Cuvîntul Nou, decembrie 1983 (Anul 16, nr. 3686-3711)

1983-12-01 / nr. 3686

hu ­LEGRAMĂ ZENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, SULUI NICOLAE CEAUŞESCU, OR GENERAL AL PARTIDULUI, REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA BUCUREŞTI, tuare din pag­i­­tică şi dăruire patriotică de dumnea­­aate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, or de partid şi de stat, personalitate pro-­­ contemporane, energiile creatoare ale au putut fi pe deplin valorificate în vasta a celei mai drepte orînduiri, a comunis­evoluţiei socialiste în ţara noastră, fun­­­cepţia dumneavoastră ştiinţifică, realistă, fie elocventă în modul strălucit, materia­­abordare şi rezolvare a problematicii eco­­patriei noastre. Parte integrantă a aces­­artizarea raţională, echilibrată a forţelor prezentat nu numai o acţiune economică, fenţei în toate domeniile de activitate şi a tuturor resurselor materiale şi umane, treptate, de înfăptuire a principiilor socia-­­ tuturor celor ce muncesc, fără deosebi­­e şi în toate zonele ţării, posibilitatea de aadele dezvoltării multilaterale, socialiste d ezvoltarea fără precedent pe care a­cu­­ani de construcţie socialistă, judeţul Co­rn exemplu edificator al roadelor acestei liste. Ca urmare a repartizării unor .. considerabile, judeţul nostru şi-a spo­­itribuţia la creşterea venitului naţional, striată sporind de 8,4 ori faţă de anul producţiile agricole s-au situat la câte nfăptuiri ne îndeamnă să vă adresăm,­ida noastră gratitudine pentru grija ată faţă de fericirea şi bunăstarea între­i ne reafirmăm şi cu acest prilej profund­­ de numeroasele iniţiative de pace cu internaţional al căror iniţiator sînteţi uit stimate tovarăşe secretar general, a Comitetului Politic Executiv al C.C. Ziului de Stat şi Guvernului Republicii I vine să confirme încă o dată dorinţa ui nostru, hotărîrea sa de a lupta pentru încreare, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae imăm­ încă o dată profundul ataşament al muncii, români şi maghiari din jude­­de întreaga politică internă şi externă a Its?-nostru, şi să ne angajăm solemn ca­­bilizare a tuturor energiilor creatoare, rită eficienţă pentru traducerea in viaţă ru­dului, a istoricelor hotărîri ale Con- I şi Conferinţei Naţionale ale Partidului contribuind astfel la înfăptuirea ideala­­ca adevăraţi revoluţionari comunişti. ntul de împlinire carpatic, şi de le­ Covasna, it al rea­­işi poten­tei va­m­­a­­,are a­­mbrie ,ote va­­importan­­to-sociale, deţul Co­­frunte in alistă din­­, esenţial atul i­ăl­­i cave ro­­:ovăsneni, ■cie fraţi, mul pă­­tă, pe ca­lici să o strămoşii iei socie­­aî unei şi inda­iul stenic nităţii, al statutu­­locuitor din această parte de ţară se bucură datorită înţeleptei po­litici a partidului, se întru­chipează, fără îndoială, şi în actul cultural, în manifestări­le politico-educative şi cultu­­ral-artistice care, sub gene­roasele însemne ale celei de-a V-a ediţii a Festivalului Na­ţional „Cîntarea României“, cunosc o efervescenţă nemai­­întîlnită şi care evidenţiază în judeţul nostru reale Interfe­renţe, dar şi specificităţi ale artei populaţiei române şi maghiare din teritoriu. Şi este bine să fie aşa. Este bine să răsune doine­le şi cîntecele populare ale voineştenilor, întorsurenilor, zagonenilor, precum şi bala­dele şi cîntecele înfocate ale secuilor din Turia, Poian sau Brăduţ. Este bine, deoarece cultura, arta au fost dintot­­deauna elemente de lianţă, de apropiere şi înfrăţire intre oameni, fără deosebire de na­ţionalitatea căreia îi aparţin. ■ Sentimentul de împlinire, de existenţă într-o patrie ca­re este a ta, de apartenenţă la pămintul natal, indiferent de ce limbă te-au învăţat să vorbeşti bătrînii acestui pă­­mînt, indiferent de ce cintec cînţi, de ce joc joci, este o dominantă de superb augur a realităților contemporane co­­văsnene. MARIUS DEAC Programul de creştere mai accentuată a productivităţii muncii In obiectiv: ridicarea eficienţei la cote înalte Potrivit Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 15—16 no­iembrie a.c., recent s-a dat publicităţii Programul de creştere mai accentuată a productivităţii muncii şi per­­fecţionarea organizării şi nor­mării muncii in perioada 1983—1985 şi pînă în 1990. Necesitatea unui astfel de do­­cument apare imediat, trebuie doar să privim lucrurile prin prisma dublării eficienţei muncii pînă în 1990 (faţă de 1980). De altfel, sporurile de producţie obţinute de o­ bună bucată de vreme încoace s-au datorat tocmai ascendenţei productivităţii muncii. In in­dustrie şi construcţii bunăoa­ră, acest indicator a crescut in intervalul 1965—1980 de 2,7 ori, ritmurile înregistrate avînd la bază vastul program de investiţii destinat dezvoltă­rii şi modernizării bazei teh­­nico-materiale. Şi în acest an, ca şi in ur­­mătorii, cea mai mare parte a sporului de producţie va fi tot rodul creşterii productivităţii muncii, asta intrucît în fiecare întreprindere, mare sau mică, la fiecare loc de muncă, exis­ta rezerve deloc sau prea pu­ţin puse în valoare. Ceea e ca, intr-un timp scurt, să a­­tingem nivelurile de producti­vitate care se realizează in ţările dezvoltate din Eu­ropa. De aceea, progra­mul prevede o intensi­ficare considerabilă a ritmu­rilor de creştere a rodniciei muncii în perioada 1983— 1985, astfel incit în 1985 pro­ductivitatea din industrie să se situeze cu 41 la sută peste cea din 1980, o evoluţie mai dinamică urmînd să se înre­gistreze în industria ,construi;- , toare de­ maşini industria de maşini-unelte, electrotehnică şi electronică, chimică şi alimen­tară. Măsurile de progres teh­nic, de organizare a produc­ţiei şi a muncii întreprinse în aceşti ani vor fi apoi ge­neralizate în prima parte a cincinalului viitor, iar în in­tervalul 1988—1990 completa­te cu altele vizînd perfecţio­narea fluxurilor tehnologice şi organizarea optimă a locurilor de muncă, măsuri care, puse în practică, vor face ca în 1990 productivitatea să repre­zinte mai mult decit dublul celei de la începutul acestui deceniu. Sarcini importante revin şi celorlalte ramuri ale economi­ei. In construcţii-montaj, spre exemplu, creşterea producti­vităţii muncii, în 1985, faţă de 1980, se preconizează să fie de 45,2 la sută (mai mult decit în industrie), pentru ca în 1990 să ajungă la un nivel de două ori mai mare decit cel atins în 1980. Sigur, realizarea acestor co­te înalte de productivitate im­plică nişte eforturi, presupu­ne depistarea unor căi care să ducă la o accelerare a ritmu­rilor de creştere. După cum indică programul de creştere a productivităţii muncii dat de curînd publicităţii, între­prinderile trebuie să acţione­ze cu predilecţie pentru in­troducerea şi generalizarea progresului tehnic, acesta ră­­mînind, în continuare, facto­rul de bază, perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, domeniu cu multe re­zerve nevalorificate, ridicarea calificării şi perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă. Acestora li se a­­daugă măsurile de perfecţio­nare a normării muncii, care au o importanţă deosebită în asigurarea creşterii producti­vităţii muncii. înfăptuirea programelor proprii de măsuri vizînd ridi­carea productivităţii la cote înalte este o sarcină de mare însemnătate pentru creşterea venitului naţional, o condiţie hotărî­toare pentru creşterea veniturilor şi retribuţiei oa­menilor muncii. Imperativul creşterii accentuate a produc­tivităţii muncii este dictat in­să şi de nivelul mai scăzut al acesteia. Există decalaje atît in raport cu înzestrarea teh-, nică, nivelul calificării forţei de muncă, ori cel de organi­zare a producţiei şi a muncii,­­cit şi faţă de cot°le înregis­trate în alte ţări. Iată de ce e­­forturile subordonate sporirii eficienţei muncii trebuie con­siderabil intensificate, trebuie puse in valoare rezervele e­­xistente în întreprinderi, sec­ţii şi ateliere, la fiecare loc de muncă. N. VILCEANU Faţă d­e 1983, in 1985 productivitatea m­icii din industrie va creşte cu 41 la sută, urmind ca la sfirşitul acestui dece­niu să ajungă la un nivel de peste două ori m­ai mare. Analiză exigentă, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii Analiza activităţii desfăşu­rate în perioada ce a trecut din acest an in sectoarele zoo­tehnice ale unităţilor agricole din cadrul C.U.A.S.C. Sfîntu Gheorghe, analiză prilejuită de consfătuirea de lucru ce a avut loc cu cîteva zile în ur­mă, a scos în evidenţă preo­cuparea sporită a lucrătorilor din acest domeniu , pentru obţinerea unor rezultate supe­rioare. Datele sintetice cuprin­se in raportul prezentat la consfătuire, relevă astfel, com­parativ cu situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea efectivelor de animale, îndeosebi la specia ovine, a producţiilor de lapte de vacă şi carne livrate la fondul de stat. Raportate în­să la cifrele de plan stabilite pentru acest an, rezultatele obţinute la o serie de indica­tori se situează sub nivelele planificate. Astfel, în perioa­da analizată, efectivele de bo­vine, s-au realizat în unităţile agricole cooperatiste numai in proporţie de 78 la sută fa­ţă de sarcina de plan stabili­tă, iar în sectorul I.A.S. în proporţie de 79,1 la sută, sin­gura unitate care a îndeplinit şi chiar depăşit sarcina de plan fiind C.A.P. Chilieni. De asemenea, la producţia de lapte obţinută la nivel de C.U.A.S.C. — e vorba atît de producţia pe cap de vacă, cit şi de cea totală şi marfă — se înregistrează nerealizări în­semnate faţă de nivelele sta­bilite. La acest capitol rezul­tate bune au obţinut, de ase­menea ,C.A.P. Chilieni, pre­cum şi I.A.S. Sfîntu Gheorghe. Cu toate că faţă de anul 1982, în acest an pierderile datorate mortalităţilor şi sa­crificărilor de necesitate s-au redus la bovine cu 38 la sută şi, respectiv, 27 la sută, ele rămîn în continuare nejustifi­cat de ridicate în unele uni­tăţi ca C.A.P. Ozun şi Chichiş. Cauzele tuturor acestor ne­­împliniri au fost prezentate, atît în raport, cit şi în inter­venţiile numeroşilor partici­panţi la dezbaterea care a a­­vut loc pe marginea sa. Prin­tre ele se numără deficienţele din activitatea de reproduc­ţie, abaterile de la tehnologii­le de îngrijire şi furajare a animalelor, lipsa de preocu­pare a conducerilor unor uni­tăţi pentru modernizarea sec­toarelor zootehnice, pentru în­treţinerea şi folosirea cores­punzătoare a bazei materiale de care dispun, pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale îngrijitorilor, pre­cum şi pentru întărirea ordi­nii şi disciplinei în muncă. Programul de măsuri adoptat de participanţi la consfătuire, completat cu numeroase pro­puneri venite din partea par­ticipanţilor la discuţii, cuprin­de sarcini şi soluţii concrete, eficiente, pentru înlăturarea tuturor neajunsurilor, pentru îmbunătăţirea întregii activi­tăţi. Iată de ce acum, este necesar ca atît conducerea C.U.A.S.C. Sfîntu Ghecorghe, cit mai cu seamă cea din fie­care unitate agricolă, specia­liştii, toţi lucrătorii din zoo­tehnie, să treacă la aplicarea neîntîrziată a celor stabilite, creînd astfel condiţiile pentru obţinerea în perioada ce a mai rămas din acest an a unor re­zultate cît mai bune, pentru pregătirea cu succes a sarci­nilor de plan din anul viitor. A. GOLCIU , __ ■ 1 CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Colectivul de muncă de întreprindere a Viei şi Vinului raportează îndeplinirea iin rn­te de termen a sarcinilor pla­nului anual la producţia mar­fă industrial­ă. Până la finele amili se estimează obţinerea unui plus de producţie de peste 8 milioane lei. Tot pe linia bunelor realizări se în­scriu şi rezultatele rem­a­rabi­le obţinute prin îndeplinirea în devans a tuturor indicato­rilor de plan aferenţi celor 11 l­uni. Să consemnăm fapt­­ il că prin realizarea sarcinilor din domeniul investiţiilor a fost soluţionată problema trecerii de pe combustibil lichid pe combustibil solid la secţia din Tirgu Secuiesc. Un capitol la care colectivul se înscrie cu rezultate pe măsura eforturi­lor depuse este cel al econo­misirii energiei. Astfel, pe ce­­le 11 luni ale anului au fost obţinute economii de aproape 100 MWh la energia electrică şi de 311 tone la combustibil convenţional. In ceea ce pri­veşte diminuarea costurilor de producţie să evidenţiem redu­cerea cheltuielilor la l­opo tei producţie marfă cu 26 lei la total şi cu 12,9 lei la cele ma­teriale. (N.P.) f­rts: 3 INFORMAŢII “ Conducerea I.C.S.M.I. din municipiul Sfîntu Gheorghe ne anunţă că, în conformitate cu noul program de funcţio­nare al unităţilor din reţeaua sa, magazinele I.C.S.M.I. vor fi deschise în fiecare dumini­că, între orele 8—12.­­ In toate magazinele cu profil alimentar din reţeaua I.C.S.A.A.P. din municipiul Sfîntu Gheorghe s-a pus în vînzare un nou produs ce po­ate fi folosit cu succes de gospodine în prepararea unei game de variate mîncăr Este vorba despre PRAF OU INTEGRAL care înlocuieşte ouăle proaspete în toate reţe­tele culinare, inclusiv in om­­leto. @ După cum ne­ informea­ză tovarăşul Bartoş Alexan­dru, vicepreşedinte al Coope­rativei „Hărnicia" din muni­cipiul sfîntu Gheorghe, înce­­pind cu data de 1 decembrie, toate unităţile de frizerie, coa­fură, cosmetică, pedichiură, vor lucra şi duminică, între orele 8—16. De asemenea ,n fiecare zi, după ora 18 se e­­xecută la solicitare, prestări la domiciliul clientelei. 15,00 Telex; 15,05 Din ma­rea carte a patriei; 15.20 Cîn­­tec dulce românesc — melo­­­­dii populare; 15.35 Sub trico­lorul steag. Emisiune de cîn-­­ tece și versuri închinate Uni- I rii. în jurul orei 16,00 — Transmisiune directă: Aduna­­rea omag-alâ și spectacolul I din Capitală consacrate im- I plinirii a 65 de ani de la fău­rirea statului naţional unitar I român; 19,00 închiderea pro- I gramului: 20,00 Telejurnal 1 (parţial color): 20,15 Cîntecul şi poezia care ne-au însoţit I istoria: 20,50 O ţară ca o ini­­­­mă. Film documentar TV : 21,20 Ţară mîndră în sărbă- S toare. Muzică populară: 22.00­0 Telejurnal (parţial color). MICA PUJEUCITATE Tînăr necăsătorit caut gazdă,­­ Sfîntu Gheorghe. Relaţii, tele­fon 1.64.44. (2584)

Next