Cuvîntul Nou, septembrie 1985 (Anul 18, nr. 4228-4252)

1985-09-02 / nr. 4228

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R.şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XVIII, Nr. 4228, LUNI, 2 SEPTEMBRIE, 1985 4 PAGINI, 50 BANI Acţiuni şi măsuri pentru sporirea producţiei de ţiţei Petroliştii de la Ghelinţa sunt antrenaţi în marea bă­tălie pentru sporirea produc­ţiei de ţiţei. Despre activita­tea şi acţiunile colectivului Schelei de Foraj Ghelinţa, ca şi cel al brigăzii de produc­ţie petrolieră nr. 9, se pot scrie multe lucruri. De data aceasta ne interesează cel mai mult cum au acţionat petro­liştii de la producţie pentru a realiza planul de extracţie la ţiţei. Condiţiile deosebit de vitrege din timpul iernii au influenţat negativ şi extracţia, dar şi forajul, astfel că spo­rul de ţiţei aşteptat pe seama punerii în producţie a noilor sonde nu a fost obţinut. Cu toate acestea harnicii petro­lişti de la brigada nr. 9 au acţionat pe diverse căi utili­­zînd o gamă largă de tehnici şi metode de stimulare a ex­tracţiei de ţiţei. Despre cîte­­va d Şi acestea ne-a vorbit maistrul Victor Dimofde, şe­ful brigăzii: „ Pentru menţinerea­­şi sporirea producţiei de ţiţei la sondele aflate pe producţie, în urma hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,­­ începînd cu luna iu­lie avem un program de mă­suri printre care menţionăm cîteva cu contribuţie mai sub­stanţială la sporirea produc­ţiei de ţiţei. Prima ar fi exe­cutarea de tratamente cu sol­venţi — la 14 sonde — me­todă pe baza căreia s-a ob­ţinut un plus de producţie de mai bine de 10 tone. Avînd în vedere că în perimetrul Ghelinţa sînt sonde de adîn­­cime, am procedat la unele sonde — 10 la număr — la coborârea pompelor la adân­cime, iar la alte 8 sonde s-a efectuat înlocuirea pompelor de fund cu un randament necorespunzător, procedee din a doua grupă de metode, prin care s-a obţinut un spor de producţie de mai bine de 5 tone. Tot pe aceeaşi linie am procedat la executarea u­­nor modificări de elemente. De asemenea, am trecut la mărirea numărului de curse sau a lungimii cursei la un număr de 5 sonde. — Am înţeles din discuţiile avute şi cu alţi maiştri de la extracţie că acordaţi o mare grijă şi diminuării­ consumu­rilor de energie electrică. — Da. Am urmărit în per­manenţă micşorarea oricăror consumuri energetice, poate că la acest capitol noi, ne dăm cel mai bine seama ce eforturi presupune fiecare gram de ţiţei extras şi, extra­polând fiecare kilowatt de e- PREDA NNŢ­A (Continuare în pag. 2—3) Petroliştii Ghelinţei lu­crează foto: KOVÁCS L. . ÎN ACEST NUMĂR: SPORT • MUNCA UNOR BĂR­BAȚI ADEV­Arați • UN TREN DE... VIS • SPORT (în p­ag. 2—3) • CURIER MEDICAL­­ • SEMAFOR • CUVINTE ÎNCRUCIŞA­TE • PE TOT GLOBUL (în pag. a 4-a) ­! Ca şi în celelalte unităţi a­­gricole, în aceste zile, pe te­renurile Asociaţiei Economi­ce de Stat şi Cooperatiste Horticole din municipiul Sfîn­­tu Gheorghe se desfăşoară o susţinută activitate pentru strîngerea recoltei. Fireşte, în prim-planul acestei activităţi, dat fiind profilul unităţii, se află recoltarea legumelor. Du­pă cum ne-a informat tova­răşul Erese Francisc, direc­torul asociaţiei, a fost înche­iat recoltatul clapei uscate de pe cele 40 ha, ocupate cu a­­ceastă cultură, livrîndu-­se la I.J.L.F. 390 de tone ceapă uscată, de bună calitate, pen­tru aprovizionarea de iarnă a populaţiei. Totodată, zilnic, se recoltează circa 10 tone de varză şi însemnate cantităţi de rădăcinoase pentru con­sumul curent. De menţionat că o parte din legumele şi rădăcinoasele recoltate sunt desfăcute prin cele 3 chioş­curi din municipiul Sfîntu Gheorghe ale asociaţiei. Tre­buie însă spus că ritmul re­coltatului este necesar să fie intensificat, în aşa fel incit, să se respecte graficul săptă­minal de livrări stabilit de conducerea A.E.S.C.H., de co­mun acord cu cea a I.J.L.F. în acest an la A.E.S.C.H Sfîntu Gheorghe au fost cul­tivate şi 170 ha cu cartofi, pentru sămînţă. Din această suprafaţă au fost recoltate în­să pină joi seara, doar 20 de hectare. E adevărat că recol­tatul cartofilor a început aici, abia marţi şi că o parte în­semnată a­ forţelor umane es­te concentrată la strîngerea legumelor, însă printr-o mai bună organizare a muncii, prin folosirea la capacitate a celor 4 maşini de recoltat pe două rînduri şi ritmul acestei lucrări­­poate şi trebuie in­tensificat. în ce priveşte asigurarea necesarului de forţă de mun­că dacă pînă acum cei 400— 450 de zilieri, printre care circa 150 de elevi aflaţi în vacanţă, au acoperit în gene­ral lucrările de executat, la zilele următoare, mai ales la recoltarea cartofilor, se simte nevoia suplimentării conside­rabile a numărului lucrători­lor. Iată de ce pentru a veni şi noi în sprijinul unităţii, informăm pe locuitorii mu­nicipiului Sfîntu Gheorghe, doritori să dea o mînă de a­­juto­r, că pot realiza câştiguri­ băneşti frumoase, participînd la recoltarea legumelor şi cartofilor, în cadrul acestei unităţi agricole. Există, de a­­semenea, posibilitatea retri­buirii pentru munca prestată, în produse agricole. Deocamdată în ce priveşte desfăşurarea transportului şi livrarea produselor nu s-au ridicat probleme deosebite. Legumele recoltate au fost preluate la timp de I.J.L.F. Ţinînd seama însă de faptul că in­ zilele următoare rit- A GOLCIU (Continuare în pag. 2—3) Strîngerea fără pierderi a legumelor se­ m .► TrIA­ Dezvoltarea şi diversificarea­­ producţiei industriei mici şi a prestărilor de servicii către populaţie In cadrul vastului program de construcţie socialistă do­cumentele Congreselor al XII- lea şi al XIII-lea ale parti­­dului au stabilit sarcini im­portante şi industriei mici, în scopul valorificării superioa­re a resurselor locale, mate­riale şi umane. Conform in­dicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ponderea producţiei industriei mici în cadrul producţiei industriale trebuie să ajungă la 18—20 la sută. Pornind de la aceste sar­cini,­­Consiliul popular jude­ţean, comitetul său executiv, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, au acţio­nat cu toată fermitatea pen­tru transpunerea lor în viaţă, pentru îndeplinirea hotărârilor celui de-al II-lea Congres al consiliilor populare, pentru continua dezvoltare economi­­co-socială a comunelor şi o­­raşelor judeţului nostru, creş­terea în continuare a poten­ţialului economic al tuturor localităţilor şi ridicarea cali­tăţii vieţii oamenilor muncii. In acest cadru s-a acţionat pentru intensificarea atrage­rii în circuitul economic a noi resurse materiale locale, folo­sirea deplină a forţei de muncă prin dezvoltarea acti­vităţilor de industrie mică şi satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor populaţiei. Odată cu dezvoltarea indus­triei mici s-a îmbunătăţit şi repartizarea producţiei pe lo­calităţi. Conform planului pe acest an, din producţia indus­triei mici peste 82 la sută se realizează în municipiul Sfin­­tu Gheorghe şi în cele patru oraşe, iar aproape 18 la sută în comune. De remarcat că nu există comună care să ai­aibă o unitate de industrie mică, chiar dacă contribuţia unora ca volum de producţie este modestă S-au înfiinţat noi coopera­tive meşteşugăreşti în comu­nele Breţcu şi Băţani şi au fost extinse activităţile în al­te localităţi. Numai în primul semestru al acestui an au fost înfiinţate 27 de unităţi noi la localităţile Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Intorsura Buzăului, Moacşa, Zăbala, Poian, Za­,­gon, Catalina, Ghelinţa, Va­lea Crişului şi Turla. Paralel cu creşterea producţiei, uni­tăţile industriei mici şi-au sporit contribuţia la înfăp­tuirea sarcinilor in domeniul comerţului exterior. Volumul produselor livrate la export în perioada 1981—1984 a cres­cut intr-un ritm constant, a­ i (Continuare în pag. 2-3) . Un apel... recepţionat Acum, în agricultură este nevoie de munca fiecărui lo­cuitor al satelor. Se poate afirma, fără riscul de a greşi, că ne aflăm în „vîrf“ de campanie agricolă. Recoltarea, sortarea şi livrarea cartofilor, adunatul paielor, strîngerea furajelor, finalizarea pregătirilor pentru semănat — iată doar cîteva dintre lucrările acestei perioade. Este îmbucu­rător faptul că deşi se află încă în vacanţă, elevii partici­pă în număr mare la executarea lucrărilor agricole, fapt pentru care sunt bine retribuiţi de către unităţile agricole. La apelul comitetului comunal de partid Sînzieni, la C.A.P. a venit la lucru apr­oape întreaga suflare şcolă­rească a comunei. După cum ne-a informat tovarăşul Rancz Elemér, secretarul comitetului comunal de partid, pînă sîmbătă dimineaţă, elevii din comună au recoltat 45 hec­tare de cartofi, şi astfel ei vor fi retribuiţi cu 72.000 lei. Pentru fiecare hectar de car­tofi recoltat se plătesc 1800 lei. Notăm, de asemenea, că mulţi dintre elevi lucrează şi la întorsul, uscatul şi încărcatul finului, aceştia constitu­ind un preţios ajutor pentru cooperatori. După cum lesne se poate observa, la Sînzieni, schimbul de mîine al cooperatorilor şi mecanizatorilor, dă dovadă de mult devotament, de ataşament faţă de unitatea în care vor lucra după terminarea şcolilor în care învaţă. Cinste lor ! D. TOM­A .éívüliL 136 09

Next