Cuvîntul Nou, septembrie 1984 (Anul 17, nr. 3919-3943)

1984-09-15 / nr. 3931

ANUL XVI­, Nr. 3931 Patriotismul — expresie elocventă a conştiinţei noi, socialiste In traducerea în viaţă a sarcinilor şi o­­biectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului răspun­deri deosebite revin activităţii ideologice, po­litico-educative, de formare a conştiinţei noi, socialiste, a omului de tip nou. Un rol ho­­tăritor în orientarea întregii munci politico­­ideologice şi cultural-educative, de formare a convingerilor şi sentimentelor patriotice, l-a avut expunerea secretarului general al parti­dului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1982, şi cu­­vîntarea rostită la Consfătuirea de lucru din august 1983 de la Mangalia — documente pro­gramatice care au deschis noi perspective preocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid în direcţia ridicării conştiinţei socia­liste a tuturor oamenilor muncii. Organele şi organizaţiile de partid, toţi factorii cu res­ponsabilităţi pe linia educaţiei — Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, organizaţiile de tineret şi copii — şi-au o­­rientat activitatea spre organizarea unor ma­nifestări şi acţiuni politico-educative, capabile să răspundă necesităţilor actuale ale educa­ţiei patriotice, spre diversificarea activităţi­lor, astfel încît accentul să cadă pe acele ge­nuri artistice — montaje literare, cîntece şi poezii patriotice, piese corale revoluţionare ş.a. — care tind să fie generalizate în reper­toriul formaţiilor artistice. In acelaşi timp, factorii educaţionali au căutat şi în bună mă­sură au reuşit să lărgească continuu sfera de cuprindere a maselor în diverse forme de in­fluenţare politico-ideologică , în invăţămîntul politico-ideologic (97 la sută din totalul popu­laţiei ocupate), universităţile cultural-ştiinţifi­­ce (peste 7.000 de cetăţeni), în acţiunile or­ganizate în cadrul Festivalului naţional „Cîn­­tarea României“ (peste 55.000 de oameni), ceea ce a asigurat transmiterea către oamenii muncii a sensului major al mesajului educa­­tiv-patriotic­. Activităţile din cadrul învăţămîntului po­litico-ideologic, dezbaterile ideologice, propa­ganda prin conferinţe au pus un accent deo­sebit pe cunoaşterea, însuşirea şi clarificarea unor noţiuni şi concepte legate de esenţa pa­triotismului, abordînd teme ca: relaţia dintre naţional şi internaţional, rolul naţiunii socia­liste în actuala etapă, stadiul actual al edifi­cării socialismului în ţara noastră, naţionalis­mul, şovinismul, rasismul — expresii ale i­­deologiei burgheze. In expuneri, prin mate­riale documentare şi tematici orientative au fost mai bine evidenţiate realizările obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, îndeosebi în perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, în cadrul manifestărilor cultural-educati­ve şi artistice, organizate în cadrul Festivalu­lui naţional „Cîntarea României“, în reperto­riul formaţiilor artistice au fost promovate cu mai multă consecvenţă creaţii noi, inspirate din realităţile zilelor noastre. Se generalizea­ză realizarea unor spectacole bilunare în limbile română şi maghiară, întilniri între formaţii din judeţul nostru şi alte judeţe, a­­cestea contribuind la cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor culturale, la întărirea unităţii şi frăţiei dintre toţi oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate. Toate acestea — ca şi altele, asupra cărora vom reveni — au con­stituit şi constituie pîrghii eficiente ale mun­cii de educaţie patriotică, de formare şi dez­voltare a conştiinţei noi, socialiste a oame­nilor muncii. I. CORNEANU CARTEA : Valorificarea, moştenirii noa­stre literare este tema de bază a colecţiei „Arcade" din cadrul Editurii Minerva. De curînd în această colecţie a văzut lumi­na tiparului teatrul lui Octa­via­n Goga, puţin cunoscut faţă de poeziile sale, pentru care, pe drept cuvînt, a fost numit „poetul pătimirii noastre”. Volumul cuprinde piesele de teatru Domnul notar şi Meşterul Manole, ambele cu mare succes de public la­ premieră. „Opera dramatică a lui O. Goga — a­­firmă criticul Ion Dodu Bălan — nu e rodul unei simple ambiţii literare ; ea a izvorît din ace­leaşi necesităţi sociale şi na­ţionale ca şi poezia sa", in post­faţa volumului, alcătuită de edi­torul Mircea Blaga, se remar­că extrem de importanta contri­buţie a Transilvaniei la dezvolta­rea mişcării teatrale româneşti, văzută ca fenomen cultural de masă, şi, de asemenea, atracţia spre teatru a scriitorilor ardeleni argumentindu-se cu nume ca : Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Șt. O. Iosif, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Zaharia Bârsan, Lucian Blaga, Mihai Beniuc. Fără a reprezenta pietre de hotar ale dramaturgiei noastre, piesele lui O. Goga „s-au impus prin actualitatea percutantă a problematicii dezbătute și nu neapărat prin valoarea lor in­trinsec literară." (C. Cubleşan). P. CORNEA „TEATR­U“ OCTAVIAN GOGA Dimineaţă in Mestecănişul de la Reci Foto : IOAN DRAGAN _______________________| Impresii Galeria de artă a Muzeului Judeţean din municipiul Sfîn­­tu Gheorghe găzduieşte o foarte izbutită expoziţie în or­ganizarea Filialei Uniunii Ar­tiştilor Plastici din judeţul Covasna, dedicată celor 40 de ani de istorie nouă a patriei, şi Congresului al XIII-lea al partidului. Cine trece pragul amintitei expoziţii nu se poate să nu fie cucerit de expresivitatea lu­crărilor, de viziunea creatoare a artiştilor care reuşesc să în­făţişeze actualitatea, să in­tuiască şi să evoce prin pris­ma aspectelor obişnuite ale vieţii, spiritul epocii contem­porane, a Epocii Ceauşescu, cea mai fertilă perioadă din istoria patriei. Subscriem întru totul la a­­precierile vizitatorilor din car­tea de impresii şi adăugăm impresiile noastre, satisfacţia de a ne reîntîlni cu Deák Barna, în stilul căruia des­cifrăm ideile sale despre isto­rie, pe care reuşeşte să le transmită vizitatorului ce se află în faţa tabloului intitulat „Victorie“. Trecem mai departe şi ră­­mînem cîteva clipe cu Pom­pi­­liu Pleşa, un creator de înal­tă ţinută artistică. Aducem odată cu el un omagiu ostaşi­lor români căzuţi la Cărei, în lupta împotriva hitlerismului, pentru eliberarea pămîntului scump al patriei. „Omagiu", cum se intitulează unul din tablourile sale, este concretizat printr-o privire pătrunzătoare asupra trecutului prin prisma prezentului. In continuare, po­posim în fața unui impresio­nant tablou, intitulat „Rod bogat“, în care apar cu clari­tate, schimbările fundamentale petrecute în structura social­­economică a societăţii noastre. Aici, optimismul creatorului este molipsitor, evidenţiin­­du-se, totodată, utilizarea u­­nei palete coloristice in care predomină galbenul. Cunoscut în ţară, ca şi pes­te hotare, Kosztándi Jenő, ne reţine atenţia cu „Geneză" şi „Metamorfoză industrială". Su­gestia culorilor picturii sale solicită adeziunea privitorului, exprimînd visarea unor spaţii în care liniile se deschid di­vergent pentru a evoca mişca­rea şi nemărginirea. Impresia pe care ne-o lasă Horvai Zoltán cu „Oraşul nos­tru", nu este a unui reflexiv arid, ci mai mult a unui e­­motiv care vrea să-şi transmi­tă direct impresiile impactului său vizual, profunzimea stări­lor sale sufleteşti. In „Erupţie“, coloritul este într-un înalt grad, o însuşire cu care se recomandă admira­ţiei noastre, artistul I Péter Já­nos. La el remarcăm armonia unei palete componistice în care predomină explozia de roşu, negru şi galben. Ne oprim, nu fără a con­templa îndelung, la „Natura statică“ a lui Vinczeffy László. Desenul expus este precis şi expresiv, iar aranjamentul ar­monios, sugerînd toamna cu roadele ei bogate. In cele din urmă — şi poa­te înainte de toate — o avem în faţă pe Kosztándi Katalin, care ni se prezintă cu toate a­­tributele sale de pictor ce­tăţean. Apelul ei la ra­ţiune, pentru un viitor în care omenirea să fie eli­berată de teama unei con­flagraţii mondiale, se reflectă în tematica lucrărilor expuse, reprezentate de „In lumină“, „Spre şantier“ şi „Primăvara“. Impresia pe care ne-o lasă în final, în totalitatea ei, ex­poziţia pictorilor covăsneni este cea a unei „sărbători pen­tru suflet şi ochi“. AURELIA LOJINSCHI expoziţie dint­r-o In sala de expoziţii a Casei Orăşeneşti de Cultură din Tir­­gu Secuiesc s-a vernisat cea de-a cincisprezecea expoziţie personală a talentatului artist plastic amator, Tolvaj József. Tolvaj József — tîmplar la Fa­brica de Mobilă din Tîrgu Se­cuiesc — s-a născut în anul 1941, în oraşul breslelor. A în­ceput să sculpteze doar din 1971, la început plachete, apoi mici statui. A avut expoziţii per­sonale la Sfîntu Gheorghe, Ba­­raolt, Miercurea Ciuc, Bucureşti şi, de şapte ori, în oraşul natal. Lucrările lui Tolvaj József sunt prezente, an de an, la expoziţia naţională a artei naive din Pi­teşti. La fel, el este laureatul mai multor ediţii ale Festivalului 1INTIRI­­H LIMit naţional „Cîntarea României". Sunt prezente în actuala ex­poziţie de sculptură în lemn cele mai reuşite lucrări, selecţionate din cele peste 150 efectuate in cei 13 ani de cînd creează, 36 la număr, majoritatea lor repre­zentînd meseriile tradiţionale ale breslaşilor de odinioară - cojocarul, măcelarul, tăbăcarul, croitorul, olarul, curelarul, ciz­marul ş.a. - ca şi meseriile a­­părute ma­i recent. Privind aces­te statui din lemn, ne dăm sea­ma că autorul lor doreşte să le dea viaţă, ca ele să rămînă peste veacuri mărturie a unor meserii dispărute deja. Expoziţia este deschisă zilnic, intre orele 10—12 şi, respectiv, 17—19, pină la data de 20 sep­tembrie a.c. IOCHOM ISTVÁN Patrie de toamnă Patrie de toamnă, prea frumoasă nouă, Ne mai treci lumina zărilor în gînd. Versul meu îţi cintă chipul tău de rouă, Munţii tăi albaştri, un izvor curgînd. Patrie de toamnă, iar îmi simt aproape Grînele şi rodul, flacăra din vii. E un zbor de vultur peste-ntinse ape, Dorul meu îţi cîmpi brumele-argintii. Patrie de toamnă, unică în lume, Din lumina-ţi blinda îţi zidesc un cint. Turme trec spre iarnă, versul meu n-apune, Eu rămîn prin tine un izvor curgînd. IOAN IACOB CUVINTUl SIMBATĂ, Prog In jurul orei radio şi telev­­ite în direct Iară, care va cipiul Timişoa: zitei de lucru a tovarăşului­­ secretar gene Comunist Rom derit anului de 1985. 13.30 Telex, săptămină (c.( Costa Rica; politică; 19.00 19.50 Tineri, în 20,15 Invăţămi semnul angaj Reportaje; 2 (c.) : „Munteli ţie a Studiou 21.50 Mamaia din recitalurile muzică uşoară maia "34; 22,2 DUMINICA, Pro« 8.30 Mult­e 9,00 Almanaht strajă patriei; tutui (p.c.); 11 toţi; 11,45 La refilmoteca de la albă (c.). Telex; 13,05 (p.c.) ; ■ De altul. ■ Cas Toamnă vn C îndrăgite ■ C A patriei din Tinere talente misiunii ■ Pa Moment folclo respectatorulu mexicane; 17,’ 1001 de seri (p.c.); 19,20 C 19,50 Film ar­turi de tine­ ducţie şi stu­fe.); 2015 Vo­regrafice (c.) (p.c.). SlMBAT* Sfîntu LOCOTE film R.D., 11, 16, 18, NIȘOARA indian, rele iu 19,30 ; Tîrg MAI ; BALA LUI IVAN1 vietic, în 10, 16, 18, 2( TORI­A : SFl — film roma 19. DUMINICA Sfîntu Gh. LOCOTENE1 film R.D.G., 9, 11, 16, 18. NISOARA Ni­dian, în cui 17,30, 19,30. COPII — pr­­ese : 8 MAI VALERULU film sovietic 10, 16, 18, 2C TORIA : SF — film rom 17, 19. NUMERELE C Extragerea 86; 49; 45; Extragerea 74; 89; 59; 1 MICA Vind DA și AUDI 1C schimb. Cor­du Lui, 27, tf .

Next