Cuvîntul Nou, iulie 1982 (Anul 15, nr. 3246-3272)

1982-07-22 / nr. 3264

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XV, Nr. 3264, JOI, 22 IULIE, 1982 4 PAGINI. 50 BANI Ridicarea nivelului pregătirii profesionale Ridicarea nivelului de calificare, îmbogă­ţirea cunoştinţelor profesionale, constituie o îndatorire fundamentală a fiecărui comunist, a fiecărui om al muncii. Sarcinile complexe care revin în etapa actuală de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate fie­cărui colectiv de muncă, în direcţia înfăp­tuirii unei noi calităţi în toate domeniile de activitate, impun organelor şi organizaţiilor de partid, o preoc­upare sporiţii pentru asi­gurarea califică­rii forţei de muncă, în sta­re să mînuiască noile maşini şi Utilaje cu care sânt­ datate unităţile noastre economi­ce, să stăpîneas­că tehnologiile moderne de producţie. Despre modul in care acţionează pentru transpunerea în viaţă a acestui deziderat, comitetul de partid al întreprinderii textile ,,Oltul“ din municipiul Sfintu Gheorghe, ne-a pre­zentat detalii edificatoare, tovarăşul Szöcs Francisc, şeful biroului personal-inva­tă­mînt-retr­ibui­re, secretar adjunct cu pro­bleme organizatorice al comitetului de par­tid „Problema asaurăT® calificării forţei de muncă, a ridicării continue a nivelului pre­gătirii profesionalei a întregului personal muncitor din întreprinderea noastră — ne spunea dinsul — constituie o preocupare permanentă a comitetului de partid, a orga­nelor şi organizaţiilor din subordinea sa- Cel puţin o dată pe an analizăm in şedin­ţele de comitet aspecte legate de înfăptuirea acestei s­arrcini de mare răspundere. Propu­nerile pentru planurile anuale de perfecţio­nare şi asigurare c­u muncitori calificaţi, pe care le înaintăm centralei noastre sunt re­zultatul unor studii întreprinse de membrii comisiei pe probleme economice de pe lingă comitetul, de partid, de alţi comunişti cu o bogată experienţă profesională ş­i organiza­torică. O parte din forţa de muncă califica­tă ne este asigurată, desigur, de Liceul in­dustrial textil. De aceea, noi acordăm toată atenţia, atît în perioada practicii elevilor în întreprindere, cit şi în cea care urmează ime­diat după încadrarea în muncă, integrării socioprofesionale în condiţii bune a fiecărui A. GOLCIU (Continuare in pag. 2—3) şi furt Szöcs Petru iese din închi­soare în ianuarie 1982. Nu trist, nu din cale-afară de marcat de zilele şi nopţile „dăruite“ singurătăţii şi liniş­tii, nici prea de tot vesel, dar cu o undă de mulţumire c-a scăpat şi cu o alta de încre­dere î­n libertatea care­­ aş­teaptă, înţelegînd, însă, li­bertatea ca pe un fotoliu in care liber eşti să zaci şi s-aştepţi fraierii cu „mălaiul“, nu se-ncadrează în muncă, nu-l interesează problema, îşi găseşte un sprijin concret în . ,persoana lui Dani Mah­id, tră­ind amîndoi, din expediente, afaceri, găinării. Intr-o seară de februarie­­ pun ochii pe Fábián Árpád, un necunoscut, pripăşit la masa lor de la restaurantul „Parc“ din Tîrgu Secuiesc. Schimbă vorbe şi amabilităţi ca nişte persoane umblate prin lume şi întînm­ări, apoi pleacă, toţi trai, liniştiţi, spre oraş. în parc, însă, se jo­acă replica ginditâ din vreme de „scenaristul“ Szöcs : ,,îi luăm bănuiţi tipului, că are, i-am văzut un portofel, tu, Matild, du-te cu el, de­părtează-te pu­ţin, că apoi mă descurc eu“. Şi scenariul se joacă întocmai, cu talent şi fără repetiţii: ,,Ce cauţi, golane, noaptea, în în­tuneric în parc cu soţia mea? Ah, urlă gelozia-n mine ...“ şi dă-i şi arde-l, îl ia la pal-­­ me pe Fábian, îl cam bate, 11 face K.O- şi-l uşurează şi de ^Joanii din portofel. 1.103- de DUMITRU MANOLACHESCU (Continuare In pag. 2—3) Proletari din tooté fárilé, ünifi vd f Se-mbogăţeşte continuu zestrea edilitară a municipiului Sfîntu Gheorghe. Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ KZBAIIHEA D8MI1R DI PARTID După cum este bine cunos­cut potrivit Hotărîrii Plenarei lărgite a C.C. al P.C.l­. din 1—2 iunie a-c-, Expunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu „Cu privire la stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi acti­vitatea politică, educativă a partidului“ va fi larg dezbă­tută în toate organele şi or­ganizaţiile d° partid, în or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, în toate organizaţiile econo­mice şi social-politice. Dez­baterea acestui document de excepţională valoare teoretică şi practica constituie un nou prilej de afirmare mai puter­nică a rolului conducător al partidului, urmărind îmbună­tăţirea generală a activităţii politico-ideologice şi cultural- I CORNEANU (Continuare in pas 2—3) La C­.A.P. Biborţeni se acţio­nează cu multă răspundere pentru asigurarea necesarului de furaje. Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ Mărirea ritmului la recoltarea şi depozitarea furajelor In unităţile agricole din ju­deţ continuă cu­ intensitate campania de recoltare şi de­pozitare a furajelor. în majo­ritatea unităţilor se lucrează cu m­ult spirit­ gospodăresc, înţelegîndiu-se pe d­eplin im­portanţa pe care o are în ob­ţinerea unor producţii sporite de carne ,şi lapte asigurarea bazei furajere la nivelul ne­cesarului. Aceasta a fost de fapt concluzia pe care am tras-o în urma raidului între­­prin în unităţi agricole din consiliile unice Baraolt şi Be­­lin. La C­.A.P. Băţanii Mari — prima unitate inclusă în iti­nerarul raidului nostru — am stat de vorbă cu preşedintele cooperativei Mihály Tibor şi cu inginerul şef Székely Pé­ter, care ne-au informat că fâneţele naturale au fost re­coltate pe­ circa 500 de hec­tare, aproape toată cantitatea de fin fiind depozitată. Din cauza timpului nefavorabil fînii de pe 100 de hectare nu a putut fi transportat şi de­pozitat. P­înă în ziua raidului cinci, aceasttă acţiune era în plină desfăşurare. Se depozi­taseră peste 210 tone de fu­raje cultivate şi peste 600 to­ne de fin. Menţionăm că unitatea dis­pune de o mare suprafaţă de fineţe, fapt pentru care s-a luat hotărirea de a­ repartiza spre cosire cu tr­afeţe de fî­­neaţă cetăţenilor din localita­te (inclusiv minerilor şi func­ţionarilor) care deţin animale pentru producţie, direct inte­resaţi în executarea unor lu­crări de calitate şi obţinerea unor mari can­titaţi de fin. Dealtfel, după cum ne spu­nea preşedintele cooperativei, recolta de furaje este destgu­l de bună şi se crede că cu ceea ce se va recolta la toamnă, baza furajeră pentru perioada de stabulaţie va fi asigurată in întregime. La C.A.P. Brăduţ — unitate cu program de redresare eco­nomică — actuala campanie de recoltare şi depozitar­e a furajelor are o mare impor ■ tanţă în realizarea unor indi­catori de plan. După cum am fost informaţi de preşedinte­le cooperativei, tovarăşul Lo­­rinez Laurenţiu, pînă in ziua raidului nostru întreaga su­prafaţă cu furaje cultivate era recoltată, iar din suprafaţa de fineţe naturale se recoltase doar ju­mătate, fiind depozi­tate peste 800 tone de fin (în fînare). Recolta de fin fiind cuprin­să între 1—1,5 tone la hee- MIHAI BOBUŢANU (Continuare In pag. 2—3) BlăLIOtECA JaD-T­î....* — CUV&STA — SF. GHEORGHE — Telefon 136 09____ REALIZĂRI REMARCABILE Apropierea marii sărbă­tori a poporului nostru a constituit un imbold deo­sebit şi pentru oamenii muncii din cadrul Combi­natului de prelucrare a lemnului Sfîntu Gheorghe. Organizîndu-şi mai bine munca, depăşind toate greutăţile de moment, a­­cest colectiv de muncă a raportat încheierea primu­lui semestru al anului cu realizarea sau depăşirea principalilor indicatori de plan, astfel că atit produc­ţia netă, cit şi cea marfă pe ansamblul combinatului se prezintă chiar cu de­păşiri. Este de remarcat şi faptul că, atît producţia de mobilă, cit şi cea de PAL, destinate exportului, au cu­noscut depăşiri de plan. De notat că aceste realizări au fost posibile şi ca urmare a îmbunătăţirii productivi­tăţii muncii, atît cea ra­portată la valoarea pro­ducţiei marfă, cit şi la va­loarea producţiei nete Avînd asemenea realizări remarcabile, oamenii mun­cii din cadrul C.P.L sunt ferm hotăriți ca pînă la 23 August să le amplifice cu noi fapte de muncă e­­xemplare. (G.F.)

Next