Cuvîntul Nou, noiembrie 1984 (Anul 17, nr. 3971-3996)

1984-11-01 / nr. 3971

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţear, ANUL XVII, Nr. 3971, JOI, 1 NOIEMBRIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a efectuat o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti,­­ din judeţul­ Călăraşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, a efectuat, mier­curi dimineaţa, o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti din cadrul complexului de lu­crări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi. După ce a survolat partea centrală a Cîmpiei Mostiştei, elicopterul prezidenţial a ate­rizat în zona barajului Gur­băneşti. La acest punct de lucru de pe salba lacurilor ce se întind de la Dunăre pînă la rîul Ialomiţa, au fost aduse sisteme de maşini folosite la lucrările de îmbu­nătăţiri funciare şi de gospo­dăria apelor. Muncitorii de pe acest şan­tier de lucrări hidrotehnice, ca şi numeroşi ţărani coope­ratori, mecanizatori din co­muna Gurbăneşti au întîmpi­­nat pe conducătorul partidu­lui şi statului nostru cu cele mai calde sentimente de sti­mă şi dragoste, i-au expri­mat direct recunoştinţa pen­tru activitatea sa neobosită pusă în slujba creşterii con­tinue a forţei economice a pa­triei noastre şi, pe această cale, a bunăstării întregului popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit res­pect, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţu­lui, de Dumitru Bejan, prim­­secretar al Comitetului Ju­deţean Călăraşi al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul în care sunt transpuse în practică mă­surile şi orientările stabilite, cu un an­­ în urmă, pentru realizarea de maşini şi utila­je de înalt randament nece­sare importantelor lucrări prevăzute în Programul na­ţional de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului. Secretarul general al parti­(Continuare în pag. a 4-a) Imaginea dezvoltării rapide a industriei Au trecut 14 ani de cînd pe poarta întreprinderii Me­canice de pe platforma indus­trială a oraşului Tîrgu Se­cuiesc ieşeau primele produse, începutul a fost destul de modest. Cei mai vechi dintre oamenii întreprinderii îşi a­­mintesc că pe atunci se fă­ceau doar pastile de piuliţe. Producţia era mică şi se de­rula greoi. închipuiţi-vă că acele pastile erau trimise al­tor unităţi industriale pentru recoacere, după care se întor­ceau la Tîrgu Secuiesc pen­tru perforare şi filetare. Greutăţile debutului sunt însă acum amintiri. Chiar din al doilea an al existenţei — 1971 — s-a pornit cu paşi fermi pe drumul dezvoltării, investiţiile alocate făcînd să intre în funcţiune, rînd pe rînd, atelierul de sculărie, secţiile de piuliţe şi şuruburi, atelierul de întreţinere şi re­paraţii, tratamentul termic, forja şi toate celelalte care se văd. Azi, întreprinderea Mecanică apare nu doar drept cea mai­­puternică citadelă industrială a oraşului bresle­lor de altădată, ci şi una din­tre cele mai de seamă repre­zentante ale industriei con­strucţiilor de maşini. Sunt multe, foarte multe lu­cruri de consemnat din isto­ria existenţei acestui impună­tor edificiu al muncii. De pildă, trebuie subliniat că ritmurile imprimate activităţii, productive au fost şi sunt din­tre cele mai înalte. Ce poate fi mai edificator in acest sens decit faptul că producţia a­­nului de debut se realizează acum într-o singură zi. Şi aceasta nu e decit una dintre multele comparaţii ce se pot face, comparaţii care eviden­ţiază o dinamică viguroa­să a indicatorilor economico­­financiari ce caracterizează activitatea desfăşurată de oa­menii de aici. Saltul înainte făcut intr-un interval relativ scurt se ex­plică în bună măsură prin interesul arătat creşterii con­tinue a productivităţii mun­cii, lucru firesc şi în aceleaşi timp necesar in cazul unei unităţi constructoare de ma- NICOLAE STOIAN (Continuare în pag. a 4-a) 9 O.J.T. Covasna informea­ză pe cei interesaţi că pînă în 5 noiembrie 1984, se mai primesc dosare pentru înscrie­rea la cursul de ghizi însoţi­tori, care se va organiza în colaborare cu Casa de Cul­tură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. (D.M.) # O.J.T. Covasna vă invi­tă într-o excursie în grup, cu avionul, între 16—23 decem­brie 1984 şi 20—27 ianuarie 1985, pe traseul Moscova — Leningrad. Preţ informativ: 4.750 lei, din care 64 ruble, bani de buzunar. (D.M.) Recoltarea sfeclei de zahăr a intrat în faza finală de e­­xecuţie. Astfel, pînă ieri di­mineaţă, mai rămăseseră de re­­coltat doar 409 hectare, cea mai mare suprafaţă fiind con­centrată în unităţile din ca­drul C.U.A.S.C. Cernat. Şi în aceste unităţi s-au întreprins măsurile cuve­nite pentru ca recolta­rea sfeclei de zahăr să fie în­cheiată neîntîrziat. Intreprin­­zînd un raid la bazele de pre­luare am constatat un aspect care dovedeşte că nu în toate unităţile se acordă atenţia cu­venită decoletării corecte a sfeclei de zahăr. Astfel, pe rampa C.F.R. de la gara O­­zun am constatat că o parte din sfecla transportată de la C.A.P. Ozun nu era decole­­tată corect, din care cauză s-au produs multe pierderi. Trebuie bine înţeles că de la sfecla de zahăr produsul prin­De la I.T.A. şi I.T.S.A.I.A. s-au asigurat mijloacele de transport necesare, dar încă nu s-a reuşit să se facă cu fiecare mijloc de transport patru curse. Duminică s-au realizat în medie — 2,6 curse, luni — 3,1, iar marţi — a ficat de mult la încărcare. De asemenea, la transport nu se folosesc mijloacele de încăr­care mecanizate, aşa cum s-a indicat şi nici atelajele. Pînă la 10 noiembrie se im­pune să se încheie arăturile pe toate suprafeţele planifica­te, lucru ce nu se poate face decit în condiţiile în care te­renurile vor fi eliberate. Iată de ce, în cel mai scurt timp, conducerile unităţilor agrico­le trebuie să acţioneze cu toate forţele pentru transpor­tul sfeclei de zahăr la bazele de preluare. Condiţii pentru a realiza acest lucru există, nu­mai că este necesară o mai bună organizare a muncii, în­deosebi la încărcarea mijloa­celor de transport. In final, precizăm că rit­mul de transport al sfeclei la fabrica prelucrătoare din Bodoc este satisfăcător, stocurile de pe rampele C.F.R. menţinîndu-se în limite acceptabile, dar concomitent cu intensificarea transportului de pe cîmp, se impune ca, zilnic, cantitatea expediată să fie cel puţin du­blată. II. TOMA cipal este rădăcina şi nu curse. Acest lucru se dato­­coletul c­reşte îndeosebi faptului că :-Datorită ritmului alert de uităţile agricole nu asigură lucru, la recoltat a crescut numărul de încărcători nece­­substanţial stocul de sfeclă sar şi astfel mijloacele de de zahăr existent pe cîmp. transport staţionează nejusti­ încheierea recoltării si a transportului sfeclei de zahăr ­­alefon 1so QQ9 Plenara Comitetului Judeţean Covasna al P.G.R. La Sfîntu Gheorghe s-au desfăşurat lucrările Plenarei Comitetului Judeţean Co­vasna al P.C.R. Au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comite­tului judeţean de partid, ai Comisiei de Revizie, cadre de conducere din unităţile eco­­nomico-sociale din judeţ, alţi invitaţi. Plenara a adoptat următoa­rea ordine de zi: 1. Aprobarea dării de sea­mă asupra activităţii Comite­tului judeţean de partid ca­re va fi dezbătută în cadrul Conferinţei organizaţiei jude­ţene de partid pentru dare de seamă şi alegeri, premer­gătoare Congresului al XIII-Iea al Partidului Comunist Ro­mân. 2. Probleme organizatorice: în cadrul dezbaterilor s-au făcut propuneri privind îm­bunătăţirea conţinutului dării de seamă. Plenara a aprobat în unanimitate acest docu­ment. Conferinţa organizaţiei judeţene de partid urmează să aibă loc în ziua de 7 no­iembrie a.c. Plenara a hotărît elibera­rea tovarăşului loan Inceu din funcţia de secretar al Comi­tetului judeţean de partid, în legătură cu trecerea sa în al­tă muncă, şi a tovarăşului loan Dragoş, din rîndul mem­brilor biroului Comitetului judeţean de partid, în legă­tură cu ieşirea sa la pensie. Totodată, Plenara a cooptat în rîndul membrilor Comite­tului judeţean de partid, l-a ales în biroul acestuia şi în funcţia de secretar al Comi­tetului judeţean pe tovarăşul Ilie Gabra, în încheierea lucrărilor Plenarei, a luat cuvîntul to­varăşul Rab Ştefan, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean de partid, care a subli­niat principalele sarcini ce revin organelor şi organiza­ţiilor de partid in mobiliza­rea oamenilor muncii, români şi maghiari, din unităţile e­­conomico-sociale la îndeplini­rea în bune condiţii a planu­lui în industrie, agricultură, investiţii şi în celelalte do­menii de activitate, pentru a întimpina cu succese de sea­mă apropiatul forum naţio­nal al comuniştilor — cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R. întreprinderea Mecanică, cea mai importantă dintre cita­delele industriale ale orașului Tîrgu Secuiesc PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI Al XIII-LEA AL PARTIDULUI ÎN DEZBATEREA COMU­NIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR Vom ridica pe o treaptă superioară temelia pe care am creat-o Asemenea întregului nostru popor şi cei ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Coopera­tivei Meşteşugăreşti, ,,Arta Populară“ din Intorsura Bu­zăului, au primit cu viu in­teres şi cu profundă satisfac­ţie şi mîndrie patriotică pro­iectul de Directive ale Con­gresului al XIII-lea al Parti­dului Comunist Român cu privire la dezvoltarea econo­­mico-socială a României în CONSTANTIN LAMBRINO, preşedintele Cooperativei Meş­teşugăreşti „Arta Populară“ Intorsura Buzăului (Continuare în pag. 2—3)

Next