Cuvîntul Nou, aprilie 1984 (Anul 17, nr. 3791-3814)

1984-04-03 / nr. 3791

­­ţi­u Lucrări în legumicultura şi pomicultură • A ÎNCEPUT SEMĂNATUL LEGUMELOR 9 PENTRU PRODUCEREA DE RĂSADURI 9 SEMINŢE DE LEGUME PENTRU POPULAŢIE • LIPSESC ARPA­GICUL SI USTUROIUL 9 FOLIE DIN BELŞUG PENTRU SOLARII • PENTRU ZONA NECOOPERATIVIZATA SE ASIGURA CARTOFI DE SEMINTA • IERI S-AU PUS ÎN VÎNZARE PUIEŢI DE PO­MI FRUCTIFERI. In legumi­cultura, în ciu­da timpului nefavorabil, lucrările se desfăşoară d­in plin. Aşa cum prevede Prograr­ul judeţean pri­vind cultura legumelor, în acest an, suprafaţa cul­tivată cu legume va cu­noaşte o substanţială creş­tere, ca şi o diversificare a sortimentelor. Se remarcă şi faptul că s-au luat toate mă­surile în vederea producerii de răsaduri, amenajîndu-se in acest scop solarii, răsadni­ţe, paturi calde. In ce priveşte pomicultura, Programul judeţean prevede înfiinţarea unei noi plantaţii în sistem intensiv, înfiinţa­rea unei plantaţii de căpşuni şi plantarea în gospodăriile populaţiei a 15.000 de puieţi de pomi fructiferi. Despre stadiul de realizare a celor două programe sus­menţionate, am cerut relaţii tovarăşului inginer Kazakas Gavril, directorul întreprin­derii Judeţene de Legume- Fructe. „ Pentru început, menţio­nez că la Asociaţia Econo­mică de Stat şi Cooperatistă Sfîntu Gheorghe­ au început lucrările de semănat ale legu­melor. S-au semănat morcov, ceapă şi verdeţuri. Duminică, de pildă, pen­tru lucrătorii acestei asocia­ţii a fost o zi de muncă in­tensă. La uni­tatea similară de la Tîr­­gu Secuiesc încă nu s-au pu­tut începe lucrările pe cîmp, terenul prezentînd un grad ridicat de u­­miditate. Pe măsură ce tere­nurile se vor zvînta lucrări­le din cîmp se vor extinde, mai ales că cele două asocia­ţii dispun de o dotare cores­punzătoare. — Cele două asociaţii au sarcina să producă răsaduri pentru nevoi proprii, ca şi I­. TOMA (Continuare în pag 2—3) 1')84 — anul producţiilor record Proletari din toate /orile,unifi-vo / * Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3791, MARŢI, 3 APRILIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI AUTOUTILARILE, CA SUPORT AL CREŞTERII PRODUCŢIEI Fireasca corelaţie dintre di­namica imprimată fabrica­ţiei şi potenţialul necesar materializării sarcinilor de producţie stabilite are un su­port din ce în ce mai solid în mişcarea de creaţie tehni­că ce se desfăşoară în toate sectoarele de activitate, îm­bunătăţirile de natură tehni­că ce se aduc, m­aşinile, utila­jele şi instalaţiile realizate cu mijloace proprii care, este ştiut, contribuie la creşterea productivităţii muncii, a ca­lităţii produselor, la diminu­area consumurilor de materii prime, materiale, energie şi combustibili, a importurilor, s-au înmulţit considerabil, ceea ce dovedeşte că munci­­torii şi specialiştii din între­prinderi, secţii şi ateliere nu mai aştea­ptă să le vină totul de-a gata, ci rezolvă singuri o buna parte din problemele care se ivesc. S-a­r putea adu­ce destule exemple în sus­ţinerea acestei afirmaţii, dar să ne rezumăm doar la unul dintre ele: acela oferit de între­prinderea de Ţigarete din Sfîntu Gheorghe, în cadrul căreia strădaniile urmărind completarea zestrei tehnice au continuitate şi consisten­ţă. Despre ele, despre efecte­le lor ne-a vorbit deunăzi inginerul şef al unităţii, to­varăşul Eugen Lazăr : — Ori de câte ori se simte nevoia unei perfecţionări la o maşină sau alta, în sensul măririi randamentului să zi­cem, a unei maşini noi, nece­sară mecanizării nu ştiu că­reia dintre operaţiile in­duse de procesul tehnologic sau înlo­cuirii vreuneia dintre cele vechi, adusă cu ani în urmă din import, oamenii noştri — şi cind spun oamenii noştri mă gîndesc în primul rînd la cei de la atelierul mecanic — au ştiut să găsească cite o soluţie pentru fiecare din­tre problemele ridicate de producţie. Ponderea cea mai mare în cadrul lucrărilor e­­fectuate în ultimul timp o au modernizările, aduse, de pil­dă, instalaţiei de laminare a nervurilor tutunului, maşinii de confecţionat filtre din acetat de celuloză, realizată prin forţe proprii, caramelizatoru­­lui pentru tutun-foi şi unora dintre maşinile de confecţio­nat şi împachetat ţigarete. Ar NICOLAE STOIAN (Continuare în pag. a 4-a) 1944-1984 la invitaţia tovarăşului Mae Ceauşescu, Jose Iduardo dos Santos preşedintele Republicii Populare Angola va efectua o vizită oficială de prietenie in ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Jose Eduardo dos Santos, preşedintele M.P.L.A. — Partidul Muncii, pre­şedintele Republicii Populare Angola, va efectua, în frun­tea unei delegaţii de partid şi de stat, o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România, în perioada d1n 9 aprilie 1984. UN DEZIDERAT MAJOR : COVĂSIM — o perlă a Carpaţilor! Recent s-a desfăşurat în o­­raşul Covasna o consfătuire lărgită a Comandamentului local pentru buna gospodări­re şi înfrumuseţarea locali­tăţii, consfătuire la care au fost invitaţi să participe fac­tor­ de conducere şi decizie d­in unităţile economice şi judeţene care au directă le­gătură cu activităţile din a­­cest domeniu, cum ar fi: Di­recţia Judeţeană de Drumur şi Poduri, D.J.P.Tc., Direcţia Comercială, Direcţia Sanitară, D.G.A., I.J.C.M., I.J.G.C.L., D. J.­­­., Inspectoratul Sil­vic, Inspectoratul Sanitar de Stat, Inspectoratul Jude­ţean Covasna al M.I. ş.a. Lar­gul dialog care s-a purtat, numeroasele luări de cuvînt în cadrul cărora n-au lipsit desigur propunerile, foarte multe la număr, au relevat cu pregnanţă că pe lingă cele ce s-au făcut pînă în prezent mai sunt încă foarte multe CONSTANTIN NIȚU (Continuare în Dag 2—3) Mişcarea artistică - la noi cote valorice Săptămîna trecută a avut loc plenara Comitetului ju­deţean de cultură şi educaţie socialistă. Ea a prilejuit o dezbatere deschisă, critică şi autocritică asupra mişcării cultural-artistice, desprin­­zindu-se folositoare concluzii pentru ca în viitor calitatea actului educativ să poată spori. S-a subliniat, de pildă, că în anul trecut artiştii co­­văsneni au obţinut importan­te succese în cadrul fazei fi­nale a Festivalului Naţional ,,Cîntarea României". Prin buna­­ organizare şi participa­re a formaţiilor şi interpreţi­lor şi prin nivelul calitativ ridicat, s-au remarcat specta­colele şi expoziţiile fazei ju­deţene de la Tîrgu Secuiesc Ilieni, Intorsura Buzăului, Baraolt şi Sfîntu Gheorghe. Mulţi dintre interpreţi indi­viduali, creatorii de artă şi formaţiile de interpret, au reuşit să întrunească sufragi- IOAN URAGAN (Continuare în pag a 4-a) ­ SPORIREA CONȚINUTULUI DE PROTEINA AL NU­TRETURILOR DE VOLUM — PRIN APLICAREA U­NOR TEHNOLOGII NOI, EFICIENTE • O ALTA CATEGORIE DE OAMENI AI MUNCII, CEI DIN TRANSPORTURI SI TELECOMU­NIC­AȚII, BENE­FICIAZĂ DE MAJORA­REA RETRIBUȚIILOR (în pag. 2—3) 9 SA NU UITAM DUMINI­CA (în pag. a 4-a) în tot cuprinsul judeţului se desfăşoară ample acţiuni de curăţire şi amenajare a par­curilor, a zonelor verzi şi a incintelor întreprinderilor. In imagine, secvenţe de la I.F. F.T. şi întreprinderea Meca­nică din Tîrgu Secuiesc Foto: KOVÁCS L. BIBLIOTECA JUDEJIEI — COVĂSI­A — Sf. GHID Gri­­ — Telefon 1 POD­")____ • Miercuri, 4 aprilie, ora 1ii, formaţiile artistice ale Li­ceului Economic şi de Drept­ Administrativ din Sfîntu Gheorghe, prezintă la Ca­sa de Cultură a Sindicatelor un spectacol muzical-core­­grafie. (P.S.)­­ Clubul muncitoresc „Gheorghe Doja“ din Sfîntu Gheorghe găzduieşte astăzi, 3 aprilie, ora 14:30 un recital de poezie patriotică şi revo­luţionară intitulat „Partid iu­bit, îţi mulţumim". Recitalul va fi precedat de vernisajul unei expoziţii de carte so­­cial-politică, manifestare în­scrisă în cadrul „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii". (Continuare ,în pag. 2—3)

Next