Cuvîntul Nou, aprilie 1983 (Anul 16, nr. 3503-3503)
1983-04-30 / nr. 3503
Proletari din too te tarile .unitivá / Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean, ANUL XVI, NR. 3503, SIMBATA, 30 APRILIE, 1983 4 PAGINI, 50 BANI Izbînzi închinate zilei muncii în săptămînile de dinaintea zilei de 4 Mai, ziarul nostru a prezentat numeroase ştiri şi reportaje ilustrînd strădaniile minerilor, petroliştilor, constructorilor de maşini, forestierilor, textiliştilor, constructorilor de locuinţe, ale celorlalţi lucrători din economia judeţului nostru, de a ridica ştacheta realizărilor la cote înalte, dorinţa lor de a întîmpina marea sărbătoare internaţională a celor cemuncesc cu izbînzi de marcă. Am fost zi de zi martorii pasionantelor întreceri dintre oamenii unei unităţi sau alteia, dintre între- prinderi, secţii sau ateliere, am văzut de ce sînt în stare muncitorii, maiştrii, inginerii şi tehnicienii covăsneni atunci cînd se mobilizează la maximum, am admirat priceperea lor în mînuirea maşinilor la care lucrează, siguranţa şi rapiditatea cu care soluţionează problemele ivite pe parcursul derulării activităţii productive, am consemnat o seamă de iniţiative valoroase, menite să aducă necesare îmbunătăţiri fiecăruia dintre compartimentele fabricaţiei. Ziua de 1 Mai este intîmpinată în întreg judeţul Covasna cu admirabile fapte de muncă. Eforturile intense, depuse zi de zi, ceas de ceas, în fiecare întreprindere, secţie sau atelier, la fiecare loc de muncă, nu puteau să se soldeze decât cu rezultate bune şi foarte bune, rezultate care deschid calea spre noi reuşite, înlesnesc devansarea termenelor de înfăptuire a obiectivelor propuse. Din strălucitorul tablou al realizărilor obţinute în intervalul de timp scurs de la începutul acestui an, să le desprindem mai întîi pe cele ale Sectorului de Exploatare a Lignitului Sfîntu Gheorghe, care şi-a creat un avans considerabil în îndeplinirea sarcinilor de producţie aferente anului 1983. Folosind mai complet timpul aflat la dispoziţie, ca urmare a trecerii la programul de lucru non-stop, organizîndu-şi mai bine munca, minerii de aici au izbutit să extragă o cantitate de cărbune care o întrece pe cea indicată de prevederile planului pe primul semestru al anului, anunţindu-se ca principali pretendenţi la locul întîi pe podiumul întrecerii organizate în cadrul I.M. Căpeni-Baraolt, de care aparţin. Alături de reuşitele minerilor trebuie să le punem neapărat pe cele ale sondorilor Ghelînţei, care au făcut ca prezenţa industriei petroliere în această parte a ţării să depăşească stadiul de deziderat. Nu ,demult, intr-un reportaj despre petrolişti şi fascinanta muncă pe care o fac, spuneam că momentul în care alte şi alte sonde vor aduce ţiţeiul la suprafaţă, este aproape. El a sosit, s-a consemnat în urmă cu cîteva zile, cînd oamenii inginerului Şerban Lambru, directorul Schelei de Foraj de la Ghelinţa, au încheiat lucrările la încă două sonde, cele purtînd numerele 210 şi 220, pe care le-au predat brigăzii de producţie petrolieră nr. 9. Acum, ei isi concentrează atentia asupra altor puncte ale zonei, unde lupta cu tăria rocilor, lupta care se dă pentru a grăbi clipa în care petrolul va vedea lumina zilei, de-abia a început . .. • Vorbind de avansul creat in îndeplinirea sarcinilor, a angajamentelor asumate, nu putem trece fără a remarca încă o dată reuşitele Uniunii Judeţene a Cooperativelor Meşteşugăreşti, datorită cărora acest sector al economiei covăsnene se află pe primul loc în întrecerea socialistă pe ramură, acelaşi pe care s-a situat şi la sfîrşitul anului trecut, fiind distinsă, pentru a treia oară, cu ,,Ordinul Muncii“ clasa I, sau pe cele ale întreprinderii de Morărit şi Panificaţie din Sfîntu Gheorghe, situată, de asemenea, în fruntea NICOLAE STOIAN (Continuare în pag. 2—3) Noi produse asimilate în producţie După cum ne relatează Kristof Emerit, inginer-şef la întreprinderea de Izolatori Electrici de Joasă Tensiune din Tirgu Secuiesc, oamenii muncii din acest c o l e c t iv întîmpină ziua de 1 Mai prin noi şi importante succese în muncă. Dintre acestea se evidenţiază asimilarea în producţie ainoi produse de mare însemnătate pentru industria construcţiilor de maşini şi electrotehnică, 4 tipuri de conectori steatii şi navali, produse noi pe plan naţional cu caracteristici superioare faţă de cele existente. Se vor folosi la echipamentele electrice ale navelor şi altor mijloace de transport, precum şi a altor utilaje care impun condiţii deosebite de calitate (rezistenţă la temperaturi ridicate în exploatare şi la vibraţii); dulia E 27 I 2 utilizată în corpuri de iluminat unde se pune problema rezistenţei in exploatare si unde este pericol de incendiu ; contactele auxiliare pentru contac-GH. POINIȚA (Continuare în pag. 2—3) ANUNȚAM CITITORII NOȘTRI CA ZIARUL „CUVÎNTUL NOU" VA APARE DUPĂ CUM URMEAZĂ ÎN ZIUA DE 1 MAI ȘI ÎN ZIUA DE 3 MAI. „DE LUMEA ÎNTREAGĂ O IUBEŞTI, ADUNĂ PACEA ÎN MUNCA TA ŞI-NTREGII LUMI S-O DĂRUIEŞTI, IAR LUMEA VA DURA PRIN EA .. MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE ŞI SPORTIVE ÎN ZILELE DE 1 ŞI 2 MAI (în pag. 2-3) BIBLIOA JUDETFBI *. Ten expoziţie de produse realizate in cadrul industriei mici Ieri, la Magazinul CORSO din centrul municipiului Sfîntu Gheorghe s-a deschis o expoziţie de produse ale industriei mici, revelatoare în ce priveşte preocupările unităţilor economice covăsnene privind valorificarea materiilor prime existente pe plan local, atragerea în circuitul economic a materialelor refolosibile, înnoirea şi diversificarea producţiei acestui domeniu de activitate, de asigurarea acelor produse pe care întreprinderile aparţinînd industriei republicane nu le includ, din mai multe motive, în programul lor de fabricaţie, dar de care populaţia, şi chiar unele unităţi productive, au neapărată nevoie. Expune, fireşte, în primul rînd, Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti, sector care deţine ponderea în totalul micii producţii realizate în judeţ, dar sunt prezente şi alte unităţi economice, cum ar fi, de pildă, întreprinderea Judeţeană de Construcţii-Montaj, ale cărei eforturi de atragere în circuitul productiv a unor materiale (materiale de construcţii, evident) le-am remarcat şi cu alte prilejuri. Printre exponate — articole de confecţii, executate într-o gamă variată de modele, covoare din lînă, articole de marochinărie, artă populară şi artizanat, piese de mic mobilier şi obiecte decorative (din lemn mai ales), produse în cadrul cooperativelor „Arta Populară“ din Intorsura Buzăului, „Hărnicia“ și „Lemn-Metal“, ambele din municipiul Sfintei Gheorghe. (N.S.) . COMERIRE PRIN DECRET PREZIDENŢIAL A UNOR ÎNALTE DISTINCŢII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PENTRU REZULTATE DEOSEBITE ÎN ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ, DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI CULTURAL-ARTISTICA Prin decret prezidenţial, au fost conferite 6.487 titluri, ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România, unor muncitori, maiştri, ingineri, ţărani cooperatori, cercetători şi proiectanţi, cadre didactice, medici, oameni de artă şi cultură, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră şi rezultatele deosebite obţinute în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1982. DIN PARTEA CONSILIULUI DE STAT COMUNICAT în legătură cu folosirea autoturismelor proprietate personală în zilele de 1-2 mai 1983 In zilele de 1—2 mai 1983, autoturismele proprietate personală pot circula indiferent de numărul de înmatriculare, cu soț sau fără soț, al autoturismului. a înalţă gliei comunistă stea E Unu Mai, şi-aprins e Roşul, ţara mea, zvicnire-nrourată a macilor din lan şi-nalţă gliei comunistă stea — putere, măreţie, căldură, card elan. E Unu Mai, şi-atîta Galben, galopind pe şes, respiră străluciri şi spornică lumină, din care, vara, zilele îşi ţes, neostenit curgînd, povestea carpatină. E Unu Mai, şi-atit albastru, revărsat şuvoi, evitarea munţilor, statornică ardoare, ne arcuieşte-n suflet — pur altoi, crescînd imens, înalt, a cugetării rare. E Unu Mai, şi Roşu, Galben şi Albastru cresc, ca diamante vii, dorinţe fermecate, şi cresc spre-nalturi visul strămoşesc, şi cresc spre fapt nou cint, destine mult curate. VASILE ARTENIE