Cuvîntul Nou, mai 1985 (Anul 18, nr. 4124-4149)

1985-05-01 / nr. 4124

ANUL XVIII, Nr. 4124 A­ nii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului constituie şi pentru judeţul Covasna o e­­tapă de avînt fără precedent a vieţii economico-sociale, o perioadă de muncă şi realizări de mare semnificaţie patriot­­ică. Bilanţul acestor ani de muncă şi creaţie, de dăruire şi abnegaţie a tuturor celor care trăiesc pe aceste stră­vechi meleaguri româneşti, si­tuează judeţul Covasna pe lo­curi de frunte intre judeţele ţării în ceea ce priveşte re­zultatele muncii, exprimate sintetic prin producţia indus­trială şi agricolă pe un locui­tor, producţia netă, ponderea ridicată în totalul producţiei unor produse ale construcţii­lor de maşini — locul 5 la motoare electrice de 0,25 KW şi peste; locul 13 la produse ale industriei electrotehnice ; lignit, locul 5; ţiţei locul 17; ţesături din bumbac locul 8. Realizările judeţului Covasna, parte din marile împliniri ca­re au marcat şi marchează evoluţia ţării noastre, confir­mă rolul deosebit de însem­nat al accentuării laturilor de ordin calitativ ale activităţii e­­conomice, ale înfăptuirii, pe toate planurile, a saltului revoluţionar la o calitate nouă, superioară, viabilitatea noului mecanism economic. Cert este că nu multe ge­neraţii se pot mîndri cu rea­lizări care fac din ultimii 20 de ani cu pregnanţă o epocă pe care noi o numim cu îndrep­tăţită mîndrie­ „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“. In cadrul politicii ştiinţifice de dezvoltare continuă a for­ţelor de producţie, de reparti­zare armonioasă a acestora pe întreg teritoriul ţării, judeţul Covasna s-a bucurat din par­tea conducerii de partid, per­sonal a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de un sprijin concret şi efici­ent. Sporirea, an de an, a vo­lumului investiţiilor reflectă concludent grija partidului şi statului nostru pentru ridica­rea pe noi trepte de progres a zonelor rămase altădată in urmă. Făcînd o comparaţie cu perioada de început a in­­dustrializării, putem afirma că odată cu ritmurile înalte de dezvoltare a judeţului în toate ramurile s-au produs modificări structurale impor­tante. Dacă în perioada 1965— 1985 producţia globală indus­trială a crescut într-un ritm mediu anual de peste 12 la sută, la nivel de judeţ, pro­ducţia unor ramuri a cunos­cut ritmuri explozive. Indus­tria construcţiilor de maşini a crescut de mai bine de 10 ori, ajungînd să deţină o pon­dere de 36 la sută în totalul producţiei industriale a jude­ţului faţă de 2 la sută în 1965. După anul 1965 au fost alocate judeţului fonduri de investiţii de mai bine de 23 miliarde lei, din care mai mult de jumătate pentru dez­voltarea industriei, fapt ce face ca în acest an judeţul să dispună de fonduri fixe de peste 24 miliarde lei, fonduri care au cunoscut în această perioadă, un ritm de 13,6 la sută. Prin deschiderea de noi unităţi miniere în bazinul Ba­­raolt producţia de lignit a a­­nului 1965 aproape s-a dublat în acest an. Alături de căr­bune, ca materie primă ener­getică, judeţul Covasna s-a înscris pe lista judeţelor pro­ducătoare de ţiţei, prin pune­rea în valoare, a zăcămîntului din platforma Ghelinţa — Co­mandau şi înfiinţarea Schelei de Foraj Ghelinţa, deţinînd, după producţia de ţiţei, un binemeritat loc 17. Baza tehnico-materială a a­­griculturii judeţului a înre­gistrat, la rîndul ei, o conti­nuă dezvoltare şi moderniza­re. Pe ogoarele unităţilor so­cialiste lucrează, în prezent, peste 1.600 tractoare (fizice) fapt ce a făcut ca suprafaţa arabilă care revine pe un tractor să scadă de la 157 ha, în 1965, la 57 ha în acest an, în agricultură lucrează 225 de cadre cu studii superioare, a­­dică de 2,5 ori mai multe ca în anul 1965. O situaţie re­marcabilă întîlnim la îngră­­şămintele chimice administra­te­­ în substanţă activă — care au sporit pe unitatea de suprafaţă în acest an, faţă de 1965, de mai bine de 2,3 ori. Zootehnia, ramură de bază a agriculturii, a cunoscut o deo­sebită dezvoltare. Astfel, su­prafaţa păşunilor a crescut cu aproape 10.000 ha faţă de a­­nul 1965. Agricultura judeţu­lui are patru reprezentative asociaţii economice intercoope­­ratiste pentru vaci de lapte — la Moacşa, Chichiş, Calnic, şi Ghidfalău — două comple­xe pentru vaci cu lapte — la Mărtineni şi I.A.S. Ozun. Du­pă producţia medie de lapte (pe o vacă) judeţul a ocupat, în anul 1983, locul 5 între ju­deţele ţării. MODIFICĂRI CU UN PROFUND CARACTER ÎNNOITOR ÎN VIAŢA OAMENILOR O dată cu dezvoltarea pe multiple planuri a eco­nomiei judeţului, cu modificările de structură ce s-au produs în ramurile de bază ale producţiei materiale, în munca, viaţa şi conştiinţa oamenilor au avut loc modi­ficări cu un profund caracter înnoitor. Un număr tot mai mare dintre aceştia au fost atraşi spre industrie, con­strucţii şi alte ramuri neagri­cole din mediul urban . în pe­rioada de după 1965 au fost create, la nivelul judeţului, a­­proape 45.000 noi locuri de muncă, fapt ce a făcut ca populaţia ocupată să ajungă la 104.000 persoane. Faptul că populaţia ocupată în ramurile neagricole este preponderentă nu este singurul indiciu al mutaţiilor calitative care s-au produs. Pentru a avea o i­­magine completă în acest sens trebuie să arătăm că au avut loc modificări şi în structura profesională, în nivelul de ca­lificare al cadrelor. Odată cu construcţia noilor întreprin­deri dotate la nivelul tehni­cii mondiale au apărut mese­rii noi de înaltă complexitate, stăpînite de oameni capabili să mînuiască tehnica­ nouă, să promoveze continuu progresul tehnic şi să reînnoiască pro­ducţia în condiţiile unei efi­cienţe tot mai înalte. Urmare firească a dezvoltării econo­mice a judeţului, a închegării platformelor industriale în ce­le 5 oraşe în care trăieşte 50,4 la sută din populaţia judeţu­lui, s-a îmbunătăţit continuu nivelul de trai material şi spiritual al celor ce muncesc. Numai în perioada 1965— 1984 s-au mutat, în aparta­mentele construite din fondu­rile statului, de 20 de ori mai multe familii decit în perioa­da 1945—1964. Mai edificator este faptul că peste 69 la su­tă d­in populaţia judeţului s-a mutat în locuinţe noi în pe­rioada 1945—1984, în perioa­da de după 1965 au fost date în folosinţă aproape 25.000 de apartamente construite din fondurile statului. Chipul comunelor judeţului a căpătat noi contururi, în fiecare localitate au fost ridi­cate zeci şi zeci de case cu un plus de confort. După nu­mărul de locuitori ce revin la un medic şi numărul de paturi de asistenţă medicală la 1.000 de locuitori, în anul 1983 ju­deţul a ocupat locul 6 între judeţele ţării. Ocrotirea sănă­tăţii locuitorilor judeţului este asigurată de 455 medici. Ju­deţul s-a dezvoltat şi ca o puternică bază de tratament balneoclimateric unde, prin cele 2.600 locuri de cazare, vin la tratament anual mii de oameni ai muncii pentru refacerea sănătăţii. Suprafaţa comercială a cres­cut de mai bine de trei ori, iar numărul unităţilor comer­ciale a crescut de la 606, in­­ 1965, la 1.100 la finele anu-­­ lui trecut. Volumul vînzărilor­­ de mărfuri a crescut, în a-­­ ceeaşi perioadă, de aproape 5­­ ori. ? PERSPECTIVE MĂREŢE­­ D­ocumentele Congresului­ al XIII-lea al partidului­­ deschid noi perspective­­ de dezvoltare judeţului. La­­ orizontul anului 1990 produc­­­­ţia marfă industrială va creş­ t­­e faţă de anul 1986, cu 40,9 l la sută, iar producţia agricolă­­ cu 30,1 la sută. Prin punerea­­ în continuare a accentului pe dezvoltarea bazei de materii prime energetice, producţia de lignit va creşte de 3 ori, iar pe ansamblul judeţului se vor construi 5.500 de apartamente. Se vor construi spitale la Tîr­gu Secuiesc şi Covasna, 4 dis­pensare umane (două cu po­liclinică) şi se va profila con­strucţia satelor model Sita Buzăului, Sînzieni şi Malnaş. De asemenea, va fi terminată construcţia centrului­, civic Sfîntu Gheorghe. Participarea mai vie şi mai dinamică a oa­menilor muncii la conduce­rea vieţii economice, ca de­mocraţie participativă a ma­selor, trăsătură definitorie a societăţii noastre socialiste, va contribui la înflorirea judeţu­lui, la realizarea aspiraţiilor de mai bine ale fiecărui om, ţelul suprem al politicii parti­dului. Pagină realizată de PREDA NIŢĂ Foto: KOVÁCS / Judeţul Covasna — pe traiectoria marilor prefaceri economico-sociale ! Platforma industrială de la cadre, cu înaltă calificare, ca nouă de nivel mondial. Tîrgu Secuiesc — nucleu de pabile să stăpînească tehnica mm La întreprinderea de Piese la Buzăului a fost omologată na modernizată pentru tracto Pe ogoarele judeţului se desfăşoară în ritm susţinut ierbi­­cidarea griului pentru Tractoare d­in întorsu­­şi lansată in producţie cabi­­rul de 65 C.P. Pentru minerii din Baraolt au fost construite an de an noi şi noi apartamente care au­­ îmbogăţit zestrea edilitară a oraşului. ) CUVTNT MIEE 11,00 1 M lor). Editor zi de mai. patriotice 11,40 Telefi dan (color), tor“, i­u­bătoare (co Iară; 13,00 bum de ma mai — mu; bete în... r stantanee ! certul prim nematografi­­eCele revo­loarelor. Ii fie. Cîntece lare de pe ţării. Invita­tului. Meri' şi dansului: ză la varie a doua a public .­Pri le și fe„.ÎU lor). Romai preliminarii mondial. T tă de la S gust“. In pe 19.50 1001 nimate. 20. — Ziua mi tații intern: muncesc; 2 terese. D Imn la sărb lor). Spectat 21.50 Teleju cîntec, fior Romanțe, melodii de chiderea pi !( 11,00 iţeli ţara tinerel zică şi poez tic pionier­ de ghiozdar tor“ (color) populară;­­ sărbătoarea Cred în tin zică şi poez măverii — fie. Sub cui pe-ntreg­i melodii pop plauze peni Meridianele măvara vie‘­şoară; 18,00 tră, tinereţe patriei ,cu concurs?. 19,30 Teleju tineresc p (color) — muzical-corc zilei Tinere ca Socialist: Film serial Independent Deșteptarea Telejurnal. C MIER Slin­tu C­ADELA — culori, orek LUX:­Ri* NALE — fi lori, orele 19,30; Tîrgu JANDARMI RESTRII - culori, orek Covasna , URMELE S R.D.G., în c 19. Sfîntu ADELA - culori, orei LUX. Cit­i film joi orele 10, 1 Tîrgu Sec JANDARM RESTRII - culori, orei Covasna , URMELE­­ R.D.G., în . 19.

Next