Cuvîntul Nou, decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3067-3092)

1981-12-02 / nr. 3067

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi ai Consiliului popular judeţean ANUL XIV, Nr. 3067, MIERCURI, 2 DECEMBRIE, 1981 4 PAGINI. 30 BANI Angajare totală pentru înfăptuirea marilor obiective de dezvoltare economico-socială a tarii Evenimentele de o deosebită importanţă po­litică din ultimele zile ale lunii noiembrie au fost marcate de magistrala expunere pre­zentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta Plenară comună a C.C. al P.C.R. şi a Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, un nou şi excepţional program de acţiune în activitatea pe care o desfăşoară întregul nostru popor, sub conducerea comu­niştilor, pentru înfăptuirea marilor obiective trasate de Congresul al XII-lea al partidului, pentru desfăşurarea într-un ritm tot mai susţinut a construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului. De o inestimabilă valoare principială, teo­retică şi practică, ampla expunere se înscrie ca un document programatic în care sunt în­că o dată puternic reliefate gîndirea şi acţiu­nea revoluţionară, patriotică a secretarului general al partidului, inegalabila cunoaştere pe viu a realităţilor, a sentimentelor şi aspi­raţiilor poporului, profunzimea specifică dia­logului deschis cu cei care muncesc, strălu­cită sinteză, de înţelepciune adîncâ şi spirit militant, creator, proprii gîndiri şi activităţii preşedintelui Republicii. Atît expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cît şi dezbaterile din acest înalt for au purtat amprenta unui înalt spirit re­voluţionar, de evaluare în spirit critic şi au­tocritic a activităţii desfăşurate, de respingere hotărîtă a oricărei tendinţe de automulţu­ (Continuare în pag. 2—3) C­­irșuRere Am voit de multe ori să scriu despre serviciul din res­taurante dar m-am oprit pru­dent : nu-și va închipui cine­va că stau prea mult în ele ? ... Lașitatea mi s-a spul­berat atunci cînd am văzut că un scriitor de notorietatea lui Paul Everac a atacat cu sete subiectul. Articolul său a apărut în „Flacăra“, parcă in septembrie, şi era de o fran­cheţe exemplară. Se numea acolo ceea ce vedem des : in­solenţa, apatia, dezinteresul pentru meserie al unor ospă­tari care îşi primesc clienţii cu o lehamite cosmică şi care vor să spună prin privire:„ gesturi, schime şi plescăituri din limbă unul şi acelaşi lu­cru: că ei n-au nevoie de a­­ceşti clienţi, că mai bine s-ar duce clienţii unde-or vedea cu ochii fiindcă pe el, ospăta­rii, nu vînzarea îi interesează. Şi situaţia se inversează, în­cep să devină clienţii ceea ce ar trebui să fie ospătarii, po­­liticoşi pînă la cucernicie, ti­mizi, zîmbitori, nepretenţioşi, discreţi, căutînd să nu inopor­­tuneze cumva pe cele două domnişoare picoliţe care mă­­nîncă, fac schimb de farduri, se confesează reciproc sau as­cultă muzică în vreme ce „i­­dioţii ăia“ le fixează aşteptînd cu sticla nedestupată în fra­pieră. De cită umilinţă te poate scuti un tirbuşon!, se gîndeşte unul din clienţi des­coperind că valoarea unui o­­biect poate creşte uimitor în anumite împrejurări ... E un inginer care îşi sărbătoreşte DAN CIACHIR (Continuare in pag. 2—3) MICA INDUSTRIE împliniri şi perspective Cooperaţia de consum joacă astăzi un rol activ în ansam­blul economiei, asta mai ales pentru că prin produsele pe ca­re le realizează, prin servi­ciile asigurate reuşeşte să sa­tisfacă unele nevoi stringente ale populaţiei de la oraşe şi sate. Pe lingă comerţ, care se detaşează atît ca volum, cît şi ca arie de cuprindere, pe lin­gă relaţiile pe care le are cu micii producători (de la ei a­­chiziţionează şi valorifică o parte din surplusul de pro­duse agroalimentare). Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum include şi mica indus­trie, in profilul căreia intră prestările de servicii, produc­ţia de bunuri de consum, ma­teriale de construcţii, articole de uz casnic şi gospodăresc. Este sectorul în care s-a in­vestit cel mai mult în anii din­ urmă. S-a investit pentru că, pe de o parte, mica indus­trie este cea care înlesneşte readucerea în actualitate a u­­nor îndeletniciri tradiţionale, iar de altă parte, atrage în circuitul, economic o serie de resurse materiale locale sau rămase în urma procesului NICOLAE STOIAN (Continuare în pag. 2—3) Creşterea valorii producției nete agricole. Masuri deosebit de importante pentru ridicarea nivelului de trai al întregii populaţii La recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, printre al­te documente de o excepţio­nală însemnătate pentru dez­voltarea economico-socială a ţării, au fost adoptate Pro­gramul privind autoconduce­­rea şi autoaprovizionarea te­ritorială pentru asigurarea populaţiei cu produse agrico­le animale şi vegetale pe pe­rioada 1982—1985, Programul privind aprovizionarea popu­laţiei cu produse agroalimen­tare şi bunuri industriale de consum pe trimestrul IV/1881 şi semestrul I/1982, ca şi Ho­­tărîrea M.A.N. referitoare la cele două programe sus-men­­ţionate. După cum este bine ştiut, programul de ridicare a nive­lului de trai în perioada 1976—1980 a fost îndeplinit cu succes, ca urmare a dezvoltă­rii în ritm susţinut a econo­miei naţionale. Astfel, veni­turile reale ale întregii popu­laţii de la oraşe şi sate a crescut, în 1980, cu 34 la su­tă, faţă de 1975 desfacerile mărfurilor cu amănuntul au sporit cu 46,2 la sută, în con­diţiile în care preţurile la bunurile de consum au cres­cut cu ritm mediu anual de numai 1,8 la sută. Cele două programe adoptate re­cent de M.A.N. sunt o expresie a dezvoltării democraţiei so­cialiste, care, în fond, presu­pune participarea tot mai ac­tivă a maselor populare la întreaga activitate de condu­cere a societăţii, implicit în ce priveşte problemele apro­vizionării, domeniu în care toţi oamenii muncii trebuie să-şi asume răspunderea şi să participe nemijlocit la rezol­varea lor. Se prevede — şi sunt toate condiţiile pentru a se asigura — ca în 1985 să se ajungă la un consum mediu de peste 80 kg carne şi produse din (Continuare in pag .­3) I.P.P.C. Secţia de tricotaje Breţcu, în imagine Văca­­ru Maria şi Mike Gizella lucrind la maşina electrică de bobinat. Foto : L. KOVÁCS BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ - D — SF. GHEO­R GIL Telefon 1 33 03 IN ACEST NUMĂR: © ELEVI SI PROFESORI, ACEEAŞI STRĂDANIE PEN­TRU RIDICAREA NIVELULUI CUNOŞTINŢELOR © LA ZI, ATELIERELE ŞCOLARE (IV) • SETE-N ROATE • MOZAIC POP-ROCK © SA NU FURI O ... GURA DE CANALIZARE ! (în pag. 2—3) BIOGRAFII NEROMANŢATE „Aventura“ a luat sfîrşit! Il cunoaşteţi pe Iosif Kere­kes? Dacă nu, vă prezentăm noi „cartea“ lui de „vizită“. Are 34 de ani, şi domiciliul stabil în comuna Ozun, satul Măgheruş. De profesie ... fără ocupaţie ! Din ce trăieşte ? Foarte sim­plu: se îndeletniceşte cu... furturile. Şi aceasta nu ori­unde şi la orişicine. Preferă persoanele în vîrstă, care nu pot să-i dea o ripostă hotărî­­tă. Cu toate măsurile de pre­cauţie pe care şi le-a luat. . o­­cupaţia“ lui nu a trecut neob­servată. I-a mers o dată, de două ori, dar a treia oară a fost prins pentru că după ce reuşea „lovitura“ şi sustrăgea sume de bani apreciabile şi diferite obiecte, dispărea de o la domiciliul său fără urmă. Aşa se face că au fost necesare investigaţii mai îndelungate pentru a,.se clarifica furturile săvîrşite la domiciliile lui Iosif Bordás, Iosif Kese si Berta Erdei, toţi locuitori ai satului Măgheruş. Pînă la ur­mă „aventura“ a luat sfir­it. Urmează acum să se tragă în­văţăminte. C. ROŞIOREANU

Next