Cuvîntul Nou, februarie 1985 (Anul 18, nr. 4048-4071)

1985-02-01 / nr. 4048

aal (p.c.); 20,15 în economie; I i ai Festivalului / tarea României" ) ;portal Tv. Cu ^ ru oameni. In i Congresului al ' .U.S. şi a celei \ vferinţ­e pe ţară 1 ,00 Cadran mon- I şi problemele \ nporane; 21,15 \ trală. Eroi ai joialiste în tea- i ; 21,50 Telejur- ) 2,00 închiderea ( r m t etnii ^glie „ARTA" 1 GHEAŢĂ —) în culori, ore­­l 18, 20; Sîîntu i TX. CĂLĂUZĂ­­ — film R.D.G- t e 10, 15,30, 17,30, i ,‘cuiesc ,,8 MAI": / „AUTOBUZUL" ) nesc, în culori, \ , 20; Covasna i SALUTĂRI '­E PE TERRA — ) ac, în culori, o- | l Cultură a Sin­­mzează un curs de întreţinere, înscrierile se a’ta de 15 fe­(I.D.) MENII ... are cel puţin ciu­­tra ca-n lobodă, irtea unui S.M.A. din Lisnău e urci într-un trac­­ti (cheile erau în te tot duci. .. ni nimic, n-a au- Adormire tota­­mn. în incinta a­lese cine ■ pe poarta u- i 1 'COVIC, altfel / ,E.T. Tîrgu Secu- 1 is de conducere 1 acea ora, - ° ir cu tot, se mte- / î, unde n-a reu- 1 lin motive de ^ rt „în braţe“ un i­nd tractorului a-­­ î aproape 11.000 t irmit, liniştit, cu l S-a trezit după / a văzut ce-a la- 1 la fugă. ț n-a reuşit, însă, it condamnat la , are pentru furt 1 :esc, conducere ^ i stare de obice­ i DUMITRU TITU hi­CITATE imaţic pe nu-­ţ Margareta, eli­­t .A.S.A. Sfîntu ' ‘dar nulă. (261) ţ imaţic, elibera . Libera- i iderea Textilă / Gheorghe, pe , Magdalena E- n­ulă. (270) s ! „Ne gindim, in primul rind, la oamenii din judeţul nostru, timpul lor . Tovarăşe director Sergiu Manolatos, vă invit să discu­tăm despre recentul schimb de experienţă pe care l-aţi organizat la Oficiul Judeţean de Turism. Să pornim de la scopul acestei acţiuni. — Am invitat la o discuţie, pe care o considerăm folosi­toare pentru toţi, secretarii comitetelor de partid şi direc­torii unor întreprinderi din judeţ. Voiam să ştie, în pri­mul rînd cei învestiţi cu anu­mite responsabilităţi şi în ceea ce priveşte organizarea timpu­lui liber al oamenilor muncii, nişte lucruri care pentru noi sunt foarte clare. — Ce anume ? — Să cunoască specificul staţiunilor din judeţul nos­tru, posibilităţile de trata­ment, de petrecere a concedi­ilor de odihnă, preţurile, fa­cilităţile pe care le oferim în extrasezon. — La ce concluzii aţi ajuns? — Că sindicatele din între­prinderi, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, trebuie să activizeze mai mult comi­siile de turism, în primul rind, pentru a populariza cele spuse mai înainte. Mulţi oa­meni suferinzi din judeţul nostru nu beneficiază de con­diţiile rarisime pe care natu­ra le oferă, de dotările pen­tru care s-a investit şi s-a muncit atita. Am cunoscut co­văsneni care se duceau la Braşov să-şi procure un bilet de tratament pentru staţiunea Covasna. — Chiar aşa ?! — Chiar aşa. lată de ce am hotărît ca oamenii noştri să meargă în întreprinderi şi să facă mai bine cunoscute con­diţiile pe care le oferim. Vom prezenta staţiunile, preţurile, posibilităţile de organizare a unor petreceri familiale sau de petrecere a o zi-două­ sau mai multe în staţiunile noas­tre. Am mers şi mai departe. Putem oferi chiar şi la Co­vasna, în funcţie de solicitări, numai tratament şi transpor­tul din Sfîntu Gheorghe sau numai cazare, sau numai ma­să. Ce ce să nu beneficieze de astfel de posibilităţi oamenii muncii şi in ziua liberă pe care o au ? Facem oferte po­trivite pentru orice buget. Vom organiza şi grupuri pen­tru a prezenta la faţa locului condiţiile din staţiuni. Ne-am gîndit să invităm şi pe repre­zentanţi ai presei. — Apreciez intenţia dum­neavoastră- Să spunem totuşi ceva despre ce s-a făcut în ultimul timp. Să spuneţi, adi­că, dumneavoastră. Apoi vom vedea şi noi la faţa locului. — Cele hotărite în anul tre­cut la comandamentele iniţia­te de secretariatul Comitetu­lui judeţean de partid s-au înfăptuit în proporţie de apro­ximativ 90 la sută. Am făcut modernizări la Vîlcele. La Bál­ványos am pus lambriuri de lemn în toate vilele, moche­te noi, am adus alt mobilier. Camerele sunt bine încălzite şi se mănincă bine, deşi nu e u­­şor să scoţi o masă bună din 37 lei pe zi. Avem şi un grup electrogen şi ne gîndim la mi­­crohidrocentrala, la care unii ar face mai bine să lucreze decit să bage beţe în roate, închirient la Bálványos şi să­niuţe şi aşteptăm ziua cînd cooperaţia de consum va înţe­lege ce înseamnă o concuren­ţă loială. Noi oferim şi caza­re şi masă, şi tratament, nu doar băuturi alcoolice. La Malnaş am modernizat baza de tratament care funcţionea­ză non-stop, am introdus şi încălzirea centrală. Pe malul lacului dinspre Vîlcele vrem să deschidem o unitate pro­filată pe mâncăruri din peşte, vrem să populăm lacul cu crap şi să creştem raţe. Pu­tem oferi anumite vile la Vîl­cele şi Malnaş spre a fi re­puse în stare de folosinţă şi pentru a fi folosite de între­prinderi până se amortizează sumele investite. Cred însă că ar trebui să manifeste şi alţii mai mult interes faţă de tim­pul liber al oamenilor muncii. Mă refer, bineînţeles, la con­ducerile unităţilor economice... DAN MANOLACHESCU Noul an de pregătire a gărzilor patriotice (Urmare din pag. 1) ţă creatoare generată de săr­bătorirea aniversării zilei de naştere şi a peste 50 de ani de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit al partidu­lui şi statului nostru, coman­dantul suprem al forţelor noastre armate, omul de a că­rui gîndire profund revoluţio­nară, novatoare şi activitate neobosită sunt nemijlocit le­gate toate marile împliniri­ ob­ţinute de poporul nostru în cei 20 de ani care au trecut de la cel de-al IX-lea Con­gres al partidului, fondatorul doctrinei militare naţionale. In spiritul exigenţelor for­mulate în documentele de partid, în Rezoluţia Congre­sului al XlII-lea al Partidului Comunist Român, în care se subliniază faptul că în conti­nuare se va acorda o atenţie deosebită perfecţionării pregă­tirii gărzilor patriotice — u­­nităţi revoluţionare înarmate ale oamenilor muncii de la o­­raşe şi sate — şi detaşamen­telor militare ale tineretului, în acest an de pregătire, ul­timul an din perioada la ca­re se referă Directiva coman­dantului suprem, se impune să organizăm mai bine activi­tatea, in aşa fel incit sarcini­le prevăzute pentru această perioadă să fie îndeplinite în totalitate, la cota celor mai înalte exigenţe calitative. Re­zultatele bune şi foarte bune obţinute in anul de pregătire­­trecut, constituie o temelie trainică pentru realizarea a­­cestui obiectiv. Sub conducerea consiliilor locale de apărare, în anul de pregătire 1985, se va acţiona energic pentru cuprinderea tu­turor cetăţenilor apţi, într-un­a din formele de pregătire pen­tru apărarea patriei, asigurîn­­du-se ca efectivele gărzilor patriotice să fie preponderen­te în ansamblul celor cuprin­se în toate formaţiunile. O atenţie deosebită trebuie acordată ridicării la un nivel calitativ superior a activităţii politico-educative, de educaţie patriotică şi revoluţionară a comandanţilor şi luptătorilor, care să contribuie la cunoaş­terea de către masele de lup­tători şi tineri a gloriosului trecut de luptă al poporului nostru, a măreţelor realizări obţinute sub conducerea par­tidului, în anii construcţiei so­cialiste. Una din principalele direc­ţii de efort va consta in per­fecţionarea pregătirii tuturor cadrelor din structura organi­zatorică a gărzilor patriotice şi formaţiunilor de tineret. Ridicarea la un nivel cali­tativ superior a pregătirii de luptă a subunităţilor de gărzi patriotice, întărirea ordinii şi disciplinei, constituie sarcini de cea mai mare răspundere. Fiecare şedinţă de pregătire trebuie să se desfăşoare cu maximum de eficienţă, să ai­bă un pronunţat caracter practic , aplicativ, asigurîn­­du-se prezenţa întregului e­­fectiv de luptători şi tineri, portul regulamentar al uni­formei şi folosirea din plin a timpului afectfic pentru pre­gătirea de luptă şi politică. Una din cele mai importan­te sarcini ce revin comandan­ţilor şi statelor majore, constă în ridicarea în permanenţă a capacităţii de acţiune şi inter­venţie a gărzilor patriotice pentru a fi în măsură să în­deplinească în timp operativ orice misiune. Un accent deosebit trebuie pus pe creşterea eficienţei co­laborării şi cooperării subuni­tăţilor de gărzi patriotice cu celelalte componente ale sis­temului de apărare naţională, atît în procesul instructiv-e­­ducativ, cit şi în acţiunile în­treprinse în comun pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice, apărarea avutului ob­ştesc, prevenirea şi stingerea incendiilor şi în alte misiuni. Comandanţilor gărzilor pa­triotice de localităţi şi între­prinderi le revin obligaţia de a acorda cea mai mare aten­ţie pregătirii tineretului pen­tru apărarea patriei, educării acestuia pentru muncă şi via­ţă, asigurînd totodată parti­ciparea formaţiunilor de tine­ret la aplicaţiile tactice cu gărzile patriotice şi unităţile militare. Comandanţii statelor majo­re, consiliile populare şi con­ducătorii unităţilor socialiste, trebuie să ia toate măsurile ne­cesare pentru realizarea inte­grală prin autodotare, a bazei materiale prevăzută în nor­mativele în vigoare, să acţio­neze pentru îmbunătăţirea — sub aspect calitativ şi funcţio­nal — a poligoanelor perma­nente multifuncţionale, a săli­lor de specialitate şi celorlalte categorii de materiale. Dispunem de toate condiţi­ile pentru ca sarcinile care ne revin în acest an de instruc­ţie şi educaţie, să fie înfăptu­ite în aşa fel incit gărzile pa­triotice şi formaţiunile de ti­neret din judeţul nostru să fie gata în orice moment să îndeplinească cu cinste, la or­dinul comandantului suprem misiunile încredinţate, să a­­pere împreună cu celelalte e­­lemente ale sistemului apărării naţionale, libertatea, indepen­denţa şi suveranitatea scum­pei noastre patrii, România socialistă. RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE (Urmare din pag. I) ne, mai ales că este de-acum știut faptul că după efectua­rea recensămîntului echipe de control vor parcurge gospo­dăriile pentru a verifica au­tenticitatea celor declarate. După cum iarăși bine se știe că animalul nedeclarat la re­­censămint este trecut în pro­prietatea statului fără vreo despăgubire. Atingerea scopu­lui propus de această deose­bit de importantă acţiune ca­re începe în dimineaţa zilei de azi este, aşadar, direct le­gată de solicitudinea, de con­ştiinţa cetăţenească a noastră, a tuturor. Dinamism şi armonie în dezvoltarea judeţului Covasna (Urmare din pag. 1) va pune un accent mai mare pe valorificarea şi prelucrarea superioară a resurselor de materii prime locale, ceea ce va asigura un ritm mediu de creştere a producţiei industriei mici de 14,7 la sută, din care în unităţile Consiliului popu­lar judeţean, un ritm de 27,4 la sută. Economia judeţului va beneficia şi in acest an de im­portante fonduri de investiţii. Din volumul total, 58 la sută va fi alocat dezvoltării industriei, iar din fondurile destinate industriei, 8­1 la sută vor fi îndreptate pentru dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime, îndeosebi pentru pro­ducţia de cărbune şi petrol. In acest an vor fi puse în funcţiune 11 capacităţi industriale şi 10 capacităţi agrozoo­tehnice. Vor fi date, de asemenea, în folosinţă 900 de a­­partamente. Toate aceste prevederi atestă caracterul in­tensiv al dezvoltării industriei judeţului. In acest context se cuvine să menţionăm continuarea procesului de moder­nizare, mecanizare şi automatizare­­ a producţiei, ceea ce asigură, prin transpunerea prevederilor din programele de creştere mai susţinută a productivităţii muncii, un ritm mediu anual de 15,5 la sută al acestui indicator In a­­ceste condiţii se prevede acordarea unei atenţii deosebite v­alorificării cu înaltă eficienţă a resurselor materiale, re­ducerea mai accentuată­ a consumurilor normate de ener­gie electrică, termică şi combustibili, a celor de materii prime şi materiale şi asigurarea unui înalt grad de valo­rificare a materiilor prime. La loc de frunte se va situa preocuparea constantă pentru modernizarea şi înnoirea pro­duselor şi ofertarea de noi produse la export pentru a asi­gura, în continuare, o dinamică ascendentă și o eficienţă sporită activității de export. economisirea energiei electrice (Urmare din pag. 1) baterea cu pricina. Cel în cauză o dată atenţionat nu mai greşeşte a doua oară. Şi nu numai el, ci şi colegii de secţie care învaţă astfel — la modul convingător pentru că se explică mărimea pierderii ca şi posibilitatea evitării ei — să nu cadă în aceeaşi greşea­lă. Un important rol propagan­distic,­­educativ, îl au însă şi electricienii, cei care, întîlnin­­du-se aproape zilnic cu mem­brii comisiei energetice, cu­nosc foarte bine stadiul si­tuării în limitele cotelor. Membrii acestor grupe de re­paraţii electrice (formaţiuni de lucru care funcţionează la nivel de secţii) au, la rîn­­dul lor, un important rol pro­pagandistic, de vreme, ce pe lingă intervenţiile propriu-zise — unde văd că arde fără rost un bec, îl sting, unde văd o maşină fără întrerupător de mers în gol, îl montează — discută deseori cu oamenii, convingîndu-i de necesitatea integrării lor riguroase în normele de consum. Cum însă consumul raţional de energie electrică nu este numai o problemă a întreprinderii, ei una generală, la şedinţele de grupă sindicală această im­portantă temă a stat la loc de frunte, între cele dezbătute, creîndu-se un puternic „cu­rent”' de opinie în favoarea utilizării, acasă, de cit mai puţine becuri şi aparate elec­trice, eliminîndu-se marii con­sumatori, risipa în general. In sfîrşit, o ultimă modali­tate educativă din categoria celor importante: staţia de ra­­dioficare a întreprinderii. A­­ceasta funcţionează înaintea începerii schimburilor şi în pauzele de masă, atingînd, în fiecare zi, o temă, un capital al vieţii întreprinderii: într-o zi probleme economice, Ue tr­ăită de sindicat, în alta ale organizaţiei . U.T.C., în alte probleme ale cercetării ştiinţi­fice ş.a.m.d. Important este însă faptul că, indiferent care este tema de bază a emisiu­nilor, problema economisirii energiei electrice se află a­­proape zilnic în atenţia reali­zatorilor acestor emisiuni, ea fiind măcar pe scurt atinsă, punctată. Iată cum la I.A.M.E., prin grija comitetului de partid, a conducerilor organizaţiilor de masă şi obşteşti, se reuşeşte ca problema economisirii e­­nergiei electrice să devină nu numai o simplă obligaţie de serviciu ci un fapt de conşti­inţă civică. Nu întîmplător, deci, întreprinderea se înca­drează în cotele de consum de energie planificate, ca de alt­fel şi în sarcinile zilnice de­ plan, cu toate greutăţile — nu puţine­­— avute. Atunci cînd este bine desfăşurată eficien­ţa muncii educative îşi arată roadele. INFORMAŢII (Urmare din png 1) din repertoriul actualei stagi­uni. (S.F.) • Videoteca Casei de Cul­tură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe prezintă astăzi, vi­neri, 1 februarie şi sîmbătă, 2 februarie, filmele : „Acei oameni minunaţi şi maşinile lor zburătoare“ şi „Fălcile", ambele producţii S.U.A. (S.F.) # O.J.T. Covasna oferă locuri pentru excursia în R.P.­ Chineză pe traseul Bucu­reşti — Beijing — Xian — Luoyang — Nanjing — Shang­hai — Beijing, cu avionul. Excursia va avea loc în pe­rioada 21 iulie — 7 august­ 1985, preţ informativ: 45.000 lei de persoană. (D.M.) # O.J.T. Covasna vă invită într-o excursie în R.P.D. Co­reeană, cu avionul, în perioa­da 26 martie — 17 mai, 1985, pe traseul Bucureşti — Mos­cova — Phenian — Wonsan— Kimgansan — Miphiasan — Keson — Phanmunjon — Phenian — Moscova — Bucu­reşti. Preţ informativ: 15.500 lei de persoană. înscrierile se primesc, pînă la 10 februarie 1985, în limita locurilor, la a­­genţia din Sfîntu Gheorghe. (D.M.) PAG. 2-3 ANUNŢ IMPORTANT ! DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢII Vă aduce la cunoştinţă că la data de 1 februarie a.c., în oraşul întorsura Buzăului se dă în folosinţă centrala telefonică automată locală de 1 000 linii.

Next