Cuvîntul Nou, noiembrie 1981 (Anul 14, nr. 3041-3065)

1981-11-02 / nr. 3041

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, Nr. 3041, LUNI, 2 NOIEMBRIE, 1981 4 PAGINI, 30 BANI Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Brăila şi Galaţi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, a început sîmbătă, 31 octom­mbrie, o vizită de lu­cru în judeţele Brăila şi Ga­laţi. Conducătorul partidului şi statului nostru participă, totodată, la manifestările pri­lejuite de sărbătorirea Zilei recoltei. Secretarul general al parti­dului este însoţit în această vizită de tovarăşul Ilie Ver­­deţ, de alţi tovarăşi din con­ducerea de partid şi de stat, întrlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cei ce trăiesc şi muncesc pe meleagurile brai­­lene a constituit un nou şi semnificativ moment al am­plului dialog purtat de secre­tarul general al partidului cu reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat din diferite judeţe, factori­ de răs­pundere din economie, spe­cialişti şi numeroşi oameni ai muncii, dialog în cadrul că­ruia a fost examinat, sub toa­te aspectele, modul în care se înfăptuiesc importantele obi­ective stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, pri­vind dezvoltarea economico­­socială a întregii ţări şi a fie­cărui judeţ în parte în peri­oada actualului cincinal. Noua vizită de lucru în ju­deţul Brăila a constituit, ca toate întîlnirile anterioare ale secretarului general al parti­dului cu oamenii muncii din această parte a ţării, nu nu­mai un prilej de bilanţuri îmbucurătoare, dar şi un mo­ment deosebit de important pentru stabilirea căilor prac­tice, concrete care să asigure realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor actua­lului cincinal. Ora 9,00 ... Elicopterul prezi­denţial aterizează pe platfor­ma întreprinderii de utilaj greu „Progresul“, în incinta căreia domneşte o atmosferă de puternic entuziasm. Miile de muncitori p­rezenţi la locul aterizării şi în halele aflate în apropiere fac o primire, deosebit de călduroasă şi en­tuziastă secretarului general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestor sincere şi spontane manifes­tări de stimă şi preţuire, stră­­batînd imensul platou pe ca­re se afla mulţimea venită în intîmpinare, strînge mîinile muncitorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conduce­rea de partid şi de stat sunt sa­lutaţi de primul secretar al Co­mitetului judeţean Brăila al P.C.R., de membrii biroului (Continuare în pag 2-3) EUGEN BARBU Cartea f­ lor de liceu, înfometat de literatură umblam prin li­brării sau cel mai adesea recurgeam la rafturile unor biblioteci publice pentru a mă pune la curent cu ce era nou în literatură şi artă. In templele cărţii căutam bro­şura ieftină pe care nu o găseam decit in­vestita colecţie in­titulată şi acum BIBLIOTECA PENTRU TOŢI, gazda econo­micoasă a autorilor de succes ce cedau drepturile lor edito­rului ce trăgea, final un tiraj mai consistent. Dar nu aces­te colecţii populare puteau să sature curiozitatea unui om avizat sau cel pufin am­orfionind să fie la curent cu ce era mai nou in alte literaturi, să zicem. Aş vrea, înainte de toa­te, să fac puţină comparaţie. Salariul mediu al anilor ace­­lora pe care-i evoc era de 1.500 de lei, dacă nu cumva me­moria mea trădătoare exagerează pentru că, de pildă, in mediile muncitoreşti salariile erau Si de 800 de­ lei lunar, dar mă rog, CU costa pe vremea aceea un roman de Sa­­doveanu sau de Ionel Teodoreanu, autorii cei mai in vogă ai anilor de dinaintea războiului ? 120 de lei sau in unele ca­zuri 5O de lei ! Un roman de Ilebreanu se vindea Si el in jurul a 100 de lei exemplarul. De traduceri ce să mai vor­bim ? Editurile specializate în aceste ,,SUCCESE MONDIA­LE", pretindeau sume exorbitante pentru buzunarul unui licean provenit din mediul proletar Şi cumpărarea unei „CĂRŢI NOI" era un lux pe care nu mi-l puteam permite. Să vedem acum ce se întîmplă? Le. un salariu mediu de 2.000 de lei, cit costă un roman in România zilelor noastre ? Intre 10—20 de lei ! Cit costa o revistă literară in 1939 şi cit cos­tă azi ? Cit costa un ziar şi cit îţi cere miine vînzătorul de la chioşc pe el ? Comparaţia e zdrobitoare. Cineva ar cre­de că recurg la aceste cifre pentru a marca scopul propa­gandistic al literaturii noastre, numai că nu se ştie că chiar la aceste preţuri minime cartea e rentabilă in România. Din care motiv ? E foarte simplu: tirajele enorme ! Pe vremea adolescenţei noastre un roman se trăgea in ediţii de 3.000 de bucăţi. Existau autori de mare succes care ajungeau la 10—15 tiraje. Înmulţiţi cifrele de mai sus şi o să constataţi stupefiaţi că în total, ele, aceste SUCCESE de public. a­(Continuare în pag a 4-a) APELUL pentru dezarmare şi pace al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste din­­­f Republica Socialistă România Biroul Executiv al Consiliu­lui Naţional al Frontului De­mocraţiei, şi Unităţii Socialis­te, întrunit în şedinţă lărgită la Bucureşti, in ziua de 30 octombrie 1981, şi-a insusit în unanimitate aprecierile şi considerentele expuse de pre­şedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la situaţia internaţională ac­tuală, la căile de depăşire a problemelor grave ce con­fruntă omenirea, precum şi propunerile cu privire la des­făşurarea unei vaste acţiuni politice de masă în ţara noas­tră,­­ menite să permită ma­nifestarea puternică a voinţei de pace a poporului român, a hotărîrii întregii naţiuni so­cialiste de a acţiona neabătut împotriva intensificării cursei înarmării, pentru dezarmare generală şi, în primul rînd dezarmare nucleară, pentru securitate, colaborare şi pace în întreaga lume. Consiliul Naţional al F.D.U.S. dă o înaltă apreciere iniţia­tivei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pătrunse de un spirit de înaltă grijă şi răs­pundere pentru viaţa şi liniş­tea popoarelor, pentru desti­nele civilizaţiei umane, pen­tru făurirea unei lumi a prie­teniei şi colaborării, paşnice între toate naţiunile. Consi­derăm că această nouă şi im­portantă iniţiativă este de natură să mobilizeze şi mai mult forţele poporului român în înfăptuirea politicii princi­piale, constructive, promovate pe arena mondială de Româ­nia socialistă, de preşedintele ţării, să sporească contribuţia poporului nostru la măreaţa luptă a forţelor înaintate, pro­gresiste, a maselor largi popu­lare de pretutindeni, hotărâte să-şi apere liniştea, munca (Continuare în pag. a 4-a) La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Serghei Kraigher, pre­şedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România, în prima jumătate a lunii noiembrie 1981. (In pag. 2—3) Conferinţa U.J.C.M. Sîmbătă, 31 octombrie, au avut loc la Sfintu Gheorghe lucrările Conferinţei Uniunii judeţene a cooperativelor meş­teşugăreşti. A fost prezentată darea de seamă a consiliului uniunii asupra activităţii desfăşurate in perioada 1976—1980 şi sarcinile ce revin în cincinalul 1981—1985, raportul comi­siei de revizie asupra activităţii din cincinalul trecut. în cadrul conferinţei a fost ales noul consiliu şi comisia de re­vizie. Au fost aleşi de asem­e­a delegaţii pentru Congresul cooperaţiei meşteşugăreşti, pr­ecum şi candidaţii pentru Con­siliul U.C.E.C.O.M. Intr-o atmosferă de entu­ziasm şi unanimă aprobare fa­ţă de întreaga politică internă şi internaţională a partidului nostru a fost adoptat textul unei telegrame adresate Comi­tetului central al par­tidului, secr­etarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. C. NIŢU CALITATE ŞI EFICIENŢĂ Realizarea într­egii game de produse cu cheltuieli minime — Iată spre ce îşi îndreaptă in mod deosebit atenţia între­gul­ colectiv al întreprinderii de morărit şi panificaţie din municipiul Sfîntu Gheorghe. Cum poate fi atins acest de­ziderat ? Găsind soluţii pen­tru reducerea consumului de energie şi combustibili, mi s­ a spus. Posibilităţi erau, trebu­iau doar valorificate. S-a tre­cut, în primul rînd, la utili­zarea pe scară mai largă a forţei apelor. Două dintre morile întreprinderii, cele de la Olteni şi Ghidfalău, sunt acţionate hidraulic. Acelaşi sistem va fi adoptat nu peste mult timp şi la Sîntionlunca, unde, actualmente, se execută o serie de lucrări în vederea repunerii în funcţiune a ve­chii turbine. (Inspiraţi, cei de la I.M.P. n-au renunţat la ta, au, conservat-o, iar în curînd le va fi de­­ mare folos). In plus, motoarele electrice au fost redimensionate sau înlo­cuite cu altele de putere mai mică; cîtorva injectoare li s-au adus îmbunătăţiri, fapt ce a permis reducerea consu­mului de combustibili de la 40—50 kg/oră la mai puţin de 20 kg tox­ă; la secţiile de pani­ficaţie au fost montate recu­peratoare de căldură, cu aju­torul căror­a se asigură între­gul necesar de apă caldă teh­nologică. Iată şi urmar­ea fi­rească a unor astfel de mă­suri: în perioada care a tre­cut de la începutul anului s-au economisit 550 MWh e­­nergie electrică şi peste 100 de tone combustibil conven­ţional. Dacă se pune accent pe efi­cienţă, sau poate tocmai de aceea, nu sunt scăpate din ve­dere aspectele care ţin de ca­litate. Un nivel calitativ r­- NICOLAE STOIAN (Continuare in pag. a 4-a) IM RECOLTEI Sărbătorirea Zilei recoltei* din acest an a avut loc in at­mosfera festivă, prilejuită de vizita de lucru a secretarului general al partidului, tova­­răşul Nicolae Ceauşescu, în ju­­deţul Br­ăila, vizită ce evi­denţiază o dată mai mult, preocuparea secretarului ge­neral al partidului pentru sporirea continuă a produc­ţiilor agricole, pentru creşte­rea bunăstării tuturor oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. Ziua recoltei — sărbătoa­rea oamenilor muncii din a­­gricultură, sărbătoarea recol­telor bogate — a constituit un bun prilej pentru lucrătorii o­­goarelor noastre, români şi maghiari, de a-şi exprima a­­deziunea deplină la înţeleap­tă politică a partidului nos­tru, hotărîrea lor fermă de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea măreţelor preve­deri ce stau permanent în a­­tenţia acestei importante ra­muri din economia noastr­ă naţională — agricultur­a. Lucrătorii din agricultura judeţului nostru au întimpi­­nat aşa cum se cuvine, cu noi şi însemnate succese în mun­că. Ziua recoltei­; recoltarea cartofilor s-a încheiat un timp optim, de asemenea şi în-­ă­­mînţările de toamnă au fost executate la un înalt nivel calitativ. Dealtfel, rezultatele bune obţinute de lucrătorii o­­goarelor judeţului nostru a­­testă hotărîrea oamenilor muncii din agricultura jude­ţului nostru de a munci mai mult şi mai bine, răspunzînd astfel grijii partidului, perso­nal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea nivelului de trai al ţărănimii, al întregului popor.

Next