Cuvîntul Nou, noiembrie 1984 (Anul 17, nr. 3971-3996)
1984-11-01 / nr. 3971
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţear, ANUL XVII, Nr. 3971, JOI, 1 NOIEMBRIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a efectuat o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti, din judeţul Călăraşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, miercuri dimineaţa, o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti din cadrul complexului de lucrări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi. După ce a survolat partea centrală a Cîmpiei Mostiştei, elicopterul prezidenţial a aterizat în zona barajului Gurbăneşti. La acest punct de lucru de pe salba lacurilor ce se întind de la Dunăre pînă la rîul Ialomiţa, au fost aduse sisteme de maşini folosite la lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodăria apelor. Muncitorii de pe acest şantier de lucrări hidrotehnice, ca şi numeroşi ţărani cooperatori, mecanizatori din comuna Gurbăneşti au întîmpinat pe conducătorul partidului şi statului nostru cu cele mai calde sentimente de stimă şi dragoste, i-au exprimat direct recunoştinţa pentru activitatea sa neobosită pusă în slujba creşterii continue a forţei economice a patriei noastre şi, pe această cale, a bunăstării întregului popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit respect, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, de Dumitru Bejan, primsecretar al Comitetului Judeţean Călăraşi al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul în care sunt transpuse în practică măsurile şi orientările stabilite, cu un an în urmă, pentru realizarea de maşini şi utilaje de înalt randament necesare importantelor lucrări prevăzute în Programul naţional de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului. Secretarul general al parti(Continuare în pag. a 4-a) Imaginea dezvoltării rapide a industriei Au trecut 14 ani de cînd pe poarta întreprinderii Mecanice de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc ieşeau primele produse, începutul a fost destul de modest. Cei mai vechi dintre oamenii întreprinderii îşi amintesc că pe atunci se făceau doar pastile de piuliţe. Producţia era mică şi se derula greoi. închipuiţi-vă că acele pastile erau trimise altor unităţi industriale pentru recoacere, după care se întorceau la Tîrgu Secuiesc pentru perforare şi filetare. Greutăţile debutului sunt însă acum amintiri. Chiar din al doilea an al existenţei — 1971 — s-a pornit cu paşi fermi pe drumul dezvoltării, investiţiile alocate făcînd să intre în funcţiune, rînd pe rînd, atelierul de sculărie, secţiile de piuliţe şi şuruburi, atelierul de întreţinere şi reparaţii, tratamentul termic, forja şi toate celelalte care se văd. Azi, întreprinderea Mecanică apare nu doar drept cea maiputernică citadelă industrială a oraşului breslelor de altădată, ci şi una dintre cele mai de seamă reprezentante ale industriei construcţiilor de maşini. Sunt multe, foarte multe lucruri de consemnat din istoria existenţei acestui impunător edificiu al muncii. De pildă, trebuie subliniat că ritmurile imprimate activităţii, productive au fost şi sunt dintre cele mai înalte. Ce poate fi mai edificator in acest sens decit faptul că producţia anului de debut se realizează acum într-o singură zi. Şi aceasta nu e decit una dintre multele comparaţii ce se pot face, comparaţii care evidenţiază o dinamică viguroasă a indicatorilor economicofinanciari ce caracterizează activitatea desfăşurată de oamenii de aici. Saltul înainte făcut intr-un interval relativ scurt se explică în bună măsură prin interesul arătat creşterii continue a productivităţii muncii, lucru firesc şi în aceleaşi timp necesar in cazul unei unităţi constructoare de ma- NICOLAE STOIAN (Continuare în pag. a 4-a) 9 O.J.T. Covasna informează pe cei interesaţi că pînă în 5 noiembrie 1984, se mai primesc dosare pentru înscrierea la cursul de ghizi însoţitori, care se va organiza în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. (D.M.) # O.J.T. Covasna vă invită într-o excursie în grup, cu avionul, între 16—23 decembrie 1984 şi 20—27 ianuarie 1985, pe traseul Moscova — Leningrad. Preţ informativ: 4.750 lei, din care 64 ruble, bani de buzunar. (D.M.) Recoltarea sfeclei de zahăr a intrat în faza finală de execuţie. Astfel, pînă ieri dimineaţă, mai rămăseseră de recoltat doar 409 hectare, cea mai mare suprafaţă fiind concentrată în unităţile din cadrul C.U.A.S.C. Cernat. Şi în aceste unităţi s-au întreprins măsurile cuvenite pentru ca recoltarea sfeclei de zahăr să fie încheiată neîntîrziat. Intreprinzînd un raid la bazele de preluare am constatat un aspect care dovedeşte că nu în toate unităţile se acordă atenţia cuvenită decoletării corecte a sfeclei de zahăr. Astfel, pe rampa C.F.R. de la gara Ozun am constatat că o parte din sfecla transportată de la C.A.P. Ozun nu era decoletată corect, din care cauză s-au produs multe pierderi. Trebuie bine înţeles că de la sfecla de zahăr produsul prinDe la I.T.A. şi I.T.S.A.I.A. s-au asigurat mijloacele de transport necesare, dar încă nu s-a reuşit să se facă cu fiecare mijloc de transport patru curse. Duminică s-au realizat în medie — 2,6 curse, luni — 3,1, iar marţi — a ficat de mult la încărcare. De asemenea, la transport nu se folosesc mijloacele de încărcare mecanizate, aşa cum s-a indicat şi nici atelajele. Pînă la 10 noiembrie se impune să se încheie arăturile pe toate suprafeţele planificate, lucru ce nu se poate face decit în condiţiile în care terenurile vor fi eliberate. Iată de ce, în cel mai scurt timp, conducerile unităţilor agricole trebuie să acţioneze cu toate forţele pentru transportul sfeclei de zahăr la bazele de preluare. Condiţii pentru a realiza acest lucru există, numai că este necesară o mai bună organizare a muncii, îndeosebi la încărcarea mijloacelor de transport. In final, precizăm că ritmul de transport al sfeclei la fabrica prelucrătoare din Bodoc este satisfăcător, stocurile de pe rampele C.F.R. menţinîndu-se în limite acceptabile, dar concomitent cu intensificarea transportului de pe cîmp, se impune ca, zilnic, cantitatea expediată să fie cel puţin dublată. II. TOMA cipal este rădăcina şi nu curse. Acest lucru se datocoletul creşte îndeosebi faptului că :-Datorită ritmului alert de uităţile agricole nu asigură lucru, la recoltat a crescut numărul de încărcători necesubstanţial stocul de sfeclă sar şi astfel mijloacele de de zahăr existent pe cîmp. transport staţionează nejusti încheierea recoltării si a transportului sfeclei de zahăr alefon 1so QQ9 Plenara Comitetului Judeţean Covasna al P.G.R. La Sfîntu Gheorghe s-au desfăşurat lucrările Plenarei Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. Au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, ai Comisiei de Revizie, cadre de conducere din unităţile economico-sociale din judeţ, alţi invitaţi. Plenara a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea dării de seamă asupra activităţii Comitetului judeţean de partid care va fi dezbătută în cadrul Conferinţei organizaţiei judeţene de partid pentru dare de seamă şi alegeri, premergătoare Congresului al XIII-Iea al Partidului Comunist Român. 2. Probleme organizatorice: în cadrul dezbaterilor s-au făcut propuneri privind îmbunătăţirea conţinutului dării de seamă. Plenara a aprobat în unanimitate acest document. Conferinţa organizaţiei judeţene de partid urmează să aibă loc în ziua de 7 noiembrie a.c. Plenara a hotărît eliberarea tovarăşului loan Inceu din funcţia de secretar al Comitetului judeţean de partid, în legătură cu trecerea sa în altă muncă, şi a tovarăşului loan Dragoş, din rîndul membrilor biroului Comitetului judeţean de partid, în legătură cu ieşirea sa la pensie. Totodată, Plenara a cooptat în rîndul membrilor Comitetului judeţean de partid, l-a ales în biroul acestuia şi în funcţia de secretar al Comitetului judeţean pe tovarăşul Ilie Gabra, în încheierea lucrărilor Plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Rab Ştefan, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, care a subliniat principalele sarcini ce revin organelor şi organizaţiilor de partid in mobilizarea oamenilor muncii, români şi maghiari, din unităţile economico-sociale la îndeplinirea în bune condiţii a planului în industrie, agricultură, investiţii şi în celelalte domenii de activitate, pentru a întimpina cu succese de seamă apropiatul forum naţional al comuniştilor — cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R. întreprinderea Mecanică, cea mai importantă dintre citadelele industriale ale orașului Tîrgu Secuiesc PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI Al XIII-LEA AL PARTIDULUI ÎN DEZBATEREA COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR Vom ridica pe o treaptă superioară temelia pe care am creat-o Asemenea întregului nostru popor şi cei ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Cooperativei Meşteşugăreşti, ,,Arta Populară“ din Intorsura Buzăului, au primit cu viu interes şi cu profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în CONSTANTIN LAMBRINO, preşedintele Cooperativei Meşteşugăreşti „Arta Populară“ Intorsura Buzăului (Continuare în pag. 2—3)