Cuvîntul Nou, iulie 1981 (Anul 14, nr. 2935-2961)
1981-07-22 / nr. 2953
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, NR. 2953, MIERCURI, 22 IULIE, 1981 4 PAGINI, 30 BANI IN CAMPANIA DE RECOLTARE A GRIULUI . La CAP. Ghidfalău s-a pornit cu dreptul In ciuda vremii instabile, cu care a debutat săptămîna, în unele unităţi agricole din judet a început recoltatul griului. La C.A.P. Chidfalău, unitate în care cerealele ocupă o suprafaţă de 1.260 hectare, din care 600 cu grîu, luni, 20 iulie — sub un cer înnorat — au fost recoltate primele 13 hectare. „încercări — ne spune tovarăşul Tankó Árpád, preşedintele C.A.P., am făcut încă de săptămîna trecută, însă procentul de umiditate nu ne-a permis să începem recoltatul din plin". Reţinem, aşadar, preocuparea specialiştilor, a conducerii unităţii, de a controla zi de zi, stadiul de coacere şi de a acţiona imediat, pe acele tarlale unde griul a ajuns la maturitate, folosind, in condiţiile unei vremi caprinase, fiecare fereastră bună de lucru. Fără îndoială că în campania de recoltare a cerealelor, „ cuvântul hotărîtor de spus îl au mecanizatorii. Despre modul în care a fost gîndită organizarea activităţii lor, ne-a vorbit tovarăşul Nagy Ştefan, şeful secţiei Ghidfalău. — Am început recoltatul cu 4 combine. Sperăm însă ca într-o zi două, să ne sosească şi celelalte care au lucrat în judeţul Vrancea şi să imit primim în ajutor încă vreo 14 combine şi 3 prese de balotat din judeţul Buzău. Ne-am gîndit ca aceste forţe mecanice să fie împărţite în două formaţii mari de lucru, alcătuite fiecare din cel puţin 10 combine şi 3 piese. Pentru a evita pierderile de timp şi de carburanţi, am luat măsuripentru eliminarea completă a deplasărilor inutile. Fiecare formaţie va staţiona pe timpul nopţii, la capătul lanurilor fermei în care lucrează. Asistenţa tehnică şi alimentarea cu carburanţi se va face, de asemenea, în cîmp şi tot în cîmp va fi servită masa de prînz a mecanizatorilor. In cea ce priveşte transportul recoltei, fiecare combină dispune de un autocamion cu remorcă, iar descărcarea buncărelor se face din mers, după care griul este dus direct la baza de recepţie din Sfîntu Gheorghe. Am luat măsuri corespunzătoare pentru eliminarea posibilităţii pierderilor la transport, scop în care mijloacele auto şi remorcile sînt etanşeizate cu bufet. Vă pot spune, de asemenea, că sîntem asiguraţi cu carburant şi piese de schimb la nivelul necesarului. Am mai adăuga la spusele interlectorului nostru, faptul că întreaga activitate este coordonată şi îndrumată permanent de specialişti. Astfel, ingnerul şef şi şeful secţiei S.M.A. răspund fiecare de cite o formaţie de lucru iar preşedintele C.A.P., de transport. Şi încă un fapt demn de evidenţiat: paralel cu recoltatul, se acordă atenţia cuvenită şi celorlalte lucrări agricole de sezon: recoltatul furajelor (pînă marţi fuseseră depozitate 600 tone de fin) întreţinerea culturilor prăşitoare şi combaterea dăunătorilor la cartofi. Au fost însămânţate, de asemenea, 50 de hectare cu porumb siloz in cultură dublă, pe suprafaţa de pe care a fost recoltat borceagul iar suprafaţa de 50 ha de pe care a fost recoltat orzul, a fost arată şi fertilizată cu îngrăşăminte naturale, în vederea însămînţării în toamnă cu secară pentru masă verde. AUREL GOLCIU „Să baţi fierul cit e cald“ Tovarăşe Bartha Alexandru, la cei 70 de ani pe care-i aveţi, lucraţi ca fierar la C.A.P. Moacşa. Mi-aş permite să vă pun o întrebare: credeţi că meseria de fierar este pe cale de... dispariţie? — E cam greu de răspuns. Totuşi dacă insistaţi. Nu, nu este pe cale de dispariţie, cel puţin aşa cred eu. Intr-adevăr, este mai greu să-i determini pe unii mai tineri să se dedice acestei meserii. îndrăznesc să spun deloc uşoară. — De ce vă gîndiţi cînd spuneţi acest lucru? — E o meserie mai grea, care presupune deopotrivă şi o anumită calificare şi aş spune, în primul rînd, un dram de pasiune. Dealtfel nici un lucru nu trebuie făcut fără pasiune. Din păcate, se pare, că tinerii au alte pasiuni... — Totuşi... — Am încercat cu unii dintre mai tinerii comunei noastre, dar au renunţat.... — Şi, atunci ce-i de făcut? — Deocamdată lucrăm noi, cei care de ani de zile facem acest lucru. Apoi vom vedea. — Pentru că veni vorba, cam de cîți ani „bate fi fierul cit e cald"? — Sînt cîțiva ani buni de atunci, de prin 1929. Ucenicia DOREL ANDRAȘ (Continuare în pag. 2—3) — Tovarăşe director Valeriu Şerban, v-aş propune o scurtă discuţie pe teme gospodăreşti. Simteţi de acord? — Da sunt. — Deci... — Ora la care municipiul Sfîntu Gheorghe e cel mai curat este ora 8 dimineaţa pentru că mai apoi se poate vedea ce se întâmplă peste zi. Am primit multe critici pe seama conteinerelor pentru gunoi, unele întemeiate, altele mai puţin... — Anume... — Avem şi noi totuşi motive cu caracter obiectiv. In primul rînd, doar .30 de lucrători din cadrul I.J.G.C.L. asigură curăţenia pe care unii nu o prea păstrează. Mă refer, în primul rînd la conteinerele în care se depozitează resturile menajere. Se întîmplă de cele mai multe ori atunci cînd părinţii îşi trimit copiii cu găleţile de reziduuri spre a le depozita în conteiner, dar copiii mai aruncă şi pe jos, şi zi cu zi se adună. Atunci pot fi văzute în diferite cartiere din oraş asemenea aspecte, nu prea plăcute ochiului.... — Ce măsuri a luat I.J.G.C.L. pentru ridicarea la timp a respectivelor conteinere? — Avem un grafic de ridicare a lor, care este respectat dealtfel, în ultima perioadă. De asemenea, am construit o rampă în afara orașului, unde se vor spăla şi dezinfecta conteinerele. Trebuie să rămînă totuşi în atenţia asociaţilor de locatari, respectarea modului de depozitare a resturilor menajere. Dealtfel, revine ca o sarcină permanentă locatarilor să-şi gospodărească o suprafaţă de 10 metri pătraţi, în jurul blocurilor. — Despre curăţenia oraşului ce ne-aţi putea spune? — Spuneam că oraşul Sfîntu Gheorghe, la primele ore ale dimineţii este curat. Curăţenia se face destul de greu şi se păstrează la fel de greu, în situaţia în care mai există, din păcate, destui cetăţeni care uită la ce se folosesc coşurile pentru hîrtii şi care pur şi simplu ignoră aceste aspecte de comportare civică, aşa incit consecinţele sunt lesne de prevăzut. Considerăm că ar fi necesar să se creeze o puternică opinie de masă, care să combată aceste manifestări nelalocul lor, ale unor cetăţeni la care simţul gospodăresc este atrofiat. Dacă toţi cetăţenii ar respecta, curăţenia municipiului, a localităţii în care trăiesc, munca acelor oameni, care se îndeletnicesc cu curăţenia oraşului, nu ar fi probleme. Dar, deocamdată, situaţia este cea prezentată mai sus... A. DOREL CETĂŢENEŞTI Adversarii curăţeniei ?... | DOCUMENT PROGRAMATIC 1 program concret de lucru Deceniu! 1979 - 1980, un hotăritor pus înainte in dezvoltarea economico-socială a tării, in făurirea civilizaţiei noi, socialiste In expunerea prezentată de la tribuna marelui forum muncitoresc, izvor proaspăt de învăţăminte preţioase, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceaușescu, a relevat cu clarviziune imperativele momentului istoric actual, plinind în lumină capacitatea creatoare a clasei muncitoare, trasînd, în același timp, o serie de sarcini de ■Viitor, menite să ridice întreaga activitate economicosocială pe o treaptă superioară să adîncească şi să afirme democraţia socialistă. Se ştie, în plenul congresului şi în secţiuni au fost analizate, critic şi autocritic, rezultatele obţinute în cincinalul 1976—1930 şi în ultimul deceniu, care, aşa cum s-a apreciat, au marcat un hotărîtor pas înainte în dezvoltarea industriei, a celorlalte domenii de activitate, in făurirea civilizației noi, socialiste. Urmare a politicii (Continuare in pag. 2 3) .m i*«pv...»!■».'. »■«• ■...•..ť« i*«i »•ń**.- ‰» ..»wb..v. ~ni.sk v. . • • ■ Cu ani de zile în urmă (să tot fie vreo 8—9), cineclubul din Zăbala „producea", printre altele, un film despre realităţile social-economice ale comunei. Interesant este nu atît faptul, dealtfel firesc, că acest film a fost urmărit, cu viu interes de către săteni, cu acela că filmul a fost folosit ca material documentar la învăţămîntul de partid, prilejuind discuţii aprinse, eficiente, la obiect. Am amintit acest exemplu pentru cei care văd în fumul făcut de amatori valori estetice, caz în care, desigur, el nu se ridică, decit arareori, la nivelul profesioniştilor. Cinecluburile — Care este, la această ora, starea cinecluburilor din judeţ? Deloc strălucită. Mai exact spus acest gen se află in urma tuturor celorlalte domenii de creaţie, situaţie desigur de neinvidiat. Cea mai bună dovadă că aşa stau lucrurile o constituie prezenta cineclupurilor noastre la recenta fază interjudeţeană de la Braşov. In concurenţă cu reprezentanţii judeţelor Sibiu, Harghita, Braşov şi Alba, cineaştii noştri n-au reuşit să obţină decit un loc III, prin neobositul IOAN DRAGAU (Continuare in pag. 2-3) încotro ? Arhitectură în metal — Foto B. PATAKI BIBLIOTECA JUDEICA; A — COVASiIA — SF. GHI.O •• GH£ Telefon 1 36 09 # Vă propunem spre atenţie o excursie interesantă: intre 5—12 septembrie, A.C.R. Covasna organizează un sejur de 5 zile pe litoralul românesc, plus trei zile pe cel bulgăresc. Preţ informativ —• 1.300 de lei, din care 18 leva valută. Se mai adaugă adeverinţă de 250 de lei pentru schimb. Excursia nu afectează alte deplasări peste hotare. (M.C.E.) # In aceste zile de vacanţă, 760 de elevi din judeţul nostru se găsesc în diferite tabere din ţară: Poiana Sărată (judeţul Bacău — 150 de elevi), Ştrand (Satu Mare — 210 elevi), Bucureşti (200) si Cluj-Napoca, tot 200. In acelaşi timp, au venit din alte localităţi, în taberele din judeţul nostru peste 600 de elevi: la Olteni (din judeţele Mureş şi Bacău), Şugaş-Băi (din Satu Mare) şi la Tîrgu Secuiesc din Bucureşti.