Cuvîntul Nou, septembrie 1985 (Anul 18, nr. 4228-4252)
1985-09-02 / nr. 4228
Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R.şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XVIII, Nr. 4228, LUNI, 2 SEPTEMBRIE, 1985 4 PAGINI, 50 BANI Acţiuni şi măsuri pentru sporirea producţiei de ţiţei Petroliştii de la Ghelinţa sunt antrenaţi în marea bătălie pentru sporirea producţiei de ţiţei. Despre activitatea şi acţiunile colectivului Schelei de Foraj Ghelinţa, ca şi cel al brigăzii de producţie petrolieră nr. 9, se pot scrie multe lucruri. De data aceasta ne interesează cel mai mult cum au acţionat petroliştii de la producţie pentru a realiza planul de extracţie la ţiţei. Condiţiile deosebit de vitrege din timpul iernii au influenţat negativ şi extracţia, dar şi forajul, astfel că sporul de ţiţei aşteptat pe seama punerii în producţie a noilor sonde nu a fost obţinut. Cu toate acestea harnicii petrolişti de la brigada nr. 9 au acţionat pe diverse căi utilizînd o gamă largă de tehnici şi metode de stimulare a extracţiei de ţiţei. Despre cîteva d Şi acestea ne-a vorbit maistrul Victor Dimofde, şeful brigăzii: „ Pentru menţinereaşi sporirea producţiei de ţiţei la sondele aflate pe producţie, în urma hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., începînd cu luna iulie avem un program de măsuri printre care menţionăm cîteva cu contribuţie mai substanţială la sporirea producţiei de ţiţei. Prima ar fi executarea de tratamente cu solvenţi — la 14 sonde — metodă pe baza căreia s-a obţinut un plus de producţie de mai bine de 10 tone. Avînd în vedere că în perimetrul Ghelinţa sînt sonde de adîncime, am procedat la unele sonde — 10 la număr — la coborârea pompelor la adâncime, iar la alte 8 sonde s-a efectuat înlocuirea pompelor de fund cu un randament necorespunzător, procedee din a doua grupă de metode, prin care s-a obţinut un spor de producţie de mai bine de 5 tone. Tot pe aceeaşi linie am procedat la executarea unor modificări de elemente. De asemenea, am trecut la mărirea numărului de curse sau a lungimii cursei la un număr de 5 sonde. — Am înţeles din discuţiile avute şi cu alţi maiştri de la extracţie că acordaţi o mare grijă şi diminuării consumurilor de energie electrică. — Da. Am urmărit în permanenţă micşorarea oricăror consumuri energetice, poate că la acest capitol noi, ne dăm cel mai bine seama ce eforturi presupune fiecare gram de ţiţei extras şi, extrapolând fiecare kilowatt de e- PREDA NNŢA (Continuare în pag. 2—3) Petroliştii Ghelinţei lucrează foto: KOVÁCS L. . ÎN ACEST NUMĂR: SPORT • MUNCA UNOR BĂRBAȚI ADEVArați • UN TREN DE... VIS • SPORT (în pag. 2—3) • CURIER MEDICAL • SEMAFOR • CUVINTE ÎNCRUCIŞATE • PE TOT GLOBUL (în pag. a 4-a) ! Ca şi în celelalte unităţi agricole, în aceste zile, pe terenurile Asociaţiei Economice de Stat şi Cooperatiste Horticole din municipiul Sfîntu Gheorghe se desfăşoară o susţinută activitate pentru strîngerea recoltei. Fireşte, în prim-planul acestei activităţi, dat fiind profilul unităţii, se află recoltarea legumelor. După cum ne-a informat tovarăşul Erese Francisc, directorul asociaţiei, a fost încheiat recoltatul clapei uscate de pe cele 40 ha, ocupate cu această cultură, livrîndu-se la I.J.L.F. 390 de tone ceapă uscată, de bună calitate, pentru aprovizionarea de iarnă a populaţiei. Totodată, zilnic, se recoltează circa 10 tone de varză şi însemnate cantităţi de rădăcinoase pentru consumul curent. De menţionat că o parte din legumele şi rădăcinoasele recoltate sunt desfăcute prin cele 3 chioşcuri din municipiul Sfîntu Gheorghe ale asociaţiei. Trebuie însă spus că ritmul recoltatului este necesar să fie intensificat, în aşa fel incit, să se respecte graficul săptăminal de livrări stabilit de conducerea A.E.S.C.H., de comun acord cu cea a I.J.L.F. în acest an la A.E.S.C.H Sfîntu Gheorghe au fost cultivate şi 170 ha cu cartofi, pentru sămînţă. Din această suprafaţă au fost recoltate însă pină joi seara, doar 20 de hectare. E adevărat că recoltatul cartofilor a început aici, abia marţi şi că o parte însemnată a forţelor umane este concentrată la strîngerea legumelor, însă printr-o mai bună organizare a muncii, prin folosirea la capacitate a celor 4 maşini de recoltat pe două rînduri şi ritmul acestei lucrăripoate şi trebuie intensificat. în ce priveşte asigurarea necesarului de forţă de muncă dacă pînă acum cei 400— 450 de zilieri, printre care circa 150 de elevi aflaţi în vacanţă, au acoperit în general lucrările de executat, la zilele următoare, mai ales la recoltarea cartofilor, se simte nevoia suplimentării considerabile a numărului lucrătorilor. Iată de ce pentru a veni şi noi în sprijinul unităţii, informăm pe locuitorii municipiului Sfîntu Gheorghe, doritori să dea o mînă de ajutor, că pot realiza câştiguri băneşti frumoase, participînd la recoltarea legumelor şi cartofilor, în cadrul acestei unităţi agricole. Există, de asemenea, posibilitatea retribuirii pentru munca prestată, în produse agricole. Deocamdată în ce priveşte desfăşurarea transportului şi livrarea produselor nu s-au ridicat probleme deosebite. Legumele recoltate au fost preluate la timp de I.J.L.F. Ţinînd seama însă de faptul că in zilele următoare rit- A GOLCIU (Continuare în pag. 2—3) Strîngerea fără pierderi a legumelor se m .► TrIA Dezvoltarea şi diversificarea producţiei industriei mici şi a prestărilor de servicii către populaţie In cadrul vastului program de construcţie socialistă documentele Congreselor al XII- lea şi al XIII-lea ale partidului au stabilit sarcini importante şi industriei mici, în scopul valorificării superioare a resurselor locale, materiale şi umane. Conform indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ponderea producţiei industriei mici în cadrul producţiei industriale trebuie să ajungă la 18—20 la sută. Pornind de la aceste sarcini,Consiliul popular judeţean, comitetul său executiv, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, au acţionat cu toată fermitatea pentru transpunerea lor în viaţă, pentru îndeplinirea hotărârilor celui de-al II-lea Congres al consiliilor populare, pentru continua dezvoltare economico-socială a comunelor şi oraşelor judeţului nostru, creşterea în continuare a potenţialului economic al tuturor localităţilor şi ridicarea calităţii vieţii oamenilor muncii. In acest cadru s-a acţionat pentru intensificarea atragerii în circuitul economic a noi resurse materiale locale, folosirea deplină a forţei de muncă prin dezvoltarea activităţilor de industrie mică şi satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor populaţiei. Odată cu dezvoltarea industriei mici s-a îmbunătăţit şi repartizarea producţiei pe localităţi. Conform planului pe acest an, din producţia industriei mici peste 82 la sută se realizează în municipiul Sfintu Gheorghe şi în cele patru oraşe, iar aproape 18 la sută în comune. De remarcat că nu există comună care să aiaibă o unitate de industrie mică, chiar dacă contribuţia unora ca volum de producţie este modestă S-au înfiinţat noi cooperative meşteşugăreşti în comunele Breţcu şi Băţani şi au fost extinse activităţile în alte localităţi. Numai în primul semestru al acestui an au fost înfiinţate 27 de unităţi noi la localităţile Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Intorsura Buzăului, Moacşa, Zăbala, Poian, Za,gon, Catalina, Ghelinţa, Valea Crişului şi Turla. Paralel cu creşterea producţiei, unităţile industriei mici şi-au sporit contribuţia la înfăptuirea sarcinilor in domeniul comerţului exterior. Volumul produselor livrate la export în perioada 1981—1984 a crescut intr-un ritm constant, a i (Continuare în pag. 2-3) . Un apel... recepţionat Acum, în agricultură este nevoie de munca fiecărui locuitor al satelor. Se poate afirma, fără riscul de a greşi, că ne aflăm în „vîrf“ de campanie agricolă. Recoltarea, sortarea şi livrarea cartofilor, adunatul paielor, strîngerea furajelor, finalizarea pregătirilor pentru semănat — iată doar cîteva dintre lucrările acestei perioade. Este îmbucurător faptul că deşi se află încă în vacanţă, elevii participă în număr mare la executarea lucrărilor agricole, fapt pentru care sunt bine retribuiţi de către unităţile agricole. La apelul comitetului comunal de partid Sînzieni, la C.A.P. a venit la lucru aproape întreaga suflare şcolărească a comunei. După cum ne-a informat tovarăşul Rancz Elemér, secretarul comitetului comunal de partid, pînă sîmbătă dimineaţă, elevii din comună au recoltat 45 hectare de cartofi, şi astfel ei vor fi retribuiţi cu 72.000 lei. Pentru fiecare hectar de cartofi recoltat se plătesc 1800 lei. Notăm, de asemenea, că mulţi dintre elevi lucrează şi la întorsul, uscatul şi încărcatul finului, aceştia constituind un preţios ajutor pentru cooperatori. După cum lesne se poate observa, la Sînzieni, schimbul de mîine al cooperatorilor şi mecanizatorilor, dă dovadă de mult devotament, de ataşament faţă de unitatea în care vor lucra după terminarea şcolilor în care învaţă. Cinste lor ! D. TOMA .éívüliL 136 09