Cuvîntul Nou, septembrie 1984 (Anul 17, nr. 3919-3943)
1984-09-15 / nr. 3931
ANUL XVI, Nr. 3931 Patriotismul — expresie elocventă a conştiinţei noi, socialiste In traducerea în viaţă a sarcinilor şi obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului răspunderi deosebite revin activităţii ideologice, politico-educative, de formare a conştiinţei noi, socialiste, a omului de tip nou. Un rol hotăritor în orientarea întregii munci politicoideologice şi cultural-educative, de formare a convingerilor şi sentimentelor patriotice, l-a avut expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1982, şi cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru din august 1983 de la Mangalia — documente programatice care au deschis noi perspective preocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid în direcţia ridicării conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii. Organele şi organizaţiile de partid, toţi factorii cu responsabilităţi pe linia educaţiei — Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, organizaţiile de tineret şi copii — şi-au orientat activitatea spre organizarea unor manifestări şi acţiuni politico-educative, capabile să răspundă necesităţilor actuale ale educaţiei patriotice, spre diversificarea activităţilor, astfel încît accentul să cadă pe acele genuri artistice — montaje literare, cîntece şi poezii patriotice, piese corale revoluţionare ş.a. — care tind să fie generalizate în repertoriul formaţiilor artistice. In acelaşi timp, factorii educaţionali au căutat şi în bună măsură au reuşit să lărgească continuu sfera de cuprindere a maselor în diverse forme de influenţare politico-ideologică , în invăţămîntul politico-ideologic (97 la sută din totalul populaţiei ocupate), universităţile cultural-ştiinţifice (peste 7.000 de cetăţeni), în acţiunile organizate în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ (peste 55.000 de oameni), ceea ce a asigurat transmiterea către oamenii muncii a sensului major al mesajului educativ-patriotic. Activităţile din cadrul învăţămîntului politico-ideologic, dezbaterile ideologice, propaganda prin conferinţe au pus un accent deosebit pe cunoaşterea, însuşirea şi clarificarea unor noţiuni şi concepte legate de esenţa patriotismului, abordînd teme ca: relaţia dintre naţional şi internaţional, rolul naţiunii socialiste în actuala etapă, stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră, naţionalismul, şovinismul, rasismul — expresii ale ideologiei burgheze. In expuneri, prin materiale documentare şi tematici orientative au fost mai bine evidenţiate realizările obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, îndeosebi în perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, în cadrul manifestărilor cultural-educative şi artistice, organizate în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, în repertoriul formaţiilor artistice au fost promovate cu mai multă consecvenţă creaţii noi, inspirate din realităţile zilelor noastre. Se generalizează realizarea unor spectacole bilunare în limbile română şi maghiară, întilniri între formaţii din judeţul nostru şi alte judeţe, acestea contribuind la cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor culturale, la întărirea unităţii şi frăţiei dintre toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Toate acestea — ca şi altele, asupra cărora vom reveni — au constituit şi constituie pîrghii eficiente ale muncii de educaţie patriotică, de formare şi dezvoltare a conştiinţei noi, socialiste a oamenilor muncii. I. CORNEANU CARTEA : Valorificarea, moştenirii noastre literare este tema de bază a colecţiei „Arcade" din cadrul Editurii Minerva. De curînd în această colecţie a văzut lumina tiparului teatrul lui Octavian Goga, puţin cunoscut faţă de poeziile sale, pentru care, pe drept cuvînt, a fost numit „poetul pătimirii noastre”. Volumul cuprinde piesele de teatru Domnul notar şi Meşterul Manole, ambele cu mare succes de public la premieră. „Opera dramatică a lui O. Goga — afirmă criticul Ion Dodu Bălan — nu e rodul unei simple ambiţii literare ; ea a izvorît din aceleaşi necesităţi sociale şi naţionale ca şi poezia sa", in postfaţa volumului, alcătuită de editorul Mircea Blaga, se remarcă extrem de importanta contribuţie a Transilvaniei la dezvoltarea mişcării teatrale româneşti, văzută ca fenomen cultural de masă, şi, de asemenea, atracţia spre teatru a scriitorilor ardeleni argumentindu-se cu nume ca : Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Șt. O. Iosif, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Zaharia Bârsan, Lucian Blaga, Mihai Beniuc. Fără a reprezenta pietre de hotar ale dramaturgiei noastre, piesele lui O. Goga „s-au impus prin actualitatea percutantă a problematicii dezbătute și nu neapărat prin valoarea lor intrinsec literară." (C. Cubleşan). P. CORNEA „TEATRU“ OCTAVIAN GOGA Dimineaţă in Mestecănişul de la Reci Foto : IOAN DRAGAN _______________________| Impresii Galeria de artă a Muzeului Judeţean din municipiul Sfîntu Gheorghe găzduieşte o foarte izbutită expoziţie în organizarea Filialei Uniunii Artiştilor Plastici din judeţul Covasna, dedicată celor 40 de ani de istorie nouă a patriei, şi Congresului al XIII-lea al partidului. Cine trece pragul amintitei expoziţii nu se poate să nu fie cucerit de expresivitatea lucrărilor, de viziunea creatoare a artiştilor care reuşesc să înfăţişeze actualitatea, să intuiască şi să evoce prin prisma aspectelor obişnuite ale vieţii, spiritul epocii contemporane, a Epocii Ceauşescu, cea mai fertilă perioadă din istoria patriei. Subscriem întru totul la aprecierile vizitatorilor din cartea de impresii şi adăugăm impresiile noastre, satisfacţia de a ne reîntîlni cu Deák Barna, în stilul căruia descifrăm ideile sale despre istorie, pe care reuşeşte să le transmită vizitatorului ce se află în faţa tabloului intitulat „Victorie“. Trecem mai departe şi rămînem cîteva clipe cu Pompiliu Pleşa, un creator de înaltă ţinută artistică. Aducem odată cu el un omagiu ostaşilor români căzuţi la Cărei, în lupta împotriva hitlerismului, pentru eliberarea pămîntului scump al patriei. „Omagiu", cum se intitulează unul din tablourile sale, este concretizat printr-o privire pătrunzătoare asupra trecutului prin prisma prezentului. In continuare, poposim în fața unui impresionant tablou, intitulat „Rod bogat“, în care apar cu claritate, schimbările fundamentale petrecute în structura socialeconomică a societăţii noastre. Aici, optimismul creatorului este molipsitor, evidenţiindu-se, totodată, utilizarea unei palete coloristice in care predomină galbenul. Cunoscut în ţară, ca şi peste hotare, Kosztándi Jenő, ne reţine atenţia cu „Geneză" şi „Metamorfoză industrială". Sugestia culorilor picturii sale solicită adeziunea privitorului, exprimînd visarea unor spaţii în care liniile se deschid divergent pentru a evoca mişcarea şi nemărginirea. Impresia pe care ne-o lasă Horvai Zoltán cu „Oraşul nostru", nu este a unui reflexiv arid, ci mai mult a unui emotiv care vrea să-şi transmită direct impresiile impactului său vizual, profunzimea stărilor sale sufleteşti. In „Erupţie“, coloritul este într-un înalt grad, o însuşire cu care se recomandă admiraţiei noastre, artistul I Péter János. La el remarcăm armonia unei palete componistice în care predomină explozia de roşu, negru şi galben. Ne oprim, nu fără a contempla îndelung, la „Natura statică“ a lui Vinczeffy László. Desenul expus este precis şi expresiv, iar aranjamentul armonios, sugerînd toamna cu roadele ei bogate. In cele din urmă — şi poate înainte de toate — o avem în faţă pe Kosztándi Katalin, care ni se prezintă cu toate atributele sale de pictor cetăţean. Apelul ei la raţiune, pentru un viitor în care omenirea să fie eliberată de teama unei conflagraţii mondiale, se reflectă în tematica lucrărilor expuse, reprezentate de „In lumină“, „Spre şantier“ şi „Primăvara“. Impresia pe care ne-o lasă în final, în totalitatea ei, expoziţia pictorilor covăsneni este cea a unei „sărbători pentru suflet şi ochi“. AURELIA LOJINSCHI expoziţie dintr-o In sala de expoziţii a Casei Orăşeneşti de Cultură din Tirgu Secuiesc s-a vernisat cea de-a cincisprezecea expoziţie personală a talentatului artist plastic amator, Tolvaj József. Tolvaj József — tîmplar la Fabrica de Mobilă din Tîrgu Secuiesc — s-a născut în anul 1941, în oraşul breslelor. A început să sculpteze doar din 1971, la început plachete, apoi mici statui. A avut expoziţii personale la Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Miercurea Ciuc, Bucureşti şi, de şapte ori, în oraşul natal. Lucrările lui Tolvaj József sunt prezente, an de an, la expoziţia naţională a artei naive din Piteşti. La fel, el este laureatul mai multor ediţii ale Festivalului 1INTIRIH LIMit naţional „Cîntarea României". Sunt prezente în actuala expoziţie de sculptură în lemn cele mai reuşite lucrări, selecţionate din cele peste 150 efectuate in cei 13 ani de cînd creează, 36 la număr, majoritatea lor reprezentînd meseriile tradiţionale ale breslaşilor de odinioară - cojocarul, măcelarul, tăbăcarul, croitorul, olarul, curelarul, cizmarul ş.a. - ca şi meseriile apărute mai recent. Privind aceste statui din lemn, ne dăm seama că autorul lor doreşte să le dea viaţă, ca ele să rămînă peste veacuri mărturie a unor meserii dispărute deja. Expoziţia este deschisă zilnic, intre orele 10—12 şi, respectiv, 17—19, pină la data de 20 septembrie a.c. IOCHOM ISTVÁN Patrie de toamnă Patrie de toamnă, prea frumoasă nouă, Ne mai treci lumina zărilor în gînd. Versul meu îţi cintă chipul tău de rouă, Munţii tăi albaştri, un izvor curgînd. Patrie de toamnă, iar îmi simt aproape Grînele şi rodul, flacăra din vii. E un zbor de vultur peste-ntinse ape, Dorul meu îţi cîmpi brumele-argintii. Patrie de toamnă, unică în lume, Din lumina-ţi blinda îţi zidesc un cint. Turme trec spre iarnă, versul meu n-apune, Eu rămîn prin tine un izvor curgînd. IOAN IACOB CUVINTUl SIMBATĂ, Prog In jurul orei radio şi televite în direct Iară, care va cipiul Timişoa: zitei de lucru a tovarăşului secretar gene Comunist Rom derit anului de 1985. 13.30 Telex, săptămină (c.( Costa Rica; politică; 19.00 19.50 Tineri, în 20,15 Invăţămi semnul angaj Reportaje; 2 (c.) : „Munteli ţie a Studiou 21.50 Mamaia din recitalurile muzică uşoară maia "34; 22,2 DUMINICA, Pro« 8.30 Multe 9,00 Almanaht strajă patriei; tutui (p.c.); 11 toţi; 11,45 La refilmoteca de la albă (c.). Telex; 13,05 (p.c.) ; ■ De altul. ■ Cas Toamnă vn C îndrăgite ■ C A patriei din Tinere talente misiunii ■ Pa Moment folclo respectatorulu mexicane; 17,’ 1001 de seri (p.c.); 19,20 C 19,50 Film arturi de tine ducţie şi stufe.); 2015 Voregrafice (c.) (p.c.). SlMBAT* Sfîntu LOCOTE film R.D., 11, 16, 18, NIȘOARA indian, rele iu 19,30 ; Tîrg MAI ; BALA LUI IVAN1 vietic, în 10, 16, 18, 2( TORIA : SFl — film roma 19. DUMINICA Sfîntu Gh. LOCOTENE1 film R.D.G., 9, 11, 16, 18. NISOARA Nidian, în cui 17,30, 19,30. COPII — prese : 8 MAI VALERULU film sovietic 10, 16, 18, 2C TORIA : SF — film rom 17, 19. NUMERELE C Extragerea 86; 49; 45; Extragerea 74; 89; 59; 1 MICA Vind DA și AUDI 1C schimb. Cordu Lui, 27, tf .