Cuvîntul Nou, august 1981 (Anul 14, nr. 2962-2987)

1981-08-01 / nr. 2962

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular indian ANUL XIV, Nr. 2962. SÎMBĂTĂ, 1 AUGUST, 1981 4 PAGINI, 30 BANI Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Uniunea Sovietică Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Re­­publicii Socialiste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev secretar general al Comitetului Central al Par­tidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Sunrem al U.R.S.S. La plecare, de aeroportul O­­topeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. A fost de faţă V.I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a ofe­rit tovarăşului Nicolae Ceausescu buchete de flori. ★ La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, to­varăşul Nicolae Ceausescu a fost întimpinat si salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului gene­ral al C.C. al P­­.U.S. pre­cum si de Viktor Sergheevici Macarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor loca­le de partid si de stat. în zona Lenin din municipi­ul Sfîntu Gheorghe se con­struiesc noi si moderne blo­curi de locuinţe. Foto: A. BOROS „Pe-un picior de plai“ * Una dintre cele mai fru­moase sărbători, redate cir­cuitului national de valori, „Nedeia mocănească" de la Covasna-Voinesti, ne va incinta din nou. Mîine, în pitorescul cadru natural din Valea Zînelor, ea isi va e­­tala, iarăşi, în faţa miilor de spectatori, prezenţi, aici an de an, inegalabilele ei frumuseţi. Ea a păs­trat datinile moşteni­te din­­ moşi-strămoşi, a­­semeni atîtor nedei trans­formate acum în admira­bile festivaluri populare a­le cîntecului, dansului şi portului nostru popular. Obiceiul este străvechi, fiind legat de coborîrea ciobanilor din munţi. Mînzărarii, cei ajunşi la vîrsta însurătoarei, trebu­iau să-şi găsească aleasa inimii, evenimentul fiind specific întregii zone mocă­neşti, începînd de la Poia­na Sărată, Breţcu, Mărtă­­nuş, Covasna, Zagon, Valea Mare si Săcele. 1. CORNEANU (Continuare in Pag. 2—3) IN ACEST NUMĂR: # Aveți cuvîntul în... e­on • SECVENTE CULTURALE IN PAG. 2—3 ÎN C.U.A.S.C. BELIN: » Organizare exemplară pentru strângerea recoltei de grîu fără nici o pierdere Cu 70 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu recoltată pî­­nă joi, 30 iulie. Consiliul unic agroindustrial de stat și coo­peratist. Belin se află de de­parte în fruntea „competiţiei“ pentru încheierea cu succes a actualei campanii de seceriş. Deşi activitatea a fost vremel­nic întreruptă de timpul ne­prielnic din ultimele zile, cre­dem că prezentarea modului în care a fost organizată mun­ca în acest consiliu este de un real interes, în măsur­a în care poate sluji ca experienţă ce se impune a fi generalizată şi în activitatea celorlalte con­silii. Este adevărat, suprafaţa de 1081 hectare rămasă în cultură în cele patru unităţi agricole de pe raza consiliului — C.A.P. Aita Mare, Belin, Arad­ si Hăghig — comparativ cu a altor consilii este mai mică, dar si dotarea este pe măsură, aşa incit o compara­ţie poate fi făcută în ceea ce priveşte eforturile, volumul de muncă ce trebuie efectuat. Ia­tă, aşadar, cum s-a lucrat în unităţile din acest consiliu. In fiecare C.A.P. au fost consti­tuite formaţii mari de lucru compuse din combine, prese de balotat si mijloace de transport, formaţii conduse di­rect de şefii sectoarelor de mecanizare şi inginerii şefi ai C.A.P. Pînă aiei totul pare o­­bişnuit. Ceea ce constituie un AUREL GOLCIU (Continuare In pag. 2-3) ÎN PREAJMA ÎMPLINIRII A CINCI DECENII DE LA APARIŢIA PRIMULUI NUMĂR AL ZIARULUI SCÎNTEIA Tradiţiile revoluţionare ale e­x­presei din ţara noastră La 15 august 1981 se împli­nesc 50 de anii de la apariţia primului număr — în condiţiile luptei ilegale — al ziarului Scîn­­teia, organul central al Partidu­lui Comunist Român, publicaţie care ocupă primul loc în publi­cistica partidului. Pentru contri­buţia remarcabilă pe care Scîn­­teia a adus-o în fruntea presei ilegale şi legale apărută sub conducerea şi îndrumarea parti­dului în anii eroicelor lupte re­voluţionare pentu răsturnarea orînduirii capitaliste, pentru con­tribuţia pe care o aduce la ope­ra de făurire a societăţii socia­liste, printr-o hotărire a C.C. al P.C.R., ziua de 15 august se săr­bătoreşte în fiecare an ca Ziua presei române. Cea de-a 50-a aniversare a apariţiei ziarului Scînteia prile­juieşte o strălucită retrospectivă a drumului parcurs de cel mai mare cotidian al ţării noastre, evidenţierea tradiţiilor revoluţio­nare ale presei româneşti. Scîn­teia ca şi întreaga presă a Parti­dului Comunist Român este con­tinuatoarea tradiţiilor revoluţio­nare ale presei noastre din tre­cut, ale presei progresiste, mili­tante pe care le-a ridicat pe o treaptă superioară pe baza con­cepţiei şi a programului Parti­dului Comunist Român, răspun­­zînd celor mai înalte năzuinţi ale oamenilor muncii din ţara noastră, de adevărată dreptate socială prin lichidarea exploată­rii omului de către om, de bu­năstare, de libertate şi indepen­denţă naţională. Prima publicaţie periodică ro­mânească care ni s-a păstrat — calendarul­ almanah tipărit­ de Petcu Ipanul la Braşov — apă­rut în secolul lui Horia, la 1731, reprezintă şi primul moment al afirmării limbii române în pu­blicistică. Primele publicaţii de durată apărute în limba româ­nă erau rezultatul activităţii u­­nor societăţi ale unor militanţi revoluţionari din toate ţinuturi­le româneşti şi acestea aveau în vedere eliberarea socială şi naţională a poporului român, în­făptuirea unităţii sale statale, propăşirea culturii. Este vorba despre Curierul Românesc scos de I. Eliade Rădulescu la Bucu­reşti, la 3 aprilie 1829, Albina Românească apărută la Iaşi la 1 iunie 1829, avînd ca fondator pe Gh. Asachi şi de Gazeta Transilvaniei, primul organ poli­tic de presă al românilor tran- ȘTEFAN PETRARU (Continuare în pag. 2—3) SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI LA DATA DE 30 IULIE Datorită timpului nefavorabil din ultimele zile ritmul de lucru la seceriş a fost foarte redus. Nu au existat condiţii bune de lucru decît în puţine unităţi, mai ales în cele din consiliile Covasna, Sfîntu Gheor­ghe şi Tîrgu Secuiesc. Pe măsura ameliorării timpului se impune mărirea vitezei zilnice de lucru, atît la se­ceriş, cît şi la eliberarea terenurilor de paie. Eidenţiem din nou necesitatea ca mărirea ritmu­lui de lucru să nu se facă pe seama calităţii lucrări­lor, fapt deosebit de important, avînd în vedere că se pot înregistra mari pierderi din recoltă. Specia­liştii au datoria ca zilnic să controleze starea lanu­rilor, ei fiind singurii în măsură să decidă asupra re­coltării. De asemenea, se impune să se acorde o mai susţinută atenţie reglării corespunzătoare a combine­lor, fiind bine ştiut că prin funcţionarea defectuoasă a acestora se pot produce mari pierderi. (U­ E.) Con­siliul Recol­tat grîu % Livrări la fon­dul de stat % BARAOLT 26 10 BELIN 70 39 BOROSNEU MARE 29 26 BODOC 46 39 CERNAT 23 22 COVASNA 22 18 SFÎNTU GHEORGHE 47 32 TÎRGU SECUIESC 16 21 SlNZIENI5 3 MEDIA C.A.P. 29 23 TRUST I.A.S. 28 54 MEDIA PE JUDET 29 25

Next