Cuvîntul Nou, august 1981 (Anul 14, nr. 2962-2987)
1981-08-01 / nr. 2962
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular indian ANUL XIV, Nr. 2962. SÎMBĂTĂ, 1 AUGUST, 1981 4 PAGINI, 30 BANI Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Uniunea Sovietică Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Sunrem al U.R.S.S. La plecare, de aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceausescu buchete de flori. ★ La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceausescu a fost întimpinat si salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.U.S. precum si de Viktor Sergheevici Macarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor locale de partid si de stat. în zona Lenin din municipiul Sfîntu Gheorghe se construiesc noi si moderne blocuri de locuinţe. Foto: A. BOROS „Pe-un picior de plai“ * Una dintre cele mai frumoase sărbători, redate circuitului national de valori, „Nedeia mocănească" de la Covasna-Voinesti, ne va incinta din nou. Mîine, în pitorescul cadru natural din Valea Zînelor, ea isi va etala, iarăşi, în faţa miilor de spectatori, prezenţi, aici an de an, inegalabilele ei frumuseţi. Ea a păstrat datinile moştenite din moşi-strămoşi, asemeni atîtor nedei transformate acum în admirabile festivaluri populare ale cîntecului, dansului şi portului nostru popular. Obiceiul este străvechi, fiind legat de coborîrea ciobanilor din munţi. Mînzărarii, cei ajunşi la vîrsta însurătoarei, trebuiau să-şi găsească aleasa inimii, evenimentul fiind specific întregii zone mocăneşti, începînd de la Poiana Sărată, Breţcu, Mărtănuş, Covasna, Zagon, Valea Mare si Săcele. 1. CORNEANU (Continuare in Pag. 2—3) IN ACEST NUMĂR: # Aveți cuvîntul în... eon • SECVENTE CULTURALE IN PAG. 2—3 ÎN C.U.A.S.C. BELIN: » Organizare exemplară pentru strângerea recoltei de grîu fără nici o pierdere Cu 70 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu recoltată pînă joi, 30 iulie. Consiliul unic agroindustrial de stat și cooperatist. Belin se află de departe în fruntea „competiţiei“ pentru încheierea cu succes a actualei campanii de seceriş. Deşi activitatea a fost vremelnic întreruptă de timpul neprielnic din ultimele zile, credem că prezentarea modului în care a fost organizată munca în acest consiliu este de un real interes, în măsura în care poate sluji ca experienţă ce se impune a fi generalizată şi în activitatea celorlalte consilii. Este adevărat, suprafaţa de 1081 hectare rămasă în cultură în cele patru unităţi agricole de pe raza consiliului — C.A.P. Aita Mare, Belin, Arad si Hăghig — comparativ cu a altor consilii este mai mică, dar si dotarea este pe măsură, aşa incit o comparaţie poate fi făcută în ceea ce priveşte eforturile, volumul de muncă ce trebuie efectuat. Iată, aşadar, cum s-a lucrat în unităţile din acest consiliu. In fiecare C.A.P. au fost constituite formaţii mari de lucru compuse din combine, prese de balotat si mijloace de transport, formaţii conduse direct de şefii sectoarelor de mecanizare şi inginerii şefi ai C.A.P. Pînă aiei totul pare obişnuit. Ceea ce constituie un AUREL GOLCIU (Continuare In pag. 2-3) ÎN PREAJMA ÎMPLINIRII A CINCI DECENII DE LA APARIŢIA PRIMULUI NUMĂR AL ZIARULUI SCÎNTEIA Tradiţiile revoluţionare ale expresei din ţara noastră La 15 august 1981 se împlinesc 50 de anii de la apariţia primului număr — în condiţiile luptei ilegale — al ziarului Scînteia, organul central al Partidului Comunist Român, publicaţie care ocupă primul loc în publicistica partidului. Pentru contribuţia remarcabilă pe care Scînteia a adus-o în fruntea presei ilegale şi legale apărută sub conducerea şi îndrumarea partidului în anii eroicelor lupte revoluţionare pentu răsturnarea orînduirii capitaliste, pentru contribuţia pe care o aduce la opera de făurire a societăţii socialiste, printr-o hotărire a C.C. al P.C.R., ziua de 15 august se sărbătoreşte în fiecare an ca Ziua presei române. Cea de-a 50-a aniversare a apariţiei ziarului Scînteia prilejuieşte o strălucită retrospectivă a drumului parcurs de cel mai mare cotidian al ţării noastre, evidenţierea tradiţiilor revoluţionare ale presei româneşti. Scînteia ca şi întreaga presă a Partidului Comunist Român este continuatoarea tradiţiilor revoluţionare ale presei noastre din trecut, ale presei progresiste, militante pe care le-a ridicat pe o treaptă superioară pe baza concepţiei şi a programului Partidului Comunist Român, răspunzînd celor mai înalte năzuinţi ale oamenilor muncii din ţara noastră, de adevărată dreptate socială prin lichidarea exploatării omului de către om, de bunăstare, de libertate şi independenţă naţională. Prima publicaţie periodică românească care ni s-a păstrat — calendarul almanah tipărit de Petcu Ipanul la Braşov — apărut în secolul lui Horia, la 1731, reprezintă şi primul moment al afirmării limbii române în publicistică. Primele publicaţii de durată apărute în limba română erau rezultatul activităţii unor societăţi ale unor militanţi revoluţionari din toate ţinuturile româneşti şi acestea aveau în vedere eliberarea socială şi naţională a poporului român, înfăptuirea unităţii sale statale, propăşirea culturii. Este vorba despre Curierul Românesc scos de I. Eliade Rădulescu la Bucureşti, la 3 aprilie 1829, Albina Românească apărută la Iaşi la 1 iunie 1829, avînd ca fondator pe Gh. Asachi şi de Gazeta Transilvaniei, primul organ politic de presă al românilor tran- ȘTEFAN PETRARU (Continuare în pag. 2—3) SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI LA DATA DE 30 IULIE Datorită timpului nefavorabil din ultimele zile ritmul de lucru la seceriş a fost foarte redus. Nu au existat condiţii bune de lucru decît în puţine unităţi, mai ales în cele din consiliile Covasna, Sfîntu Gheorghe şi Tîrgu Secuiesc. Pe măsura ameliorării timpului se impune mărirea vitezei zilnice de lucru, atît la seceriş, cît şi la eliberarea terenurilor de paie. Eidenţiem din nou necesitatea ca mărirea ritmului de lucru să nu se facă pe seama calităţii lucrărilor, fapt deosebit de important, avînd în vedere că se pot înregistra mari pierderi din recoltă. Specialiştii au datoria ca zilnic să controleze starea lanurilor, ei fiind singurii în măsură să decidă asupra recoltării. De asemenea, se impune să se acorde o mai susţinută atenţie reglării corespunzătoare a combinelor, fiind bine ştiut că prin funcţionarea defectuoasă a acestora se pot produce mari pierderi. (U E.) Consiliul Recoltat grîu % Livrări la fondul de stat % BARAOLT 26 10 BELIN 70 39 BOROSNEU MARE 29 26 BODOC 46 39 CERNAT 23 22 COVASNA 22 18 SFÎNTU GHEORGHE 47 32 TÎRGU SECUIESC 16 21 SlNZIENI5 3 MEDIA C.A.P. 29 23 TRUST I.A.S. 28 54 MEDIA PE JUDET 29 25