Cuvîntul Nou, aprilie 1983 (Anul 16, nr. 3503-3503)

1983-04-30 / nr. 3503

Proletari din too te tarile .unitivá / Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţ­ean, ANUL XVI, NR. 3503, SIMBATA, 30 APRILIE, 1983 4 PAGINI, 50 BANI Izbînzi închinate zilei muncii în săptămînile de dinaintea zilei­ de 4 Mai, ziarul nostru a prezentat numeroase ştiri şi reportaje ilustrînd strădaniile minerilor, pe­troliştilor, constructorilor de maşini, forestie­rilor, textiliştilor, constructorilor de locuinţe, ale celorlalţi lucrători din economia judeţu­lui nostru, de a ridica ştacheta realizărilor la cote înalte, dorinţa lor de a întîmpina marea sărbătoare internaţională a celor ce­­muncesc cu izbînzi de marcă. Am fost zi de zi martorii pasionantelor întreceri dintre oa­menii unei unităţi sau alteia, dintre între- prinderi, secţii sau ateliere, am văzut de ce sînt în stare muncitorii, maiştrii, inginerii şi tehnicienii covăsneni atunci cînd se mobili­zează la maximum, am admirat priceperea lor în mînuirea maşinilor la care lucrează, siguranţa şi rapiditatea cu care soluţionează problemele ivite pe parcursul derulării acti­vităţii productive, am consemnat o seamă de iniţiative valoroase, menite să aducă nece­sare îmbunătăţiri fiecăruia dintre comparti­mentele fabricaţiei. Ziua de 1 Mai este intîmpinată în întreg judeţul Covasna cu admirabile fapte de muncă. Eforturile intense, depuse zi de zi, ceas de ceas, în fiecare întreprindere, secţie sau atelier, la fiecare loc de muncă, nu pu­teau să se soldeze decât cu rezultate bune şi foarte bune, rezultate care deschid calea spre noi reuşite, înlesnesc devansarea termenelor de înfăptuire a obiectivelor propuse. Din strălucitorul tablou al realizărilor obţinute în intervalul de timp scurs de la începutul acestui an, să le desprindem mai întîi pe ce­le ale Sectorului de Exploatare a Lignitului Sfîntu Gheorghe, care şi-a creat un avans considerabil în îndeplinirea sarcinilor de producţie aferente anului 1983. Folosind mai complet timpul aflat la dispoziţie, ca urma­re a trecerii la programul de lucru non-stop, organizîndu-şi mai bine munca, minerii de aici au izbutit să extragă o cantitate de căr­bune care o întrece pe cea indicată de pre­vederile planului pe primul semestru al anu­lui, anunţindu-se ca principali pretendenţi la locul întîi pe podiumul întrecerii organizate în cadrul I.M. Căpeni-Baraolt, de care apar­ţin. Alături de reuşitele minerilor trebuie să le punem neapărat pe cele ale sondorilor Ghelînţei, care au făcut ca prezenţa indus­triei petroliere în această parte a ţării să de­păşească stadiul de deziderat. Nu ,demult, intr-un reportaj despre petrolişti şi fascinan­ta muncă pe care o fac, spuneam că momen­tul în care alte şi alte sonde vor aduce ţiţeiul la suprafaţă, este aproape. El a sosit, s-a consemnat în urmă cu cîteva zile, cînd oa­menii inginerului Şerban Lambru, directorul Schelei de Foraj de la Ghelinţa, au încheiat lucrările la încă două sonde, cele purtînd nu­merele 210 şi 220, pe care le-au predat bri­găzii de producţie petrolieră nr. 9. Acum, ei isi concentrează atentia asupra altor puncte ale zonei, unde lupta cu tăria rocilor, lupta care se dă pentru a grăbi clipa în care pe­trolul va vedea lumina zilei, de-abia a în­ceput . .. • Vorbind de avansul creat in îndeplinirea sarcinilor, a angajamentelor asumate, nu pu­tem trece fără a remarca încă o dată reuşi­tele Uniunii Judeţene a Cooperativelor Meş­teşugăreşti, datorită cărora acest sector al economiei covăsnene se află pe primul loc în întrecerea socialistă pe ramură, acelaşi pe care s-a situat şi la sfîrşitul anului trecut, fiind distinsă, pentru a treia oară, cu ,,Ordi­nul Muncii“ clasa I, sau pe cele ale între­prinderii de Morărit şi Panificaţie din Sfîntu Gheorghe, situată, de asemenea, în fruntea NICOLAE STOIAN (Continuare în pag. 2—3) Noi produse asimilate în producţie După cum ne relatează Kris­tof Emerit, in­­giner-şef la în­treprinderea de Izolatori Elec­trici de Joasă Tensiune din Tirgu Secuiesc, oamenii mun­cii­ din acest c o l e c t i­v în­­tîmpină ziua de 1 Mai prin noi şi impor­tante succese în muncă. Din­tre acestea se evidenţiază asi­milarea în pro­ducţie a­­i­noi produse de mare însemnă­tate pentru industria con­strucţiilor de maşini şi e­­lectrotehnică, 4 tipuri de conectori steatii şi navali, produse noi pe plan naţio­nal cu caracteristici­­ supe­rioare faţă de cele exis­tente. Se vor folosi la e­­chipamentele e­­lectrice ale na­velor şi altor mijloace de transport, pre­cum şi a altor utilaje care im­pun condiţii deosebite de calitate (rezis­tenţă la tem­peraturi ridi­cate în exploa­tare şi la vi­braţii); dulia E 27 I 2 utiliza­tă în corpuri de iluminat un­de se pune problema rezistenţei in ex­ploatare si unde este peri­col de incendiu ; contacte­le auxiliare pentru contac-GH. POINIȚA (Continuare în pag. 2—3) ANUNȚAM CITITORII NOȘTRI CA ZIARUL „CU­VÎNTUL NOU" VA APARE DUPĂ CUM URMEAZĂ ÎN ZIUA DE 1 MAI ȘI ÎN ZIUA DE 3 MAI. „DE LUMEA ÎNTREAGĂ O IUBEŞTI, ADUNĂ PACEA ÎN MUNCA TA ŞI-NTREGII LUMI S-O DĂRUIEŞTI, IAR LUMEA VA DURA PRIN EA .. MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE ŞI SPORTIVE ÎN ZILELE DE 1 ŞI 2 MAI (în pag. 2-3) BIBLIO­A JUDETFBI *. Ten­­ expoziţie de produse realizate in cadrul industriei mici Ieri, la Magazinul CORSO din­ centrul mu­nicipiului Sfîntu Gheorghe s-a deschis o ex­poziţie de produse ale industriei mici, revela­toare în ce priveşte preocupările unităţilor economice covăsnene privind valorificarea materiilor prime existente pe plan local, a­­tragerea în circuitul economic a materialelor refolosibile, înnoirea şi diversificarea pro­ducţiei acestui domeniu de activitate, de asi­gurarea acelor produse pe care întreprinde­rile aparţinînd industriei republicane nu le includ, din mai multe motive, în programul lor de fabricaţie, dar de care populaţia, şi chiar unele unităţi productive, au neapărată nevoie. Expune, fireşte, în primul rînd, Uniu­nea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugă­reşti, sector care deţine ponderea în totalul micii producţii realizate în judeţ, dar sunt prezente şi alte unităţi economice, cum ar fi, de pildă, întreprinderea Judeţeană de Con­­strucţii-Montaj, ale cărei eforturi de atragere în circuitul productiv a unor materiale (ma­teriale de construcţii, evident) le-am remar­cat şi cu alte prilejuri. Printre exponate — articole de confecţii, executate într-o gamă variată de modele, covoare din lînă, articole de marochinărie, artă populară şi artizanat, piese de mic mobilier şi obiecte decorative (din lemn mai ales), produse în cadrul coo­perativelor „Arta Populară“ din Intorsura Buzăului, „Hărnicia“ și „Lemn-Metal“, ambele din municipiul Sfintei Gheorghe. (N.S.) . COME­R­I­R­E PRIN DECRET PREZIDENŢIAL A UNOR ÎNALTE DIS­TINCŢII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PENTRU REZULTATE DEOSEBITE ÎN ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ, DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI CULTURAL-ARTISTICA Prin decret prezidenţial, au fost conferite 6.487 titluri, ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România, unor muncitori, maiştri, ingineri, ţărani cooperatori, cercetători şi proiectanţi, cadre didactice, medici, oameni de artă şi cultură, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în patria noastră şi rezultatele deosebite obţinute în întrecerea socialistă pentru îndeplini­rea şi depăşirea planului naţional unic de dezvoltare eco­­nomico-socială pe anul 1982. DIN PARTEA CONSILIULUI DE STAT COMUNICAT în legătură cu folosirea autoturismelor proprietate personală în zilele de 1-2 mai 1983 In­­ zilele de 1—2 mai 1983, autoturismele proprietate personală pot circula indiferent de numărul de înmatricu­lare, cu soț sau fără soț, al autoturismului. a înalţă gliei comunistă stea E Unu Mai, şi-aprins e Roşul, ţara mea, zvicnire-nrourată a macilor din lan şi-nalţă gliei comunistă stea — putere, măreţie, căldură, card elan. E Unu Mai, şi-atîta Galben, galopind pe şes, respiră străluciri şi spornică lumină, din care, vara, zilele îşi ţes, neostenit curgînd, povestea carpatină. E Unu Mai, şi-atit albastru, revărsat şuvoi, evitarea munţilor, statornică ardoare, ne arcuieşte-n suflet — pur altoi, crescînd imens, înalt, a cugetării rare. E Unu Mai, şi Roşu, Galben şi Albastru cresc, ca diamante vii, dorinţe fermecate, şi cresc spre-nalturi visul strămoşesc, şi cresc spre fapt nou cint, destine mult curate. VASILE ARTENIE

Next