Cuvîntul Nou, martie 1984 (Anul 17, nr. 3763-3789)

1984-03-01 / nr. 3763

Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3763, JOI, 1 MARTIE, 1984 4 PAGINI, SO BANI CRISTIREA ACCENTUATĂ APRODUCTIVITĂŢII MULI - IATĂ OBIECTIVUL FUNDAMENTAL Al ACESTUI AN­ ­ Pe ansamblul industriei republicane productivitatea muncii calculată pe baza producţiei marfă urmează să crească în a­­cest an cu 8 la sută faţă de 1983 . Com­parativ cu 1980, în 1985 nivelul producti­vităţii muncii din industrie va spori cu 41 la sută, pentru ca la sfîrşitul acestui dece­niu să ajungă la mai mult decit dublu . In intervalul 1950—1981 productivitatea muncii din industrie a sporit de 9,45 ori • Sporul de producţie realizat pe seama creşterii productivităţii muncii a fost de 55 la sută în perioada 1971—1975, de 75 la sută în 1970—1980 şi se aşteaptă să treacă de 80 la sută în cincinalul pe care îl străba­tem . De reţinut : în unele sectoare ale industriei productivitatea muncii este de două sau chiar de trei ori mai mică decît în ţările dezvoltate . Sporirea cu un singur procent peste plan a valorii acestui indica­tor înseamnă, la nivelul anului 1984, un plus de producţie marfă industrială cifrat la pes­te 10 miliarde lei , în luna ianuarie, pro­ductivitatea muncii (calculată la producţia marfă) din industria covăsneană s-a situat cu 0,2 procente deasupra prevederilor planului. Patru dintre unităţile de industrie republica­nă nu şi-au realizat însă sarcinile stabilite: întreprinderea Mecanică, I.I. Cărnii şi între­prinderea Avicolă datorită folosirii incom­plete a timpului de lucru, iar I.P.M.P. pen­tru că a depăşit numărul mediu de perso­nal aprobat . Năzuinţele noastre de pro­gres şi bunăstare nu au decît o singură sursă : munca spornică, bine organizată. Creşterea accelerată a pro­ductivităţii muncii este, fără îndoială, unul dintre obiecti­vele fundamentale ale acestui an. Potrivit Planului naţional unic de dezvoltare econo­mico-socială, valoarea sa, a productivităţii calculate pe baza producţiei marfă obţinu­te în industria republicană mai exact, urmează să atingă un nivel superior cu 8 la su­tă celui din 1983, nivel care constituie punctul de plecare în materializarea prevederilor Programului de sporire mai (Continuare în pag. 2—3) Modern, frumos, elegant — iată trăsăturile arhitecturii o­­rașului Baraolt Fotó: TARANEK JÁNOS Mărţişor A­ cest 1 Martie e mai îngheţat parcă decit toate cele pe care le mai ţin minte. în satele de munte din Moldova lu­pii nu mai ajung pînă-n umbra casei, înfometează clămpănind sinistru prin munţii de omăt. Prin păr­ţile acelea se cumpără ghiocei de seră, născuţi sub acoperiş făcut de mina omului. Mi-e gîndul acolo, la pîraiele ce vor ajunge pînă-n pragul căsuţei as­cunse in margine de sat... Şi totuşi, e Mărţişor. În­ceput de primăvară încă ascuns sub nămeţi, dar u­­şor de ghicit în priviri, în nerăbdarea cu care soarele încearcă să spargă pînza de nori ca să ne încălzeas­că inimile ca la o adevă­rată sărbătoare a primă­verii. Mărţişorul descoperă glo­duri şi gesturi pe care noi, bărbaţii, ne sfiim să le re­petăm în chiar toate zile­le anului, pentru că nu e nici posibil şi nici indi­cat... Ce farmec ar mai a­­vea, atunci. Mărţişorul? Dăruim mărţişoare şi flori de 1 Martie cu since­ritatea şi duioşia cu care ne îmbracă privirile copi­ilor cind ascultă, încreme­niţi, povestea piticilor din D-TRU. MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 4-a) CĂLDURA REZIDUALĂ - SURSA DI [Cilci» A COMBUSTIBILULUI In fiecare întreprindere e­­conomică există importante resurse termice secundare po­tenţiale care dacă ar fi valo­rificate sistematic ar contri­bui la o mai bună valorifica­re a combustibililor, la creş­terea randamentului instala­ţiilor de încălzire, la sporirea eficienţei economice. Un prim pas în direcţia punerii în va­loare a resurselor termice se­cundare este reuşita investiţie de recuperare a căldurii din gazele de ardere de la cup­toarele ceramice de la între­prinderea de Izolatori din Tirgu Secuiesc- Aici există un amplu program de punere în valoare şi a altor resurse se­cundare de căldură, agentul termic secundar recuperat fiind folosit ca agent primar pentru prepararea apei calde menajere în instalaţiile afe­rente vestiarelor pentru mun­citori. Alături de aceste insta­laţii existente deja în funcţiu­ne la întreprinderea de izo­latori se află in curs de rea­lizare şi în alte întreprinderi industriale din judeţ aseme­nea instalaţii de utilizare a căldurii reziduale. In anul 1983 la mai multe întreprinderi din judeţ au fost stabilite in cadrul unor programe speciale investiţii pentru punerea in valoare a resurselor termice secundare. Economia in combustibil con­venţional se ridică la mai multe mii de tone, numai că din cauza mai multor greu­tăţi, a nepregatirii corespun­zătoare a investiţiilor aceste obiective n-au fost realizate în totalitate. Fie din cauza a­­vizărilor tîrzii a principalilor indicatori tehnico-economici şi deci imposibilitatea deschi­derii in timp util a finanţări­lor, fie din cauza ritmului lent de execuţie de către con­structor a acestor instalaţii. Astfel, la finele anului au ră­mas restante o serie de capa­cități care dacă ar fi fost rea­lizate la termenele prevăzute ar fi contribuit într-o m­ăsu­­ ră. NITA (Con­­tinuare în pag 2­3) IN ACEST NUMĂR : 9 Forum economic 9 Programul TV, săptămînal @ Aveţi cuvîntul în... Cuvîntul nou ® Sport 9 V­iaţa internaţională (in pag. 2—3) (în pag. a 4-a) înfăptuirea noii revoluţii a­­grare vizează în primul rînd perfecţionarea întregii activi­tăţi din acest important do­meniu, în vederea obţinerii u­­nor producţii vegetale şi ani­male care să satisfacă nevoi­le de consum ale populaţiei, contribuind astfel la asigura­rea progresului multilateral al ţării noastre, la ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui. Acest important obiectiv trebuie şi poate fi realizat nu­mai prin folosirea chibzuită, integrală a pămîntului — prin­cipalul mijloc de producţie în agricultură — care, indiferent de forma de proprietate, re­prezintă un bun al întregului popor şi trebuie să servească intereselor întregulu­i popor. Această idee de cea mai ma­re importanţă pentru folosi­rea raţională a pămîntului stă şi la baza Programului unic de creştere a producţiei agri­cole în gospodăriile personale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi în gospodăriile producătorilor particulari, document ce pune in evidenţă necesitatea parti­cipării fiecărui producător a­­gricol, indiferent de sectorul in care îşi desfăşoară activita­tea, la asigurarea fondului de stat de produse agroalimenta­­re şi la fondul de autoaprovi­zionare. Stabilirea obligativi­tăţii de a cultiva pămîntul conform prevederilor legale, de a creşte animale şi păsări necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractă­rii şi predării unor cantităţi sporite de produse pentru fon­dul de stat şi cel de auto­­aprovizionare este în deplin consens cu sprijinul dat de statul nostru dezvoltării agri­culturii, creşterii producţiilor agricole animale şi vegetale, acordînd, totodată, preţuri a­­vantajoase, prime de produc­ţie, credite, avansuri şi alte avantaje. De aceea este nece­sar ca fiecare producător a­­gricol să înţeleagă importanţa intensificării schimbului de produse dintre oraş şi sat, ce­rinţă obiectivă a dezvoltări societăţii noastre şi înaintării neabătute a patriei pe calea bunăstării şi progresului. Trebuie să subliniem faptul că datorită activităţii desfăşu­rate de organele şi organiza­ţiile de partid, de consiliile populare, marea majoritate a producătorilor agricoli din ju­deţul nostru au înţeles esenţa Programului unic şi impor­tanţa participării la fondul de stat şi de autoaprovizionare cu produse agroalimentare. Do­vadă a celor afirmate este modul de desfăşurare a actua­lei acţiuni de încheiere a con­tractelor pentru produse agro­alimentare. Evidenţiem faptul că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la majoritatea produselor agricole s-au în­cheiat contracte mai multe, iar la unele produse nivelele la care s-a ajuns se apropie de cele planificate. Cantităţile contractate la specia ovine se apropie de cifrele planificate, adică în proporţie de 92 la sută, la lapte de vacă, 82 la sută, la lapte de oaie la 81 la sută, iar la sfecla-de-zahăr producţia contractată se ridi­că la 133 la sută faţă de plan. Rezultate bune la contrac­tări de bovine au obţinut la­(Continuare­­in pag. 2—3) Fiecare producător agricol să-şi indeplinească in mod exemplar sarcinile fată de stat! 9 Reamintim celor ce de­ţin locuinţe din fondul de stat că acţiunea de prelungi­re a contractelor de închirie­re continuă după următorul program : pînă la 15 martie a.c., pentru locatarii din car­tierul SIMERIA, intre 15 mar­tie şi 15 aprilie pentru car­tierul Ciucului, Zonele Cen­trală şi „11 Iunie“, între 15 aprilie — 1 mai; Zonele Gă­rii, Oltului, Lenin — între 15 mai — 15 iunie. Locatarii se pot prezenta zilnic între o­­rele 9—16, iar simbătă între orele 9—12, la sediul Sectoru­lui Locativ din B-dul „16 Fe­bruarie 5/A, avînd asupra lor următoarele acte : Contractul de închiriere; buletinul de identitate pentru membrii ma­(Continuare în pag. a 4-a)

Next