Cuvîntul Nou, mai 1985 (Anul 18, nr. 4124-4149)
1985-05-01 / nr. 4124
ANUL XVIII, Nr. 4124 A nii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului constituie şi pentru judeţul Covasna o etapă de avînt fără precedent a vieţii economico-sociale, o perioadă de muncă şi realizări de mare semnificaţie patriotică. Bilanţul acestor ani de muncă şi creaţie, de dăruire şi abnegaţie a tuturor celor care trăiesc pe aceste străvechi meleaguri româneşti, situează judeţul Covasna pe locuri de frunte intre judeţele ţării în ceea ce priveşte rezultatele muncii, exprimate sintetic prin producţia industrială şi agricolă pe un locuitor, producţia netă, ponderea ridicată în totalul producţiei unor produse ale construcţiilor de maşini — locul 5 la motoare electrice de 0,25 KW şi peste; locul 13 la produse ale industriei electrotehnice ; lignit, locul 5; ţiţei locul 17; ţesături din bumbac locul 8. Realizările judeţului Covasna, parte din marile împliniri care au marcat şi marchează evoluţia ţării noastre, confirmă rolul deosebit de însemnat al accentuării laturilor de ordin calitativ ale activităţii economice, ale înfăptuirii, pe toate planurile, a saltului revoluţionar la o calitate nouă, superioară, viabilitatea noului mecanism economic. Cert este că nu multe generaţii se pot mîndri cu realizări care fac din ultimii 20 de ani cu pregnanţă o epocă pe care noi o numim cu îndreptăţită mîndrie „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“. In cadrul politicii ştiinţifice de dezvoltare continuă a forţelor de producţie, de repartizare armonioasă a acestora pe întreg teritoriul ţării, judeţul Covasna s-a bucurat din partea conducerii de partid, personal a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de un sprijin concret şi eficient. Sporirea, an de an, a volumului investiţiilor reflectă concludent grija partidului şi statului nostru pentru ridicarea pe noi trepte de progres a zonelor rămase altădată in urmă. Făcînd o comparaţie cu perioada de început a industrializării, putem afirma că odată cu ritmurile înalte de dezvoltare a judeţului în toate ramurile s-au produs modificări structurale importante. Dacă în perioada 1965— 1985 producţia globală industrială a crescut într-un ritm mediu anual de peste 12 la sută, la nivel de judeţ, producţia unor ramuri a cunoscut ritmuri explozive. Industria construcţiilor de maşini a crescut de mai bine de 10 ori, ajungînd să deţină o pondere de 36 la sută în totalul producţiei industriale a judeţului faţă de 2 la sută în 1965. După anul 1965 au fost alocate judeţului fonduri de investiţii de mai bine de 23 miliarde lei, din care mai mult de jumătate pentru dezvoltarea industriei, fapt ce face ca în acest an judeţul să dispună de fonduri fixe de peste 24 miliarde lei, fonduri care au cunoscut în această perioadă, un ritm de 13,6 la sută. Prin deschiderea de noi unităţi miniere în bazinul Baraolt producţia de lignit a anului 1965 aproape s-a dublat în acest an. Alături de cărbune, ca materie primă energetică, judeţul Covasna s-a înscris pe lista judeţelor producătoare de ţiţei, prin punerea în valoare, a zăcămîntului din platforma Ghelinţa — Comandau şi înfiinţarea Schelei de Foraj Ghelinţa, deţinînd, după producţia de ţiţei, un binemeritat loc 17. Baza tehnico-materială a agriculturii judeţului a înregistrat, la rîndul ei, o continuă dezvoltare şi modernizare. Pe ogoarele unităţilor socialiste lucrează, în prezent, peste 1.600 tractoare (fizice) fapt ce a făcut ca suprafaţa arabilă care revine pe un tractor să scadă de la 157 ha, în 1965, la 57 ha în acest an, în agricultură lucrează 225 de cadre cu studii superioare, adică de 2,5 ori mai multe ca în anul 1965. O situaţie remarcabilă întîlnim la îngrăşămintele chimice administrate în substanţă activă — care au sporit pe unitatea de suprafaţă în acest an, faţă de 1965, de mai bine de 2,3 ori. Zootehnia, ramură de bază a agriculturii, a cunoscut o deosebită dezvoltare. Astfel, suprafaţa păşunilor a crescut cu aproape 10.000 ha faţă de anul 1965. Agricultura judeţului are patru reprezentative asociaţii economice intercooperatiste pentru vaci de lapte — la Moacşa, Chichiş, Calnic, şi Ghidfalău — două complexe pentru vaci cu lapte — la Mărtineni şi I.A.S. Ozun. După producţia medie de lapte (pe o vacă) judeţul a ocupat, în anul 1983, locul 5 între judeţele ţării. MODIFICĂRI CU UN PROFUND CARACTER ÎNNOITOR ÎN VIAŢA OAMENILOR O dată cu dezvoltarea pe multiple planuri a economiei judeţului, cu modificările de structură ce s-au produs în ramurile de bază ale producţiei materiale, în munca, viaţa şi conştiinţa oamenilor au avut loc modificări cu un profund caracter înnoitor. Un număr tot mai mare dintre aceştia au fost atraşi spre industrie, construcţii şi alte ramuri neagricole din mediul urban . în perioada de după 1965 au fost create, la nivelul judeţului, aproape 45.000 noi locuri de muncă, fapt ce a făcut ca populaţia ocupată să ajungă la 104.000 persoane. Faptul că populaţia ocupată în ramurile neagricole este preponderentă nu este singurul indiciu al mutaţiilor calitative care s-au produs. Pentru a avea o imagine completă în acest sens trebuie să arătăm că au avut loc modificări şi în structura profesională, în nivelul de calificare al cadrelor. Odată cu construcţia noilor întreprinderi dotate la nivelul tehnicii mondiale au apărut meserii noi de înaltă complexitate, stăpînite de oameni capabili să mînuiască tehnica nouă, să promoveze continuu progresul tehnic şi să reînnoiască producţia în condiţiile unei eficienţe tot mai înalte. Urmare firească a dezvoltării economice a judeţului, a închegării platformelor industriale în cele 5 oraşe în care trăieşte 50,4 la sută din populaţia judeţului, s-a îmbunătăţit continuu nivelul de trai material şi spiritual al celor ce muncesc. Numai în perioada 1965— 1984 s-au mutat, în apartamentele construite din fondurile statului, de 20 de ori mai multe familii decit în perioada 1945—1964. Mai edificator este faptul că peste 69 la sută din populaţia judeţului s-a mutat în locuinţe noi în perioada 1945—1984, în perioada de după 1965 au fost date în folosinţă aproape 25.000 de apartamente construite din fondurile statului. Chipul comunelor judeţului a căpătat noi contururi, în fiecare localitate au fost ridicate zeci şi zeci de case cu un plus de confort. După numărul de locuitori ce revin la un medic şi numărul de paturi de asistenţă medicală la 1.000 de locuitori, în anul 1983 judeţul a ocupat locul 6 între judeţele ţării. Ocrotirea sănătăţii locuitorilor judeţului este asigurată de 455 medici. Judeţul s-a dezvoltat şi ca o puternică bază de tratament balneoclimateric unde, prin cele 2.600 locuri de cazare, vin la tratament anual mii de oameni ai muncii pentru refacerea sănătăţii. Suprafaţa comercială a crescut de mai bine de trei ori, iar numărul unităţilor comerciale a crescut de la 606, in 1965, la 1.100 la finele anu- lui trecut. Volumul vînzărilor de mărfuri a crescut, în a- ceeaşi perioadă, de aproape 5 ori. ? PERSPECTIVE MĂREŢE Documentele Congresului al XIII-lea al partidului deschid noi perspective de dezvoltare judeţului. La orizontul anului 1990 producţia marfă industrială va creş te faţă de anul 1986, cu 40,9 l la sută, iar producţia agricolă cu 30,1 la sută. Prin punerea în continuare a accentului pe dezvoltarea bazei de materii prime energetice, producţia de lignit va creşte de 3 ori, iar pe ansamblul judeţului se vor construi 5.500 de apartamente. Se vor construi spitale la Tîrgu Secuiesc şi Covasna, 4 dispensare umane (două cu policlinică) şi se va profila construcţia satelor model Sita Buzăului, Sînzieni şi Malnaş. De asemenea, va fi terminată construcţia centrului, civic Sfîntu Gheorghe. Participarea mai vie şi mai dinamică a oamenilor muncii la conducerea vieţii economice, ca democraţie participativă a maselor, trăsătură definitorie a societăţii noastre socialiste, va contribui la înflorirea judeţului, la realizarea aspiraţiilor de mai bine ale fiecărui om, ţelul suprem al politicii partidului. Pagină realizată de PREDA NIŢĂ Foto: KOVÁCS / Judeţul Covasna — pe traiectoria marilor prefaceri economico-sociale ! Platforma industrială de la cadre, cu înaltă calificare, ca nouă de nivel mondial. Tîrgu Secuiesc — nucleu de pabile să stăpînească tehnica mm La întreprinderea de Piese la Buzăului a fost omologată na modernizată pentru tracto Pe ogoarele judeţului se desfăşoară în ritm susţinut ierbicidarea griului pentru Tractoare din întorsuşi lansată in producţie cabirul de 65 C.P. Pentru minerii din Baraolt au fost construite an de an noi şi noi apartamente care au îmbogăţit zestrea edilitară a oraşului. ) CUVTNT MIEE 11,00 1 M lor). Editor zi de mai. patriotice 11,40 Telefi dan (color), tor“, iubătoare (co Iară; 13,00 bum de ma mai — mu; bete în... r stantanee ! certul prim nematografieCele revoloarelor. Ii fie. Cîntece lare de pe ţării. Invitatului. Meri' şi dansului: ză la varie a doua a public .Pri le și fe„.ÎU lor). Romai preliminarii mondial. T tă de la S gust“. In pe 19.50 1001 nimate. 20. — Ziua mi tații intern: muncesc; 2 terese. D Imn la sărb lor). Spectat 21.50 Teleju cîntec, fior Romanțe, melodii de chiderea pi !( 11,00 iţeli ţara tinerel zică şi poez tic pionier de ghiozdar tor“ (color) populară; sărbătoarea Cred în tin zică şi poez măverii — fie. Sub cui pe-ntregi melodii pop plauze peni Meridianele măvara vie‘şoară; 18,00 tră, tinereţe patriei ,cu concurs?. 19,30 Teleju tineresc p (color) — muzical-corc zilei Tinere ca Socialist: Film serial Independent Deșteptarea Telejurnal. C MIER Slintu CADELA — culori, orek LUX:Ri* NALE — fi lori, orele 19,30; Tîrgu JANDARMI RESTRII - culori, orek Covasna , URMELE S R.D.G., în c 19. Sfîntu ADELA - culori, orei LUX. Citi film joi orele 10, 1 Tîrgu Sec JANDARM RESTRII - culori, orei Covasna , URMELE R.D.G., în . 19.