Cuvîntul Nou, martie 1982 (Anul 15, nr. 3141-3167)
1982-03-01 / nr. 3141
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XV, NR. 3141, LUNI, 1 MARTIE, 1982 4 PAGINI, 50 BANI Agricultura După cum bine este ştiut, cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare, in alianţă cu ţărănimea, a pus la ordinea zilei, ca o necesitate obiectivă, problema organizării pe baze noi a agriculturii, de care depindeau, în fond, rezolvarea definitivă a problemei agrare, creşterea rapidă a producţiei, ridicarea nivelului de trai al ţărănimii, al întregului popor. Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, hotărînd organizarea sectorului de stat în agricultură şi trecerea la cooperativizarea agriculturii, a înscris începutul unui vast şi complex proces, începutul etapei revoluţiei agrare socialiste, încheierea la începutul anului 1962 a cooperativizării agriculturii — eveniment sărbătorit în acest an de întregul nostru popor — pe baza vastei activităţi politice şi organizatorice desfăşurate de partid, a condus la eliberarea pentru totdeauna a la noi cote ale ţărănimii de exploatarea moşierilor şi chiaburilor, la transformarea ei într-o clasă nouă, omogenă, stăpînă pe soarta sa, pe roadele muncii sale. Iată, cum caracterizează Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, această perioadă . „Procesul făuririi şi dezvoltării proprietăţii socialiste în industrie şi a proprietăţii socialist-cooperatiste în agricultură cuprinde o lungă perioadă. Planurile cincinale 1951—1955, 1956—1960, 1961 —1965 au asigurat crearea bazei tehnico-materiale a societăţii socialiste în industrie şi agricultură; acest obiectiv a fost realizat odată cu încheierea cooperativizării şi a organizării activităţii cooperativelor agricole de producţie. In cursul cincinalului 1961— 1965 în România s-a realizat economia socialistă unitară, dezvoltării care a marcat victoria deplină a socialismului în toate sectoarele de activitate, lichidarea pentru totdeauna a claselor exploatatoare, exploatarea omului de către om, afirmarea principiilor socialiste în viaţa socială“. Partidul, secretarul său general, consideră cooperativizarea doar punctul de plecare pentru progresul rapid şi multilateral al agriculturii. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului sublinia cu claritate : „cooperativizarea socialistă nu rezolvă de la sine ridicarea agriculturii, creşterea producţiei şi ridicarea bunăstării ţărănimii. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare mari eforturi materiale şi organizatorice din partea statului socialist, a ţărănimii, in D. TOMA (Continuare în pag. a 4-a) înmuguresc zările... n sufletele noastre troienite de-atîtea luni cu frig, se face cald, de-o vreme. Termometrul simţurilor noastre ne spune că, totuşi, vine primăvara în pofida gradelor sub zero. Vine primăvara ! Prin aer, cu miresme de pămînt reavăn, aburind brazdele îmbibate cu mustul zăpezii. Vine primăvara ! Prin păduri, cu clinchet de ghiocei mîngîiaţi de o adiere caldă. Vine primăvara ! Prin lunci, cu explozii de mîţişori in sălcii pînă mai ieri cu lacrimile îngheţate. Vine primăvara — pasărea verde, purtind pe aripi raze de lumină. O simţim pe-aproape. Să privim în ograda sufletelor noastre şi vom vedea cum din troiene răsar ghioceii visurilor de „verde crud" cu o nestăvilită poftă de viaţă. Vine primăvara ! Zîna bună care ne redă pe toţi copilăriei, indiferent de povara de clipe ce o purtăm pe umeri. Speranţele noastre de bine şi frumos zburdă in cete ţintuind zarea înmugurtă din care vîslesc, spre anotimp, cocorii ... MIHAI BOBOJANU ! ÎN ACEST NUMĂR: SPORT • FOTBAL DIVIZIA A • programul returului DIVIZIEI B, SERIA I — EDIȚIA 1981—1982 • SPORT ȘI LEGENDĂ • DACIADA In anul trecut, cele două cooperative agricole de producţie de pe raza comunei Reci au realizat producţii nemulţumitoare atît la majoritatea culturilor din cîmp, cit şi in zootehnie. La C.A.P. Aninoasa situaţia a impus măsuri drastice — schimbarea preşedintelui şi a inginerului-şef. Acum, în pragul unei noicampanii agricole ne-am interesat la consiliul popular comunal despre stadiul pregătirilor. Interlocutor, tovarăşul Răcz Géza, secretarul comitetului comunal de partid, primarul localităţii. — Situaţia din anul trecut ne-a fost, cum se spune, învăţătură de minte, astfel că acum lucrurile au intrat în normal, toate pregătirile pentru declanşarea campaniei agricole de primăvară fiind încheiate. Ieri (26 februarie — n.n.) mai era de terminat reparaţia unui singur tractor, în rest toate tractoarele şi maşinile necesare campaniei „Sintem gata pentru de însămînţări sînt gata să intre în brazdă. De asemenea, avem asigurate seminţele, mai puţin cele pentru un fuior, care ne-au fost promise pînă la începerea lucrărilor. — Cu ingrăşămintele cum staţi? — întreaga cantitate de îngrăşăminte organice existentă în cele două C.A.P. a fost transportată în cîmp şi acum a intra in brazdă“ se lucrează la împrăştiat. — După cum ştim, la Aninoasa situaţia era mai dificilă. S-a redresat? — Despre situaţia de la Aninoasa vă poate vorbi mai in temă inginerul şef al unităţii Tamás Dionisie, aici de faţă. — Intr-adevăr, situaţia la C.A.P. Aninoasa s-a schimbat fundamental. In primul rînd, am acordat o atenţie specială zootehniei şi astăzi ne putem mindri cu felul în care au ieşit vitele noastre din iarnă. — Despre aceasta vom vorbi, cu alt prilej, la faţa locului. Ce ne spuneţi acum despre pregătirile pentru campania de primăvară? — Lucruri bune. Toate reparaţiile au fost terminate — inclusiv la tractorul despre care vorbea tovarăşul pre- GHEORGHE POPIŢA (Continuare în pag. a 4-a) CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA BATE LA UŞĂ UN IMPERATIV LA ORDINEA ZILEI: Dezvoltarea şi utilizarea cit mai raţională a bazei energetice a judeţului Integrarea cit mai eficientă a componenţei energetice în procesul creşterii economice, descoperirea şi punerea în valoare a noi surse de energie, utilizarea cu precădere a resurselor regenerabile, amplificarea activităţilor care valorifică superior energia şi diminuarea celor cu un consum ridicat în acest sens, afirmarea puternică a spiritului gospodăresc în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă constituie obiective armonios îmbinate în documentele programatice adoptate la cel de-al XII-lea Congres al partidului, larg dezbătute din nou la recenta şedinţă de lucru comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Pornind de la aceste sarcini majore s-a adoptat şi în judeţul nostru un program special de activitate, desfăşurat pe întregul cincinal. Care este stadiul de înfăptuire al amintitului program? In primul rînd, se constată o pregătire şi o organizare corespunzătoare a producţiei de lignit din acest an, derularea în ritmurile stabilite a activităţii de descopertare din zona Valea Crişului, fiind create condiţii corespunzătoare pentru realizarea planului pe acest an. Totodată, sunt create condiţii pentru accelerarea lucrărilor de exploatare şi valorificare şi a altor resurse energetice primare. O realitate unanim recu- R. BRAȘOVEANU (Continuare în pag. a 4-a) Export dinamic In acest an, întreprinderea textilă „Oltul" din Sfîntu Gheorghe are sarcina, conform planului, de a livra la export 54 la sută din producţia de ţesături. Acest lucru înseamnă, faţă de nivelul realizărilor din anul 1979, o creştere de 4,1 ori. In acelaşi timp, asigură prim producţia altor sortimente înlocuirea importurilor. Este vorba de suportul pentru abrazive, care înseamnă aproape o producţie de două milioane mp, anual, ţesătură tehnică cu rol determinant în industriaconstrucţiilor de maşini, industria sticlei şi lemnului. De asemenea, I.T. „Oltul" este singurul producător de muşama şi piiză de legătorie din ţară. Noile articole care vor fi tratate neşifonabil şi aplicat, apret nelavabil vor asigura, în continuare, sporirea ponderii producţiei de ţesături destinate exportului. (P.N.) Maistrul instructor Bagoly Lajos in mijlocul elevelor aflate în practică în cadrul atelierului de bobinat lină de la Cooperativa meşteşugărească „Textila“ din Covasna. Foto: L. KOVÁCS MÎRŢIŞOR S tăm cu sufletul în fereastră cu el ghicind o clipă înainte primăvara. N-am văzut ghiocei, poate numai eu nu i-am văzut, dar dacă ei întîrzie, dacă nu răzbesc spre lumina de martie, ne aşezăm gîndul în alte flori pe care le daruim de mărţişor, prima zi de primăvară, prima zi care ne scapă de coşmarul zăpezilor şi gerurilor, ziua care lasă gîndul prins la gura sobei să zburde pe cîmpul ei, să vadă soarele. Primăvară, mama noastră. .. E ca un cîntec de leagăn, un cîntec mai mult vesel, pe care dacă-l cîntăm înseamnă că sufletul ne este împodobit de primăvară. Cel mai frumos mărţişor — o rază de soare. Am mai trecut o iarnă, şi cîte ierni vom trece... D-TRU MANOLĂCRESCU