Cuvîntul Nou, iulie 1983 (Anul 16, nr. 3556-3581)

1983-07-01 / nr. 3556

ANUL XVI, Nr. 3556 Pentru o nouă calitate în turismul covăsnean Condiţiile naturale, frumu­seţile deosebite ale judeţului nostru obligă la o valorificare tot mai eficientă a resurselor, la o dezvoltare continuă a ba­zei turistice, la modernizarea staţiunilor, a serviciilor, la ri­dicarea acestei importante ac­tivităţi pe noi trepte calitati­ve. Iată de ce între preocupă­rile organelor de partid şi de stat din judeţul Covasna se înscrie şi cea legată de îmbu­nătăţirea activităţii turistice. Această problemă a fost dezbătută şi în recenta sesiu­ne a Consiliului Popular al judeţului Covasna. Măsurile stabilit­e cu această ocazie stau în prezent în atenţia tuturor factorilor de răspundere care pot contribui la dezvoltarea şi modernizarea turismului din judeţul nostru, ele consti­tuind un adevărat plan de ac­ţiune în primul rînd pentru Oficiul Judeţean de Turism Covasna. Zilele trecute am avut o scurtă convorbire pe această temă cu tovarăşul Sergiu Ma­­nolatos, şeful Oficiului Jude­ţean de Turism Covasna. „ Aşa cum s-a ridicat şi la recenta sesiune, problema de esenţă este depăşirea sta­diului pregătirilor de sezon, munca în salturi. Cu alte cu­vinte, să se facă totul pentru a menţine ceea ce s-a realizat, pentru ca baza materială a turismului covăsnean să se a­­fle în permanenţă intr-o stare bună. Care sunt ultimele nou­tăţi ? — S-au înregistrat progrese evidente la Malnaş-Băi, iar la Bálványos am început amena­jarea locului de agrement de lingă bufetul „Cetate". S-au încheiat lucrările la piscina de la hotelul „Căprioara" din Covasna, care va fi dată în folosinţă în aceste zile Tot la Covasna, I.J.C.M a început lucrarea de aducţiune a apei de la fîntina centrală la baza de tratament. Au fost încheia­te lucrările de finisare la spa­ţiile pentru atelierele de fri­zerie, coafură, manichiură, masaj şi pedichiură din incin­ta aceluiaşi hotel. Din păcate, cooperaţia meşteşugărească nu dispune încă de mijloace pen­tru dotarea lor. Vom termina în curînd şi împrejmuirea de la campingul din Valea Zîne­­lor. La Malnaş am amenajat o ciupercărie din care sperăm să obţinem două recolte în a­­cest an . Ce probleme deosebite a­­veţi de rezolvat ? — Avem probleme multe în legătură cu aprovizionarea. Din anul viitor trebuie să trecem la autogospodărire. A­­vem pînă acum peste 200 de porci. Am fost ajutaţi de Di­recţia Agricolă să mai luăm încă o 100 de purcei, dar nu mă pot împăca cu ideea de a-i hrăni cu furaje cumpăra­te de la stat. Resturile de mîn­­care de la cantine nu sînt nici pe departe suficiente. — Şi atunci ? — Tot Direcţia Agricolă ar trebui să ne ajute. Dacă am avea 2—3 hectare de teren, am putea planta cartofi şi po­rumb. Culturile le-am putea întreţine cu oamenii noştri şi am avea o bază serioasă pen­tru dezvoltarea gospodăriilor anexă. Ne-am gîndit să cum­părăm şi nişte oi. Acum pre­gătim finul şi la toamnă... — Cum este rezolvată pro­blema asistenţei medicale în staţiuni ? — în toate staţiunile avem medici şi personal sanitar cu pregătire corespunzătoare. Ba­zele de tratament au fost pu­se la punct in toate staţiunile. Ceea ce ar mai fi de rezolvat este problema acoperirii la ca­pacitate­a tuturor staţiunilor. In aceste condiţii ne-am pu­tea permite să mărim şi numă­rul de proceduri. — Ce întreprindeţi in acest sens ? — Vom începe contractările încă de pe acum şi vom con­tracta şi cu judeţele pentru a nu mai rămîne la discreţia celor de la I.T.­T.R. Bucureşti. In general, sistemul în care se lucrează la contractări este defectuos. Imaginaţi-vă că la această acţiune nu sunt che­maţi cei care cunosc staţiuni­le, ci alţii care abia de ştiu unde e Covasna. — Văd că vă grăbiţi, tre­buie să participaţi şi astăzi la o şedinţă, aşa că trec la ulti­ma întrebare. Care sunt ur­genţele acestei perioade ? — Stabilirea planului de in­vestiţii pentru care trebuie să ne zbatem serios, pregătirea pentru contractări, satisface­rea tuturor cerinţelor celor 2.000 de turişti din staţiunile noastre. DAN MANOLACHESCU Instantaneu de la Expo ’83 a pionierilor. l oto: KOVÁCS L. Există fel şi fel de metode de a face reclamă comercială, de a stîrni interesul publicu­lui cumpărător pentru un a­­nume produs. Intre acestea vi­trina, „carte de vizită“ a ori­cărei unităţi, ocupă un loc a­­parte. Ce şi cum punem în vitrină este o problemă ce ţine de arta vitrinierilor-deco­­ratori, de simţul lor estetic, întîmplător, cu puţină vreme in urmă, aveam să dăm, tot colindînd cu ochii vitrinele, peste un soi de antireclamă demnă de filmele de­ groază!... Precizări suplimentare se im­pun: în complexul „Stadion", din cartierul Simeria (Sfîntu­ Gheorghe), în vitrinele maga­zinului de tricotaje, coinfecţii, galanterie, au apăărut mai multe busturi feminine... de­capitate. Pentru a li se ascun­de „goliciunea“ materiei supe­rior organizată s-a apelat la o soluţie, am zice, macabră — respectiv, li s-au pus drept acoperiş al gîtului nişte pălă­rioare pentru sezonul estival. Ce-i drept asta te trimite cu gîndul la cu totul altceva de­cit la a mai face cumpără­turi... Pe cînd ceva mai cu cap ? DIN NOU... ...despre difuzarea presei! Din nou pentru că dînd curs sesizărilor telefonice ale mai multor cetățeni care lucrează pe platforma industrială din municipiul reşedinţă de judeţ aveam să constatăm şi noi că situaţia este reală. De mai mult timp chioşcul de difuza­re a presei din apropierea I.M.A.S.A. este închis pe mo­tiv de... concediu! Nu este pentru prima oară cînd abor­dăm problema realizării unui flux continuu în asemenea u­­nităţi aşa că, menţinem în a­­tenţia celor în drept aceeaşi întrebare: de ce şi mai ales cînd se va găsi modalitatea optimă de servire şi în a­­cest domeniu? IN CENTRU In plin centru, mai degrabă, al comunei BELIN, pe raza căreia am poposit în urmă cu cîtăva vreme se mai află şi acest morman de cărămizi, de­pozitat, ce-i drept cu grijă. Grijă pentru respectivele ma­teriale de construcţie, desigur, dar la aspectul estetic, la fap­tul că pun în umbră munca altora, se vor fi gîndit­oare, cei care au hotărît „parcar­ea" Cărăm­izilor aici? TELEFONICA" Ni s-a reclamat recent fap­tul că telefonul Şantierului nr. 1 al I.J.C.M. se află în stare de nefuncţionare de circa o săptămînă. Ne-am adresat, "cum este şi firesc D.J.P.Tc. de­­unde am aflat, ieri 29 iu­nie, că situaţia se cunoaşte şi mai ales că, va fi remediată în scurtă vreme. Condiţii obiec­tive (cum ar fi inundarea şi erodarea cablurilor datorită ploilor şi infiltraţiilor de apă) au determinat întîrzierea a­­mintită. Rubrică realizată de CONSTANTIN NIŢU I din li de te i fertio I la Co 1 Bovin asemi te d r bicicl­ • sau. I însă. I rectie 1s: Co MANECHINE Munca politică de masă intre cerinţe şi realitate (Urmare din pag 1) luna ...“ şi „Cel mai unit pro­dus executat în luna ...“, şter­gare, şerveţele ş.a., însoţite de numele cooperatoarelor care le-au ţesut. Vitrina se schim­bă, de regulă, dar aşa cum ne spunea tovarăşul Constantin Lambrino, preşedintele coope­rativei, ea poate fi reactuali­zată în funcţie de situaţie. Consemnăm cîteva nume în­scrise la vitrina calităţii de la punctul de primire-preda­­re nr. 1 din Intorsura Buzău­lui. La rubrica Asa­da ! gă­sim numele ţesătoarei Anei Zărnescu cu o retribuţie de 5.28­) lei (!), Sabinei Popica (3.894 lei), Luciei Popa (3.335 lei), Maria Moranu (3.102 lei); la cea Aşa nu ! am no­tat numele Stelei Dumitru (4116 lei), Elenei Gîrbea (113 lei). Ţesătoarea Zenovia Cră­ciun este autoarea celui mai frumos produs (faţă de ma­să), iar în „opoziţie“ cu a­­ceasta este Alexandrina Man­ta. Deseori se întîmplă, ne mărturiseşte responsabila punctului de primire-predare nr. 1, Maria Chiriac, ca la ru­brica Aşa nu­­ să nu apară nimeni. Motivul nu este de­lăsarea cuiva care are res­ponsabilităţi pe linie educa­ţională, ci altul: „ruşinea de a nu se vedea trecute la „co­daşe“ de ţesătoarele care vin să predea produsele, pentru că ele nu sunt numai din în­­torsura Buzăului, ci şi din Nehoiu, Starchiojd, localităţi din alte judeţe“. Efectul este deci maxim: mobilizează, am­biţionează omul în sensul bun al cuvîntului, ii stimulează capacitatea creatoare. Numă­rul mare de modele, foarte multe premiate la Festivalul Naţional „Cîntarea României“, numărul mare de creatoare de modele, aprecierea de ca­re se bucură ţesăturile întor­­surene sunt suficiente argu­mente care susţin afirmaţia noastră. Este o experienţă bună, ve­rificată practic, care ar pu-­­tea fi preluată (bineînţeles cu adaptările respective în func­ţie de specificul unităţii, ac­tivităţii acesteia) şi de alte cooperative meşteşugăreşti, întreprinderi, unităţi agrico­le.V IO­AN NEGU­ICI Despre discrepanţa dintre centrele de comună şi satele aparţinătoare am mai avut prilejul să scriem. Ne refe­ream cu acele prilejuri la la­tura cultural-artistică. Iată în­să că şi in domeniul propa­gandei vizuale lucrurile stau la fel. Dacă nu cumva mai rău. Sunt sate aparţinătoare în care nu intilneşti nici mă­car un biet afi­şier, darmite o gazetă de perete şi satirică. O ilustrează — fără să fie singura — şi comuna Micfa­­lău. La Malnaş-sat — o carica­tură de gazetă, toată cârpită şi „decorată“ cu tarabele de la Moşi, este rezervată afişă­rii meciurilor echipei de fot­bal. Atît şi nimic mai mult. La Biisad există o vitrină cu trei despărţituri în care, ca loc în sine, şi-ar putea găsi adăpost destul de multe ma­teriale propagandistice. Nu găseşti însă nimic altceva de­cit programul cinematografu­lui. La data raidului nostru filmul anunţat la „gazetă“ era „Angela merge mai departe“. Nu ştim cit de departe mer­ge Angela, dar cei care (se fac că) răspund de gazeta de perete merg foarte, de vre­me ce sticla gazetei este mur­dară din cale-afară şi stro­pită cu var. La Malnaş-Băi, gazeta de perete nici nu are sticlă, mo­tiv pentru care nu conţine decit cîteva fotografii turisti­ce (murdare şi şifonate) şi un afiş care recomandă staţiuni­le turistice din judeţ. Şi ... cam atît. In centrul de co­mună lucrurile stau cu totul altfel. Numeroase panouri de afişaj, curate, îngrijite, diver­se ca rubricizare: „Miliţia ne­ informează", „Cărţi noi“, „Ac­tivităţi P.S.I.“, „Să cunoaştem legile“, „Viaţa culturală“, „Comuna noastră“ sînt tot atîtea rubrici, fiecare găzdui­tă de vitrine frumos amena­jate. Sigur, sînt şi unele lu­cruri de reproşat, în special vechimea prea mare a unora dintre materiale. Oricum in­să diferenţa dintre centrul de comună şi satele aparţinăto­a­­re este mare. Inadmisibil de mare. . DISCREPANŢEI I ,1 I Pen 3 min 1Rez Emi­­ 17,2 Ican; 20,2 I litat 1* tece drar 1 tisti * ţară I tisti I 22,3i I 1E­­ tisti I 17,1 I 17,3 I 20,2 I Ger I mer Ilia; • Con I ge I i isaS I calc !­lu­­rele « Tirg 8 TO A I VES' 9 mám ® 18. 5 Id MN ! culci I CAS ! BEŞ' i mán 3 torsi 1 CUI óra ! IOAN URAGANI A A CI I altă î I lizati I te. ie I taten ! Tălisi ■ „neci I gură ” ditea I viţeli

Next