Cuvîntul Nou, iulie 1983 (Anul 16, nr. 3556-3581)
1983-07-01 / nr. 3556
ANUL XVI, Nr. 3556 Pentru o nouă calitate în turismul covăsnean Condiţiile naturale, frumuseţile deosebite ale judeţului nostru obligă la o valorificare tot mai eficientă a resurselor, la o dezvoltare continuă a bazei turistice, la modernizarea staţiunilor, a serviciilor, la ridicarea acestei importante activităţi pe noi trepte calitative. Iată de ce între preocupările organelor de partid şi de stat din judeţul Covasna se înscrie şi cea legată de îmbunătăţirea activităţii turistice. Această problemă a fost dezbătută şi în recenta sesiune a Consiliului Popular al judeţului Covasna. Măsurile stabilite cu această ocazie stau în prezent în atenţia tuturor factorilor de răspundere care pot contribui la dezvoltarea şi modernizarea turismului din judeţul nostru, ele constituind un adevărat plan de acţiune în primul rînd pentru Oficiul Judeţean de Turism Covasna. Zilele trecute am avut o scurtă convorbire pe această temă cu tovarăşul Sergiu Manolatos, şeful Oficiului Judeţean de Turism Covasna. „ Aşa cum s-a ridicat şi la recenta sesiune, problema de esenţă este depăşirea stadiului pregătirilor de sezon, munca în salturi. Cu alte cuvinte, să se facă totul pentru a menţine ceea ce s-a realizat, pentru ca baza materială a turismului covăsnean să se afle în permanenţă intr-o stare bună. Care sunt ultimele noutăţi ? — S-au înregistrat progrese evidente la Malnaş-Băi, iar la Bálványos am început amenajarea locului de agrement de lingă bufetul „Cetate". S-au încheiat lucrările la piscina de la hotelul „Căprioara" din Covasna, care va fi dată în folosinţă în aceste zile Tot la Covasna, I.J.C.M a început lucrarea de aducţiune a apei de la fîntina centrală la baza de tratament. Au fost încheiate lucrările de finisare la spaţiile pentru atelierele de frizerie, coafură, manichiură, masaj şi pedichiură din incinta aceluiaşi hotel. Din păcate, cooperaţia meşteşugărească nu dispune încă de mijloace pentru dotarea lor. Vom termina în curînd şi împrejmuirea de la campingul din Valea Zînelor. La Malnaş am amenajat o ciupercărie din care sperăm să obţinem două recolte în acest an . Ce probleme deosebite aveţi de rezolvat ? — Avem probleme multe în legătură cu aprovizionarea. Din anul viitor trebuie să trecem la autogospodărire. Avem pînă acum peste 200 de porci. Am fost ajutaţi de Direcţia Agricolă să mai luăm încă o 100 de purcei, dar nu mă pot împăca cu ideea de a-i hrăni cu furaje cumpărate de la stat. Resturile de mîncare de la cantine nu sînt nici pe departe suficiente. — Şi atunci ? — Tot Direcţia Agricolă ar trebui să ne ajute. Dacă am avea 2—3 hectare de teren, am putea planta cartofi şi porumb. Culturile le-am putea întreţine cu oamenii noştri şi am avea o bază serioasă pentru dezvoltarea gospodăriilor anexă. Ne-am gîndit să cumpărăm şi nişte oi. Acum pregătim finul şi la toamnă... — Cum este rezolvată problema asistenţei medicale în staţiuni ? — în toate staţiunile avem medici şi personal sanitar cu pregătire corespunzătoare. Bazele de tratament au fost puse la punct in toate staţiunile. Ceea ce ar mai fi de rezolvat este problema acoperirii la capacitatea tuturor staţiunilor. In aceste condiţii ne-am putea permite să mărim şi numărul de proceduri. — Ce întreprindeţi in acest sens ? — Vom începe contractările încă de pe acum şi vom contracta şi cu judeţele pentru a nu mai rămîne la discreţia celor de la I.T.T.R. Bucureşti. In general, sistemul în care se lucrează la contractări este defectuos. Imaginaţi-vă că la această acţiune nu sunt chemaţi cei care cunosc staţiunile, ci alţii care abia de ştiu unde e Covasna. — Văd că vă grăbiţi, trebuie să participaţi şi astăzi la o şedinţă, aşa că trec la ultima întrebare. Care sunt urgenţele acestei perioade ? — Stabilirea planului de investiţii pentru care trebuie să ne zbatem serios, pregătirea pentru contractări, satisfacerea tuturor cerinţelor celor 2.000 de turişti din staţiunile noastre. DAN MANOLACHESCU Instantaneu de la Expo ’83 a pionierilor. l oto: KOVÁCS L. Există fel şi fel de metode de a face reclamă comercială, de a stîrni interesul publicului cumpărător pentru un anume produs. Intre acestea vitrina, „carte de vizită“ a oricărei unităţi, ocupă un loc aparte. Ce şi cum punem în vitrină este o problemă ce ţine de arta vitrinierilor-decoratori, de simţul lor estetic, întîmplător, cu puţină vreme in urmă, aveam să dăm, tot colindînd cu ochii vitrinele, peste un soi de antireclamă demnă de filmele de groază!... Precizări suplimentare se impun: în complexul „Stadion", din cartierul Simeria (Sfîntu Gheorghe), în vitrinele magazinului de tricotaje, coinfecţii, galanterie, au apăărut mai multe busturi feminine... decapitate. Pentru a li se ascunde „goliciunea“ materiei superior organizată s-a apelat la o soluţie, am zice, macabră — respectiv, li s-au pus drept acoperiş al gîtului nişte pălărioare pentru sezonul estival. Ce-i drept asta te trimite cu gîndul la cu totul altceva decit la a mai face cumpărături... Pe cînd ceva mai cu cap ? DIN NOU... ...despre difuzarea presei! Din nou pentru că dînd curs sesizărilor telefonice ale mai multor cetățeni care lucrează pe platforma industrială din municipiul reşedinţă de judeţ aveam să constatăm şi noi că situaţia este reală. De mai mult timp chioşcul de difuzare a presei din apropierea I.M.A.S.A. este închis pe motiv de... concediu! Nu este pentru prima oară cînd abordăm problema realizării unui flux continuu în asemenea unităţi aşa că, menţinem în atenţia celor în drept aceeaşi întrebare: de ce şi mai ales cînd se va găsi modalitatea optimă de servire şi în acest domeniu? IN CENTRU In plin centru, mai degrabă, al comunei BELIN, pe raza căreia am poposit în urmă cu cîtăva vreme se mai află şi acest morman de cărămizi, depozitat, ce-i drept cu grijă. Grijă pentru respectivele materiale de construcţie, desigur, dar la aspectul estetic, la faptul că pun în umbră munca altora, se vor fi gînditoare, cei care au hotărît „parcarea" Cărămizilor aici? TELEFONICA" Ni s-a reclamat recent faptul că telefonul Şantierului nr. 1 al I.J.C.M. se află în stare de nefuncţionare de circa o săptămînă. Ne-am adresat, "cum este şi firesc D.J.P.Tc. deunde am aflat, ieri 29 iunie, că situaţia se cunoaşte şi mai ales că, va fi remediată în scurtă vreme. Condiţii obiective (cum ar fi inundarea şi erodarea cablurilor datorită ploilor şi infiltraţiilor de apă) au determinat întîrzierea amintită. Rubrică realizată de CONSTANTIN NIŢU I din li de te i fertio I la Co 1 Bovin asemi te d r bicicl • sau. I însă. I rectie 1s: Co MANECHINE Munca politică de masă intre cerinţe şi realitate (Urmare din pag 1) luna ...“ şi „Cel mai unit produs executat în luna ...“, ştergare, şerveţele ş.a., însoţite de numele cooperatoarelor care le-au ţesut. Vitrina se schimbă, de regulă, dar aşa cum ne spunea tovarăşul Constantin Lambrino, preşedintele cooperativei, ea poate fi reactualizată în funcţie de situaţie. Consemnăm cîteva nume înscrise la vitrina calităţii de la punctul de primire-predare nr. 1 din Intorsura Buzăului. La rubrica Asada ! găsim numele ţesătoarei Anei Zărnescu cu o retribuţie de 5.28) lei (!), Sabinei Popica (3.894 lei), Luciei Popa (3.335 lei), Maria Moranu (3.102 lei); la cea Aşa nu ! am notat numele Stelei Dumitru (4116 lei), Elenei Gîrbea (113 lei). Ţesătoarea Zenovia Crăciun este autoarea celui mai frumos produs (faţă de masă), iar în „opoziţie“ cu aceasta este Alexandrina Manta. Deseori se întîmplă, ne mărturiseşte responsabila punctului de primire-predare nr. 1, Maria Chiriac, ca la rubrica Aşa nu să nu apară nimeni. Motivul nu este delăsarea cuiva care are responsabilităţi pe linie educaţională, ci altul: „ruşinea de a nu se vedea trecute la „codaşe“ de ţesătoarele care vin să predea produsele, pentru că ele nu sunt numai din întorsura Buzăului, ci şi din Nehoiu, Starchiojd, localităţi din alte judeţe“. Efectul este deci maxim: mobilizează, ambiţionează omul în sensul bun al cuvîntului, ii stimulează capacitatea creatoare. Numărul mare de modele, foarte multe premiate la Festivalul Naţional „Cîntarea României“, numărul mare de creatoare de modele, aprecierea de care se bucură ţesăturile întorsurene sunt suficiente argumente care susţin afirmaţia noastră. Este o experienţă bună, verificată practic, care ar pu-tea fi preluată (bineînţeles cu adaptările respective în funcţie de specificul unităţii, activităţii acesteia) şi de alte cooperative meşteşugăreşti, întreprinderi, unităţi agricole.V IOAN NEGUICI Despre discrepanţa dintre centrele de comună şi satele aparţinătoare am mai avut prilejul să scriem. Ne refeream cu acele prilejuri la latura cultural-artistică. Iată însă că şi in domeniul propagandei vizuale lucrurile stau la fel. Dacă nu cumva mai rău. Sunt sate aparţinătoare în care nu intilneşti nici măcar un biet afişier, darmite o gazetă de perete şi satirică. O ilustrează — fără să fie singura — şi comuna Micfalău. La Malnaş-sat — o caricatură de gazetă, toată cârpită şi „decorată“ cu tarabele de la Moşi, este rezervată afişării meciurilor echipei de fotbal. Atît şi nimic mai mult. La Biisad există o vitrină cu trei despărţituri în care, ca loc în sine, şi-ar putea găsi adăpost destul de multe materiale propagandistice. Nu găseşti însă nimic altceva decit programul cinematografului. La data raidului nostru filmul anunţat la „gazetă“ era „Angela merge mai departe“. Nu ştim cit de departe merge Angela, dar cei care (se fac că) răspund de gazeta de perete merg foarte, de vreme ce sticla gazetei este murdară din cale-afară şi stropită cu var. La Malnaş-Băi, gazeta de perete nici nu are sticlă, motiv pentru care nu conţine decit cîteva fotografii turistice (murdare şi şifonate) şi un afiş care recomandă staţiunile turistice din judeţ. Şi ... cam atît. In centrul de comună lucrurile stau cu totul altfel. Numeroase panouri de afişaj, curate, îngrijite, diverse ca rubricizare: „Miliţia ne informează", „Cărţi noi“, „Activităţi P.S.I.“, „Să cunoaştem legile“, „Viaţa culturală“, „Comuna noastră“ sînt tot atîtea rubrici, fiecare găzduită de vitrine frumos amenajate. Sigur, sînt şi unele lucruri de reproşat, în special vechimea prea mare a unora dintre materiale. Oricum insă diferenţa dintre centrul de comună şi satele aparţinătoare este mare. Inadmisibil de mare. . DISCREPANŢEI I ,1 I Pen 3 min 1Rez Emi 17,2 Ican; 20,2 I litat 1* tece drar 1 tisti * ţară I tisti I 22,3i I 1E tisti I 17,1 I 17,3 I 20,2 I Ger I mer Ilia; • Con I ge I i isaS I calc !lurele « Tirg 8 TO A I VES' 9 mám ® 18. 5 Id MN ! culci I CAS ! BEŞ' i mán 3 torsi 1 CUI óra ! IOAN URAGANI A A CI I altă î I lizati I te. ie I taten ! Tălisi ■ „neci I gură ” ditea I viţeli