Cuvîntul Nou, decembrie 1984 (Anul 17, nr. 3997-4022)
1984-12-01 / nr. 3997
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular județean ANUL XVII, Nr. 3997, SIMBATĂ, 1 DECEMBRIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI O agricultură intensivă, modernă, de mare productivitate Potrivit prevederilor Directivelor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, in cincinalul viitor se va asigura, în continuare, dezvoltarea intensivă şi modernizarea întregii agriculturi, accelerarea creşterii producţiei vegetale şi animale, prin mai buna organizare şi folosire a întregii suprafeţe agricole a ţării, aplicarea cuceririlor ştiinţei agrozootehnice înaintate. Agricultura românească va continua, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul . Nicolae Ceauşescu, în magistralul Raport prezentat la marele forum al comuniştilor români, să fie a doua ramură de bază a economiei naţionale. Noua revoluţie agrară, iniţiată de secretarul general al partidului, are ca obiectiv principal dezvoltarea intensivă a acestei ramuri, obţinerea unor producţii record şi sporirea pe această bază a contribuţiei agriculturii la dezvoltarea generală a ţării. Pentru aceasta este necesar să înfăptuim neabătut programul de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, de creştere a potenţialului productiv al pămîntului, program al cărui scop este obţinerea unor producţii mari, sigure şi stabile în orice condiţii climatice. Ca urmare, pînă în anul 1990 va trebui să se realizeze irigarea a încă 2,5 milioane hectare şi efectuarea de lucrări de desecări şi îmbunătăţiri funciare pe circa 2 milioane hectare. Totodată se va asigura o mai bună sistematizare şi organizare a teritoriului, în vederea folosirii corespunzătoare a întregii suprafeţe ca o condiţie fundamentală pentru obţinerea unor recolte mari şi sigure. Creşterea producţiei de cereale va continua să constituie un obiectiv important, urmînd ca la nivelul anului 1990 agricultura noastră să realizeze o producţie de 30— 32 milioane de tone. De asemenea, aşa cum s-a subliniat in Raport, este necesar să se obţină o creştere puternică a producţiei de plante tehnice, legume, struguri şi fructe, în domeniul creşterii animalelor. Directivele Congresului stabilesc, pentru anul 1990, atingerea unor efective de 11 milioane bovine, 15—16 milioane porcine, 28—30 milioane ovine şi cel puţin 80 milioane de păsări ouătoare. Un rol deosebit în realiza(Continuare în pag. 2—3) Platforma industrială din orașul Tîrgu Secuiesc Foto: KOVÁCS L. Am intrat, iată, în ultima lună a anului, perioadă hotărîtoare pentru ducerea la bun sfîrșit a obiectivelor înscrise pe agenda de lucru a fiecărui sector al economiei, a fiecărei întreprinderi. Dacă ne uităm puțin în urmă, vom vedea că multe din realizările pe care colectivele de oameni ai muncii din judeţ şi le-au trecut la activ sînt la nivelul prevederilor planului sau dincolo de acesta. In zilele Congresului al XIII-lea al partidului şi imediat după aceea, cînd in întreprinderi, secţii şi ateliere de producţie s-a trecut cu toate forţele la înfăptuirea hotărîrilor marelui forum al comuniştilor, au fost înscrise în marea carte a întrecerii socialiste un şir de izbînzi notabile, izbînzi datorate plusurilor marcate la capitole cum sînt perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, creşterea productivităţii muncii, a calităţii şi tehnicităţii produselor, gospodărirea chibzuită a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor sau atragerea în circuitul economic a resurselor materiale refolosibile; între altele, este de remarcat faptul că nu mai puţin de 23 de unităţi industriale şi-au îndeplinit sarcinile la producţia marfă cu mai bine de o săptămînă înainte de a încheia intervalul ianuarie-noiembrie, creîndu-şi astfel condiţii de a realiza pînă la sfîrşitul anului o producţie suplimentară în valoare de 150 milioane lei. Printre acestea — întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, întreprinderea de Morărit şi Panificaţie, întreprinderea de Ţigarete şi II. Cărnii, toate din Sfîntu Gheorghe şi întreprinderea de Amidon şi Glucoză din Tîrgu Secuiesc. Sigur, nu peste tot lucrurile stau aşa de bine. Există produse la care cantităţile realizate pînă acum nu le egalează pe cele indicate în fila de plan, în această situaţie aflîndu-se, de pildă, brichetele din cărbune, produsele de mecanică fină, mobilierul din lemn, ţesăturile textile şi cîteva din produsele de industrie alimentară. Este lesne de înțeles că asupra acestor produse trebuie să se concentreze acum atenţia, orice întîrziere în onorarea unei comenzi sau alteia punîndu-şi amprenta asupra rezultatelor întreprinderilor beneficiare. Este știut N. VILCEANU (Continuare in pag 2 3) ÎN ULTIMA LUNĂ A ANULUI Activitate intensă, eficientă, bine organizată și condusă p|3UÖiEcTjüO£^4 - SF.Sh 1 ** f. ■ r ^ WVASKĂ -O^GHr ■' 1 " r\ n v 1 DECEMBRIE 1918 FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR - OPERA ISTORICĂ A POPORULUI ROMÂN „...putem afirma, cu deplin temei, că făurirea statului nostru naţional unitar a fost opera întregului popor, a maselor populare din toate principatele locuite de români, constituind încununarea victorioasă a luptei seculare duse de cele mai înaintate forţe, de cărturarii şi marii gînditori ai neamului, de întregul nostru popor". NICOLAE CEAUŞESCU Poporul român a ştiut întotdeauna să cinstească marile evenimente care au marcat împlinirea aspiraţiilor sale de dezvoltare unitară, liberă şi de sine-stătătoare, care i-au potenţat conştiinţa de sine şi i-au îngăduit să-şi accelereze urcuşul pe treptele cele mai înalte ale civilizaţiei umane. Unirea ţinuturilor de peste munţi cu Patria- Mamă se aşază pe drept printre aceste momente de virf care au avut, după cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „o importanţă istorică hotărîtoare pentru destinele întregului nostru popor“, în urmă cu 66 de ani, prin hotărîrile Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, care exprimau voinţa unanimă a poporului român se împlinea un vis secular „de dorul cui au răposat moşii şi strămoşii“ — unitatea naţională. Operă legitimă şi justificată de secole de dîrză lucrare şi necontenită urzire a gîndului îndrăzneţ, de marile jertfe şi sacrificii cu care fusese din belşug presărat drumul spre împlinirea lui. S-a adeverit şi de data aceasta adevărul axiomatic, anume că o idee dreaptă şi mare, legitimă istoriceşte, odată pătrunsă în conştiinţa oamenilor, stăpînă pe inimile şi cugetele lor, nu poate fi înăbuşită şi nici zădărnicită de vreo forţă potrivnică. La poporul român obligat să trăiască secole de-a rîndul despărţit de graniţe arbitrare, ideea continuităţii şi unităţii de neam şi limbă a existat dintru început. în virtutea acestui caz s-au desfăşurat toate actele de voinţă ale poporului nostru silit să-şi realizeze visul în etape logic şi logic înlănţuite. Marea Unire a fost precedată de-faptele tuturor înaintaşilor ce au dorit pentru poporul lor libertate şi frăţie, pentru a se putea afirma demn în concertul naţiunilor lumii: epopeea lui Mircea cel Bătrîn, înfăptuirile lui Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, împlinit pentru scurt timp la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul, visul Daciei străbune va deveni permanentă în toate marile momente ale istoriei noastre naţionale: marea răscoală a ţărănimii condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţiile de la 1821 şi 1848. Parţial realizată în 1859. . (Continuare* în pag. 2—3) UNIRE Dacă Horea a fost tras pe roată, dacă Iancu s-a strecurat în glas de fluier, era ca să fie ţara-ntreagă toată şi să nu fie ură — glas de şuier. Ardealul s-a lipit de ţara mamă de patria străbună din strămoşi, ca firele de vechea ne năframă aşa cum fost-a din vechii daci bărboşi. Ardealul şi Muntenia, Moldova trei flori cu-o inimă — şi singură — fierbinte , pentru că la noi muncitorească-i slova, şi prin Unire şi frăţie, mergem înainte ! Şi suntem trei: Ceauşescu, Noi şi Ţara, uniţi spre comunism biruitori ne creşte-n inimi, frumoasă, primăvara, şi creştem noi, uniţi, spre viitor. VASILE ARTENIE In obiectiv: FOLOSIREA RAŢIONALA A GAZELOR NATURALE Punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, ridicarea gradului de mecanizare şi automatizare a operaţiilor din care se compun procesele de fabricaţie, sporirea confortului, tendinţa de mecanizare pînă şi a celor mai simple operațiuni gospo- N. VILCEANU (Continuare în pag. 2—3)