Cuvîntul Nou, martie 1982 (Anul 15, nr. 3141-3167)

1982-03-01 / nr. 3141

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XV, NR. 3141, LUNI, 1 MARTIE, 1982 4 PAGINI, 50 BANI Agricultura După cum bine este ştiut, cucerirea întregii puteri poli­tice de către clasa muncitoa­re, in alianţă cu ţărănimea, a pus la ordinea zilei, ca o ne­cesitate obiectivă, problema organizării pe baze noi a a­­griculturii, de care depindeau, în fond, rezolvarea definitivă a problemei agrare, creşterea rapidă a producţiei, ridicarea nivelului de trai al ţărănimii, al întregului popor. Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, hotărînd organizarea sectorului de stat în agricultură şi trecerea la cooperativizarea agriculturii, a înscris începutul unui vast şi complex proces, începutul etapei revoluţiei agrare so­cialiste, încheierea la începu­tul anului 1962 a cooperativi­zării agriculturii — eveni­ment sărbătorit în acest an de întregul nostru popor — pe baza vastei activităţi poli­tice şi organizatorice desfă­şurate de partid, a condus la eliberarea pentru totdeauna a la noi cote ale ţărănimii de exploatarea mo­şierilor şi chiaburilor, la transformarea ei într-o clasă nouă, omogenă, stăpînă pe soarta sa, pe roadele muncii sale. Iată, cum­­ caracterizează Programul Partidului Comu­nist Român de făurire a so­cietăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înain­tare a României spre comunism, această pe­rioadă . „Procesul făuririi şi dezvoltării proprietăţii socia­liste în industrie şi a proprie­tăţii socialist-cooperatiste în agricultură cuprinde o lungă perioadă. Planurile cincinale 1951—1955, 1956—1960, 1961 —1965 au asigurat crearea bazei tehnico-materiale a so­cietăţii socialiste în industrie şi agricultură; acest obiectiv a fost realizat odată cu înche­ierea cooperativizării şi a or­ganizării activităţii cooperati­velor agricole de producţie. In cursul cincinalului 1961— 1965 în România s-a realizat economia socialistă unitară, dezvoltării care a marcat victoria depli­nă a socialismului în toate sectoarele de activitate,­ lichi­darea pentru totdeauna a cla­selor exploatatoare, exploa­tarea omului de către om, afirmarea principiilor socia­liste în viaţa socială“. Partidul, secretarul său ge­neral, consideră cooperativi­zarea doar punctul de plecare pentru progresul rapid şi multilateral al agriculturii. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului sublinia cu claritate : „coope­rativizarea socialistă nu re­zolvă de la sine ridicarea a­­griculturii, creşterea pro­ducţiei şi ridicarea bunăstării ţărănimii. Pentru atingerea a­­cestui obiectiv sunt necesare mari eforturi materiale şi or­ganizatorice din partea sta­tului socialist, a ţărănimii, in­ D. TOMA (Continuare în pag. a 4-a) înmuguresc zările... n sufletele noastre troienite de-atîtea luni cu frig, se face cald, de-o vreme. Termometrul simţurilor noastre ne spune că, totuşi, vine primă­vara în pofida gradelor sub zero. Vine primăvara ! Prin aer, cu miresme de pămînt reavăn, abu­rind brazdele îmbibate cu mustul zăpezii. Vine primăvara ! Prin păduri, cu clinchet de ghiocei mîngîiaţi de o adiere caldă. Vine primăvara ! Prin lunci, cu explozii de mîţişori in sălcii pînă mai ieri cu lacrimile înghe­ţate. Vine primăvara — pasărea verde, purtind pe aripi raze de lumină. O simţim pe-aproape. Să privim în ograda sufletelor noastre şi vom vedea cum din troiene răsar ghioceii visurilor de „verde crud" cu o nestăvili­­tă poftă de viaţă. Vine primăvara ! Zîna bună care ne redă pe toţi copilăriei, indiferent de povara de clipe ce o purtăm pe umeri. Speranţele noastre de bine şi frumos zbur­dă in cete ţintuind zarea înmu­­gurtă din care vîslesc, spre ano­timp, cocorii ... MIHAI BOBOJANU ! ÎN ACEST NUMĂR: SPORT • FOTBAL DIVIZIA A • programul retu­rului DIVIZIEI B, SERIA I — EDIȚIA 1981—1982 • SPORT ȘI LEGENDĂ • DACIADA In anul trecut, cele două cooperative agricole de­­ pro­ducţie de pe raza comunei Reci au realizat producţii ne­mulţumi­toare atît la majorita­tea culturilor din cîmp, cit­ şi in zootehnie. La C.A.P. An­i­­noasa situaţia a impus măsuri drastice — schimbarea pre­şedintelui şi a inginerului-şef. Acum, în pragul unei noi­­campanii agricole ne-am in­teresat la consiliul popular comunal despre stadiul pregă­tirilor. Interlocutor, tovarăşul Răcz Géza, secretarul comite­tului comunal de partid, pri­marul localităţii. — Situaţia din anul trecut ne-a fost, cum se spune, în­văţătură de minte, astfel că acum lucrurile au intrat în normal, toate pregătirile pen­tru declanşarea campaniei a­gricole de primăvară fiind în­cheiate. Ieri (26­ februarie — n.n.) mai era de terminat re­paraţia unui singur tractor, în rest toate tractoarele şi maşinile necesare campaniei „Sintem­ gata pentru de însămînţări sînt gata să in­tre în brazdă. De­ asemenea, avem asigurate seminţele, mai puţin cele pentru un fuior, care ne-au fost promise pînă la începerea lucrărilor. — Cu ingrăşămintele cum staţi? — întreaga cantitate de în­grăşăminte organice existen­tă în cele două C.A.P. a fost transportată în cîmp şi acum a intra in brazdă“ se lucrează la împrăştiat. — După cum ştim, la Ani­­noasa situaţia era mai dificilă. S-a redresat? — Despre situaţia de la A­­ninoasa vă poate vorbi mai in temă inginerul şef al uni­tăţii Tamás Dionisie, aici de faţă.­ — Intr-adevăr, situaţia la C.A.P. Aninoasa s-a sch­imbat fundamental. In primul rînd, am acordat o atenţie specială zootehniei şi astăzi ne pu­tem mindri cu felul în care au ieşit vitele noastre di­n iar­nă. — Despre aceasta vom vorbi, cu alt prilej, la faţa lo­cului. Ce ne spuneţi acum despre pregătirile pentru cam­pania de primăvară? — Lucruri bune. Toate re­paraţiile au fost terminate — inclusiv la tractorul despre care vorbea tovarăşul pre- GHEORGHE POPIŢA (Continuare în pag. a 4-a) CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA BATE LA UŞĂ UN IMPERATIV LA ORDINEA ZILEI: Dezvoltarea şi utilizarea cit mai raţională a bazei energetice a judeţului Integrarea cit mai eficientă a componenţei energetice în procesul creşterii economice, d­escoperirea şi punerea în valoare a noi surse de ener­gie, utilizarea cu precădere a resurselor regenerabile, am­plificarea activităţilor care valorifică superior energia şi diminuarea celor cu un con­sum ridicat în acest sens, a­­firmarea puternică a spiritu­lui gospodăresc în fiecare în­treprindere, la fiecare loc de muncă constituie obiective ar­monios îmbinate în documen­tele programatice adoptate la cel de-al XII-lea Congres al partidului, larg dezbătute din nou la recenta şedinţă de lucru comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale. Pornind de la aceste sarcini majore s-a adoptat şi în ju­deţul nostru un program spe­cial de activitate, desfăşurat pe întregul cincinal. Care este stadiul de înfăptuire al a­­mintitului program? In primul rînd, se constată o pregătire şi o organizare corespunzătoare a producţiei de lignit din acest an, deru­larea în ritmurile stabilite a activităţii de descopertare din zona Valea Crişului, fiind create condiţii corespunzătoa­re pentru realizarea planului pe acest an. Totodată, sunt create condiţii pentru accele­rarea lucrărilor de exploatare şi valorificare şi a altor re­surse energetice primare. O realitate unanim recu- R. BRAȘOVEANU (Continuare în pag. a 4-a) Export dinamic In acest an, întreprinderea textilă „Oltul" din Sfîntu Gheorghe are sarcina, conform planului, de a livra la export 54 la sută din producţia de ţesături. Acest lucru înseamnă, faţă de nivelul realizărilor din anul 1979, o creştere de 4,1 ori. In acelaşi timp, asigură prim producţia altor sortimente înlocuirea importurilor. Este vorba de suportul pentru abra­zive, care înseamnă aproape o producţie de două milioane mp, anual, ţesătură tehnică cu rol determinant în industria­­construcţiilor de maşini, industria sticlei şi lemnului. De asemenea, I.T. „Oltul" este singurul producător de muşama şi piiză de legă­tor­ie din ţară. Noile articole care vor fi tratate neşifonabil şi aplicat, apret nelavabil vor asigura, în continuare, sporirea ponderii producţiei de ţesături destina­te exportului. (P.N.) Maistrul instructor Bagoly La­jos in mijlocul elevelor aflate în practică în cadrul atelie­rului de bobinat lină de la Cooperativa meşteşugărească „Textila“ din Covasna. Foto: L. KOVÁCS MÎRŢIŞOR S­ tăm cu sufletul în fe­reastră cu el ghicind o clipă înainte primă­vara. N-am văzut ghiocei, poate numai eu nu i-am văzut, dar dacă ei întîr­­zie, dacă nu răzbesc spre lumina de martie, ne a­­şezăm gîndul în alte flori pe care le daruim de măr­ţişor, prima zi de primă­vară, prima zi care ne scapă de coşmarul zăpe­zilor şi gerurilor, ziua ca­re lasă gîndul prins la gura sobei să zburde pe cîmpul ei, să vadă soarele. Primăvară, mama noas­tră. .. E ca un cîntec de leagăn, un cîntec mai mult vesel, pe care­ dacă-l cîn­­tăm înseamnă că sufletul ne este împodobit de pri­măvară. Cel mai frumos mărţişor — o rază de soare. Am mai trecut o iarnă, şi cîte ierni vom trece... D-TRU MANOLĂCRESCU

Next