Cuvîntul Nou, iulie 1982 (Anul 15, nr. 3246-3272)
1982-07-01 / nr. 3246
UI NOU loase astfel ca în timpul a se poata remerativitate orice dentense pentru aproarie de recoltare a e fac şi la Intreprini valorificarea cerebntelor tehnice. Astînceput curăţirea şi spaţiilor de deîndu-se şi o revizie tip dotare. n e membrii coope-1 în natura. Totonăm necesitatea ul finului din cîmp de depozitare să se multă operativitate, a în toate unitățile ească norme zilnice zntru fiecare atelaj, eze un spirit de oriplină în rîndul con- Je atelaje. orfantă lucrare de re asigurarea furait perioada de iar- 3 putea termina plierea recoltării eețioase. Este impe- Sată organizarea ui întrucît, pină în C.A.P. s-au reroli, cultivate şi finele de pe o supramii hectare şi s-au turnat 6.000 tone de ce reiese că o mareului se găseşte înit, sarcina principialiştilor este ori.;i controlarea reepozitării furajelor, acest scop toate mecanice și forteunități agricole,a cooperatorilor laurajelor este necesare. / \ emporan; 22,20 Teprogramul 2 iaduri ale tinere) Melodii populare; ţ ceput de săptămiînchiderea program0 Telejurnal; 20,25 (urmărit; 21,00 Mostru viitor: D. Bo- 21,45 Anunţuri şi :55 Muzică de ca□ Telejurnal. ITI, (1 IULIE ■ogramul 1 lex; 11,05 Matineaţă: „Fotbalistul“; cu în serial: „Jocul partea a IlI-a, an mondial. Romoblemele lumii con• 12,45 Mi-i drag n născut. Moment 16,00 Telex; 16,05 h modernă la sca!şcolare; 16,25 De la Siret- Cîntece şi populare moldove- 1 Clubul tineretu- Civica; 17,50 1001 ,00 închiderea programului; 20,00 Telejurnal; 20,25 Actualitatea economică; 20.35 Pe agenda invăţămintului — concursurile de admitere; 20.40 Deschizător de drumuri noi: „Congresul al IX-lea al P.C.R.România — industrie şi civilizaţie; 21.00 Teatru TV : „Arhipelagul Lenoir“, de Armanda Salacrou; 22.20 Telejurnal. Programul 2 20.00 Telejurnal; 20,25 Din muzica şi dansurile popoarelor. Ritmuri gruzine; 20,50 Salonul TV al artelor plastice; 21,35 Anunţuri şi muzică; 21,45 Flori pe Terra- Concertspectacol; 22,20 Telejurnal- MIERCURI, 7 IULIE Programul 1 16.00 Telex; 16,05 Din ţările socialiste. Itinerar sovietic — film documentar; 16,25 Sârbca cu năframă. Montaj muzical-coregrafic; 16,50 Tragerea Pronoexpres; 17,00 Universul femeilor. Congresul al IX-lea al P.C.R.; 17,50 1001 de seri; 18,00 închiderea programului; 20,00 Telejurnal; 20,25 Actua litatea economică; 20,35 Pe agenda învăţămîntului — concursurile de admitere; 20,40 Telecinemateca — Ciclul „Dosarele ecranului“: „Imposibilul nu există“ — coproducţie internaţională ; 22,00 Telejurnal; 22,10 Din albumul celor mai frumoase meodii populare. Programul 2 20,00 Telejurnal; 20,25 Buletinul rutier al Capitalei; 20,40 Viaţa economică a Capitalei; 21,10 Publicitate; 21,15 Muzică de cameră; 22,00 Telejurnal; 22,10 Jazzul în nocturnă — selecţiuni din festivalul de jazz de la Bratislava '82. JOI, 8 IULIE Programul 11.00 Telex; 11,05 România — industrie şi civilizaţie; 11,25 Film serial: „Lumini şi umbre“ — Epusodul 17; 12,35 Matineu de vacanţă. ..O grădină fermecată; 16,00 Telex; 16,05 Deschizător de drumuri noi: „Congresul IX P.C.R.“; Portret de şcoală nouă; 16,30 Viaţa culturală; 17,00 Studioul tineretului; 18,00 Închiderea programului; 20,00 Telejurnal; 20,30 Actualitatea economică; 20,45 La frontierele cunoaşterii. Serial ştiinţific; 21,05 Pe agenda învăţămîntului — Concursurile de admitere; 21,10 Un vast program de activitate politico-ideologică. Simboluri ale unităţii poporului nostru de-a lungul Istoriei. — Documentar; 21,30 Arena curajului; 21,50 Telejurnal; 22,00 Meridianele cântecului. Programul 2 20,00 Telejurnal; 20,30 Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 21,50 Telejurnal; 22,00 Melodii populare. VINERI, 9 IULIE Programul ; 15.00 Telex; 15.05 Admiterea în învăţămîntul superior tehnic; îndrumări metodice pentru apropiatul concurs; 15,30 La volan; 15,45 Emisiune în limba germană; 17.40 Tragerea loto; 17,50 1001 de seri; 18.00 închiderea programului; 20.00 Telejurnal; 20.25 Pentru curteaşi grădina dv.; 20,30 Deschizător de drumuri noi : „Congresul IX P.C.R.“. — Democratismul culturii; 20,50 Pe agenda învăţămîntului. — Concursurile de admitere; 20,55 Film artistic: „Răspunde Klara“. Producţie a studiourilor sovietice; 22,05 Telejurnal; 22,16 Carusel muzical de vacanţă. — Muzică uşoară Programul 2 15,00 întîlnire muzical-coregrafică; 15,35 Civica; 16,00 Caseta cu imagini; 17,00 Stadion; 17,50 1001 de seri; 18,00 închiderea programului; 20,00 Telejurnal; 20,25 Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“; 21.50 Generaţia deceniului IX; 22,05 Telejurnal; 22,15 Ariişi scene din operete. • SIMBATA. 10 IULIE Programul X 11.00 Telex; 11,05 Deschizător de drumuri noi. ..Congresul IX. P.C.R.“ — Democraţismul culturii; 11,25 Festivalul „Zilele muzicale tîrgumureşene“; 12.10 Film artistic: „Mărturii“; 13,30 La sfirşit de săptămînă; 18.35 Săptămîna politică; 18,50 1001 de seri; 19.00 Telejurnal; Sport; 19.30 Teleenciclopedia; 20,15 Ritmuri tinereşti; 20,30 Film serial: „O chestiune de onoare". Episodul 2; 21.20 întilnirea de sîmbătă seara (I); Spectacol de varietăţi umoristice, muzicale, coregrafice; 22 20 Telejurnal; 22,30 Întîlnirea de sâmbătă seara (II); Programul 2 19,00 Telejurnal; Sport; 19.30 Ciitarea României. De pe marea scenă a ţării pe micul ecran; 20,25 Pagini muzicale de mare popularitate; 20.50 Simboluri ale unităţii poporului nostru de-a lungul istoriei. (Documentar); 21.10 Portret componistic — Liviu Glodeanu; 22.20 Telejurnal; 22.30 Recital de chitară cu Leo Brower (Cuba). Anii cei mai fertili (Urmare din pag. 1) Congresul al IX-lea folosim prilejul pentru a evalua dimensiunile drumului parcurs, drum ,in care poporul nostru a stăbătut istoria cu fruntea sus, afirmîndu-se ca niciodată, atît pe plan intern cit şi extern. Făcînd acest bilanţ ne dăm seama de temeinicia opţiunilor Congresului al IX-lea privind accelerarea industrializării ca singura cale de progres a economiei, a societăţii româneşti. Nu trebuie să fii neapărat mare economist pentru a înţelege că o independenţă reală nu este posibilă fără independenţa economică. Este de la sine înţeles că satele şi oraşele renăscute ale României, înzestrarea şi avîntul agriculturii, avîntul tuturor domeniilor de activitate ar fi, fost de neconceput fără industrializarea socialistă. Este meritul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, de a fi concentrat energiile ţării în această direcţie, România atingînd astfel un nivel de producţie care-i vapermite încă în acest cincinal să se numere în rîndul ţărilor cu o dezvoltare economică medie. Din acest punct de vedere apar cu atit mai netemeinice, mai răuvoitoare şi în totală discordanţă cu realitatea opiniile acelora care încearcă să răstălmăcească valoarea acestei orientări esenţiale pentru destinul socialist al poporului nostru. Sunt opinii care nu au nimic comun cu interesele poporlui, izvorîte din necunoaşterea realităţilor din România postbelică, ori - şi mai rău - dintr-o atitudine ostilă acestui efort eroic al întregului popor, de a-şi făuri singur destinul, aşa cum crede el de cuviinţă. Punînd piatra de temelie a realităţilor de azi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu formula la Congresul al IX-lea obiective cutezătoare, izvorîte dintr-o viziune superioară asupra devenirilor viitoare ale ţării. Realismul acestor opţiuni îşi găseşte în prezent ilustrarea în faptul că România este astăzi de 15 ori mai bogată decit in 1950 - cum arăta secretarul general al partidului la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie a.c. Această avuţie creată de popor, pentru popor în aceşti 17 ani, constituie temelia progresului înregistrat în această perioadă istorică pe care pe bună dreptate, ne-am obişnuit a o numi „EPOCA CEAUŞESCU", progres pe care îl regăsim în viaţa de fiecare zi a fiecărui cetăţean al României socialiste, în înfăţişarea nouă, tot mai modernă, mai prosperă a tuturor satelor şi oraşelor patriei noastre. AUTOAPROVIZIONAREA LOCALITĂŢILOR Cînd priceperea şi interesul îşi dau mina, rezultatele nu se lasă aşteptate Am trecut de multe ori pe lîngă aleea aceea mărginită cu plopi de la" marginea dinspre Ideni a municipiului Sfîntu Gheorghe, dar pină ieri nu ştiam că acolo, în anonimatul unor clădiri cu aspect cu nimic ieşit din comun, nişte oameni de ispravă îşi folosesc cu ... folos materia cenuşie pentru a ne face viaţa mai uşoară, mai plăcută. Aşadar, iată-ne la sediul Asociaţiei intercooperatiste — complex avicol Sfîntu Gheorghe, stînd de vorbă cu directorul unităţii, tovarăşul inginer Tiberiu Varga. — După cum sună şi firma sîntem profilaţi pe păsări, mai precis pe ouă. Predăm anual la fondul pieţei 1.500.000 de ouă. Atîta este planul, dar dacă avem condiţii normale de hrănire a păsărilor realizăm şi mai mult. — Şi aveţi condiţii ? — In general, da. Pe primul semestru din ‘82 am realizat 250.000 ouă peste plan. I - Ce alte realizări mai aveți, tovarășe director ? - Păi ... căm atît. - Dar nutriție ? - Ei, nutriție sînt cu totul altceva. Ca activități anexe am înființat o fermă pentru animale mici. Acum avem aproape 500 capete. Alte 500 le-am sacrificat. - Pentru carne ? - Mai puţin. Încă nu s-a creat la noi obişnuinţa, deşi carnea de nutrie este excelentă. Cu timpul, cînd oamenii îi vor descoperi calităţile, sînt sigur că va fi foarte solicitată. - Şi pieile ? - Le-am transformat în căciuli, ,gulere şi haine de blană, prin cooperativa „Avîntul11 din Covasna. Le valorificăm prin I.C. S.M.I., dar, mai înspre toamnăiarnă. Acum lumea cumpără costume de baie ... In orice caz, este o activitate rentabilă şi vom extinde ferma la 3 000 capete. - Şi stupii ? - 1 000 de familii de albine. Pină acum am recoltat cite 10 kg de miere de la fiecare familie, iar în aceste zile vom mai recolta cite 10. Am fost în stupărit pastoral, la salcîm, la Calafat şi în Argeş. Acum vom pleca la floarea soarelui, în judeţul Constanţa. — Este o activitate rentabilă, nu ? — Faceţi şi dv. o socoteală : 1 000 de familii ori 30 kg de miere pe familie, ori 40 lei kg, ci ni se plăteşte mierea . . . Şi dacă tot vorbim de realizări, mai notaţi preocuparea colectivului nostru pentru realizarea de economii de combustibili şi energie , numai prin modernizarea halei de tineret pentru înlocuire am redus consumul de energie electrică cu 50 la sută. Şi acum, vă rog să mă scuzaţi, mă aşteaptă munca ... — Spor la treabă, tovarăşe Varga, dumneavoastră şi colectivului harnic şi priceput pe care-l conduceţi ! GHEORGHE POPIJA RĂSPUNS DOCUMENTAT In legătură cu sesizarea lui N. Nicolae, din Ozun, organele locale au trimis un răspuns redacţiei noastre, din care reiese că acţiunea cetăţeanului I. Stanciu a fost aprobată de către Consiliul popular cu nunai, ca şi de către ocolul silvic. Plopii respectivi — datorită rădăcinilor foarte mari şi a faptului că îi învecinau gospodăria — pricinuiau neajunsuri, deteriorind casa şi grădina.Un specialist din cadrul ocolului silvic s-a deplasat la timpul respectiv la faţa locului alegînd şi marcînd plopii, care ulterior au şi fost tăiaţi de către I. Stanciu şi utilizaţi pentru necesităţile gospodăriei proprii. Cu ocazia cercetării prezentei reclamaţii, I.S. a demonstrat, cu ajutorul documentelor (chitanţe, cerere), că a făcut demersuri legale, aşa incit considerăm că petiţia în cauză e nefondată ! DRAGA REDACŢIE Ca şi alţi cititori, apelez la ajutorul dumneavoastră pentru a mi se clarifica o problemă de interes personal, care pină în momentul de faţă nu şi-a găsit rezolvarea. Aştept nerăbdător răspunsul redacţiei în cadrul rubricii „Aveţi cuvîntul în ... Cuvîntul nou“. Cu stimă, Z. Eugen, Sfîntu Gheorghe LĂMURIRI Din datele trimise rezultă, tovarăşe Z. Eugen, că la vremea respectivă aţi semnat, totuşi contractul, dovadă că aţi şi fost încadrat. Conform prevederilor Legii nr. 1/1971, precum şi ale Codului muncii, contractul individual de muncă reprezintă convenţia supremă intre părţi. Faţă de existenţa contractului sus-menţionat, în momentul de faţă, nu puteţi solicita modificarea unilaterală a prevederilor sale. O OPINIE Vă scriu aceste rînduri în intenţia de a pune în discuţie o problemă, care ne interesează pe toţi, deopotrivă, aceea a economisirii curentului electric. Abordez această problemă, fiindcă în multe case ale scărilor, ca şi între etaje la blocuri ard inutil numeroase becuri, fără ca cineva să se sinchisească. Automatele de întrerupere a curentului se mai defectează, aşa incit e necesară repararea ori înlocuirea lor grabnică. De ce să se consume,fără rost atita energie electrică, acum, cînd efectele crizei energetice pe plan mondial se resimt pretutindeni ? Să reducem, de asemenea, în fiecare gospodărie consumul cu cel puţin 20 la sută, aşa cum ni se cere, pentru că numai aşa, utilizind un bec mai puţin, sau de o putere mai redusă, in fiecare gospodărie, apartament, pe holuri şi în alte locuri (pivniţe, garaje, magazii etc ) vom putea să contribuim la economisirea acestei bogăţii, care este energia electrică V. Deleanu, Sfîntu Gheorghe IN CITEVA RÎNDURI Am primit scrisoarea dumneavoastră, semnată enigmatic „O cititoare“. Observaţiile sînt însă juste, aşa incit nu era nevoie de anonimat. Vom transmite aprecierile dv., ca si corectiva respectivă colaboratoarei noastre- POŞTA RUBRICII A- Antal, Tirgu Secuiesc: Ce vă face să credeţi? Situaţia este mult mai simplă, decit vă imaginaţi. Am reţinut sugestia, pentru care vă mulţumim. Grupului de navetişti, întorsura Buzăului. Au fost, e adevărat, unele probleme în perioada amintită, dar lucrurile s-au reglementat. Dacă mai intervin şi alte situaţii similare, anunţaţi-ne. Rubrică realizată de HORIA C. DELIU PAG. 2-1