Cuvîntul Nou, decembrie 1984 (Anul 17, nr. 3997-4022)

1984-12-01 / nr. 3997

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular județean ANUL XVII, Nr. 3997, SIM­BATĂ, 1 DECEMBRIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI O agricultură intensivă, modernă, de mare productivitate Potrivit prevederilor Direc­tivelor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Ro­mân, in cincinalul viitor se va asigura, în continuare, dez­voltarea intensivă şi moderni­zarea întregii agriculturi, ac­celerarea cr­eşterii producţiei vegetale şi animale, prin mai buna organizare şi folosire a întregii suprafeţe agricole a ţării, aplicarea cuceririlor şti­inţei agrozootehnice înainta­te. Agricultura românească va continua, aşa cum a subliniat secretarul general al partidu­lui, tovarăşul . N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, în magistralul Ra­port prezentat la marele fo­rum al comuniştilor români, să fie a doua ramură de ba­ză a economiei naţionale. Noua revoluţie agrară, ini­ţiată de secretarul general al partidului, are ca obiectiv principal dezvoltarea intensi­vă a acestei ramuri, obţinerea unor producţii record şi spo­rirea pe această bază a con­tribuţiei agriculturii la dez­voltarea generală a ţării. Pentru aceasta este necesar să înfăptuim neabătut pro­gramul de irigaţii şi îmbună­tăţiri funciare, de creştere a potenţialului productiv al pă­­mîntului, program al cărui scop este obţinerea unor pro­ducţii mari, sigure şi stabile în orice condiţii climatice. Ca urmare, pînă în anul 1990 va trebui să se realizeze irigarea a încă 2,5 milioane hectare şi efectuarea de lucrări de de­secări şi îmbunătăţiri funcia­re pe circa 2 milioane hecta­re. Totodată se va asigura o mai bună sistematizare şi or­ganizare a teritoriului, în ve­derea folosirii corespunzătoa­re a întregii suprafeţe ca o condiţie fundamentală pentru obţinerea unor recolte mari şi sigure. Creşterea producţiei de ce­reale va continua să consti­tuie un obiectiv important, urmînd ca la nivelul anului 1990 agricultura noastră să realizeze o producţie de 30— 32 milioane de tone. De ase­menea, aşa cum s-a subliniat in Raport, este necesar să se obţină o creştere puternică a producţiei de plante tehnice, legume, struguri şi fructe, în domeniul creşterii ani­malelor. Directivele Congre­sului stabilesc, pentru anul 1990, atingerea unor efective de 11 milioane bovine, 15—16 milioane porcine, 28—30 mi­lioane ovine şi cel puţin 80 milioane de păsări ouătoare. Un rol deosebit în realiza­(Continuare în pag. 2—3) Platforma industrială din orașul Tîrgu Secuiesc Foto: KOVÁCS L. Am intrat, iată, în ultima lună a anului, perioadă hotă­rîtoare pentru ducerea la bun sfîrșit a obiectivelor înscrise pe agenda de lucru a fiecărui sector al economiei, a fiecărei întreprinderi. Dacă ne uităm puțin în urmă, vom vedea că multe din realizările pe care colectivele de oameni ai mun­cii din judeţ şi le-au trecut la activ sînt la nivelul prevede­rilor planului sau dincolo de acesta. In zilele Congresului al XIII-lea al partidului şi i­­mediat după aceea, cînd in întreprinderi, secţii şi ateliere de producţie s-a trecut cu toate forţele la înfăptuirea ho­­tărîrilor marelui forum al co­muniştilor, au fost înscrise în marea carte a întrecerii socia­liste un şir de izbînzi notabi­le, izbînzi datorate plusurilor marcate la capitole cum sînt perfecţionarea organizării pro­ducţiei şi a muncii, creşterea productivităţii muncii, a cali­tăţii şi tehnicităţii produselor, gospodărirea chibzuită a ma­teriilor prime, materialelor, e­­nergiei şi combustibililor sau atragerea în circuitul econo­mic a resurselor materiale re­­folosibile; între altele, este de remarcat faptul că nu mai puţin de 23 de unităţi indus­triale şi-au îndeplinit sarcini­le la producţia marfă cu mai bine de o săptămînă înainte de a încheia intervalul ia­­nuarie-noiembrie,­ creîndu-şi astfel condiţii de a realiza pînă la sfîrşitul anului o pro­ducţie suplimentară în valoa­re de 150 milioane lei. Prin­tre acestea — întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, între­prinderea de Morărit şi Pani­ficaţie, întreprinderea de Ţi­garete şi I­I. Cărnii, toate din Sfîntu Gheorghe şi întreprin­derea de Amidon şi Glucoză din Tîrgu Secuiesc. Sigur, nu peste tot lucrurile stau aşa de bine. Există pro­duse la care cantităţile rea­lizate pînă acum nu le ega­lează pe cele indicate în fila de plan, în această situaţie a­­flîndu-se, de pildă, brichetele din­ cărbune, produsele de me­canică fină, mobilierul din lemn, ţesăturile textile şi cîte­­va din produsele de industrie alimentară. Este lesne de în­țeles că asupra acestor produ­se trebuie să se concentreze acum atenţia, orice întîrziere în onorarea unei comenzi sau alteia punîndu-şi amprenta asupra rezultatelor întreprin­derilor beneficiare. Este știut N. VILCEANU (Continuare in pag 2­ 3) ÎN ULTIMA LUNĂ A ANULUI Activitate intensă, eficientă, bine organizată și condusă p|3UÖiEcTjüO£^4 - SF.­­Sh 1 ** f. ■ r ^ WVASKĂ -O^GHr ■' 1 " r\ n v 1 DECEMBRIE­ 1918 FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR - OPERA ISTORICĂ A POPORULUI ROMÂN „...putem afirma, cu deplin temei, că făurirea statului nostru naţional unitar a fost opera întregu­lui popor, a maselor populare din toate principatele locuite de români, constituind încununarea victorioa­să a luptei seculare duse de cele mai înaintate for­ţe, de cărturarii şi marii gînditori ai neamului, de întregul nostru popor". NICOLAE CEAUŞESCU Poporul român a ştiut în­totdeauna să cinstească ma­rile evenimente care au mar­cat împlinirea aspiraţiilor sa­le de dezvoltare unitară, liberă şi de­ sine-stătătoare, care i-au potenţat conştiinţa de sine şi i-au îngăduit să-şi accelereze urcuşul pe trepte­le cele mai înalte ale civili­zaţiei umane. Unirea ţinuturi­lor de peste munţi cu Patria- Mamă se aşază pe drept printre aceste momente de virf care au avut, după cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „o importanţă is­torică hotărîtoare pentru des­tinele întregului nostru po­por“, în urmă cu 66 de ani, prin hotărîrile Marii Adunări Na­ţionale de la Alba Iulia, care exprimau voinţa unanimă a poporului român se împlinea un vis secular „de dorul cui au răposat moşii şi strămoşii“ — unitatea naţională. Operă legitimă şi justificată de se­cole de dîrză lucrare şi ne­contenită urzire a gîndului în­drăzneţ, de marile jertfe şi sacrificii cu care fusese din belşug presărat drumul spre împlinirea lui. S-a adeverit şi de data aceasta adevărul a­­xiomatic, anume că o idee dreaptă şi mare, legitimă is­toriceşte, odată pătrunsă în conştiinţa oamenilor, stăpînă pe inimile şi cugetele lor, nu poate fi înăbuşită şi nici ză­dărnicită de vreo forţă potriv­nică. La poporul român obligat să trăiască secole de-a rîndul despărţit de graniţe arbitrare, ideea continuităţii şi unităţii de neam şi limbă a existat dintru început. în virtutea a­­cestui caz s-au desfăşurat toate actele de voinţă ale po­porului nostru silit să-şi rea­lizeze visul în etape logic şi logic înlănţuite. Marea Unire a fost precedată de­-faptele tuturor înaintaşilor ce au do­rit pentru poporul lor liberta­te şi frăţie, pentru a se putea afirma demn în concertul na­ţiunilor lumii: epopeea lui Mircea cel Bătrîn, înfăptuiri­le lui Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, împlinit pentru scurt timp la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul, visul Daciei străbu­ne va deveni permanentă în toate marile momente ale is­toriei noastre naţionale: ma­rea răscoală a ţărănimii con­dusă de Horea, Cloşca şi Cri­­şan, revoluţiile de la 1821 şi 1848. Parţial realizată în 1859. . (Continuare* în pag. 2—3) UNIRE Dacă Horea a fost tras pe roată, dacă Iancu s-a strecurat în glas de fluier, era ca să fie ţara-ntreagă toată şi să nu fie ură — glas de şuier. Ardealul s-a lipit de ţara mamă de patria străbună din strămoşi, ca firele de vechea­ ne năframă aşa cum fost-a din vechii daci bărboşi. Ardealul şi Muntenia, Moldova trei flori cu-o inimă — şi singură — fierbinte , pentru că la noi muncitorească-i slova, şi prin Unire şi frăţie, mergem înainte ! Şi suntem­ trei: Ceauşescu, Noi şi Ţara, uniţi spre comunism biruitori ne creşte-n inimi, frumoasă, primăvara, şi creştem noi, uniţi, spre viitor. VASILE ARTENIE In obiectiv: FOLOSIREA RAŢIONALA A GAZELOR NATURALE Punerea în funcţiune a u­­nor noi capacităţi de produc­ţie, ridicarea gradului de me­canizare şi automatizare a o­­peraţiilor din care se com­pun procesele de fabricaţie, sporirea confortului, tendinţa de mecanizare pînă şi a celor mai simple operațiuni gospo- N. VILCEANU (Continuare în pag. 2—3)

Next