresc. Preţ informativ —• 1.300 de lei, din care 18 leva valută. Se mai adaugă ade­verinţă de 250 de lei pentru schimb. Excursia nu afectea­ză alte deplasări peste hotare. (M.C.E.) # In aceste zile de vacan­ţă, 760 de elevi din judeţul nostru se găsesc în diferite ta­bere din ţară: Poiana Sărată (judeţul Bacău — 150 de e­­levi), Ştrand (Satu Mare — 210 elevi), Bucureşti (200) si Cluj-Napoca, tot 200. In ace­laşi timp, au venit din alte localităţi, în taberele din ju­deţul nostru peste 600 de e­­levi: la Olteni (din judeţele Mureş şi Bacău), Şugaş-Băi (din Satu Mare) şi la Tîrgu­ Secuiesc din Bucureşti.

Next